uzucapiune. Jurisprudență Coproprietate şi indiviziune
| Comentarii |
|
Judecătoria ONEŞTI Sentinţă civilă nr. 481 din data de 16.02.2016
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții …, în contradictoriu cu pârâții … , având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanții … și …, personal și asistați de avocații Stranciug Bogdan și Buricea Mihaela care îi reprezintă și pe ceilalți reclamanți și avocat Lăcătușu Sergiu, pentru pârâtul …, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, conform art. 244 Cod de procedură civilă, declară încheiată cercetarea procesului și conform art. 392 Cod de procedură civilă deschide dezbaterile pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, față de îndeplinirea termenului de acceptare succesorală și pe fond:
Avocat Lăcătușu Sergiu solicită a se lua act că nu mai insistă în cercetarea acestei excepții care a fost invocată de un alt avocat de la Bacău.
Instanța ia act de renunțarea la susținerea excepției lipsei calității procesuale active și acordă cuvântul pe fond:
Avocat Buricea Mihaela, pentru reclamanți, solicită ca înainte de a pune concluzii pe fond să i se permită să depună la dosar un extras din programul Ecris, precizând că între timp a intervenit o hotărâre pronunțată în dosarul nr. 6920/180/2015, având ca obiect desființare înscrisuri prin care s-a solicitat desființarea acelui certificat de moștenitor. Înmânează un extras și av. Lăcătușu Sergiu.
Avocat Lăcătușu Sergiu știe despre ce este vorba și nu are relevanță în dosar.
Avocat Buricea Mihaela precizează că are relevanță, s-a tot vorbit de acest certificat de moștenitor.
Instanța încuviințează depunerea extrasului la dosarul cauzei.
Avocat Buricea Mihaela solicită admiterea acțiunii, motivat de faptul că sunt îndeplinite condițiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani. S-a demonstrat prin probele administrate că reclamanții au stăpânit pașnic și continuu. Martorul … cunoaște reclamanții de mai bine de 20 de ani, cel mai des i-a văzut lucrând pe reclamanții … și ... A mai arătat martorul că … era bătrână și bolnavă, … era bolnav, tot … și … se ocupau. Și atunci când … era în putere, tot aceste persoane o ajutau. Părinții reclamanților au stăpânit mai bine de 30 de ani și prin efectul uzucapiunii, s-a transmis acest drept și moștenitorilor. Cu privire la probatoriile administrate de pârât, solicită a se înlătura depoziția martorului pârâtului care a declarat că terenul a fost cultivat de tatăl pârâtului. Acest martor s-a contrazis, a avut un serviciu, a fost plecat mult timp din zonă, nu a știut ce se întâmpla în restul timpului. Martorul a spus că tatăl pârâtului a lucrat la Moinești, în petrol, făcea naveta Buda-Moinești. Tot martorul a spus că nu putea munci, era bolnav. Întrebat cine anume lucra pământul, martorul a spus că nu știe, nu i-a văzut, nu i-a urmărit. Martorul … nu a avut cunoștință despre speța de față, pârâtul a indicat un martor care nu știa nimic despre situația terenurilor. Față de înscrisurile depuse din care reiese că reclamanții au cultivat terenurile, au achitat impozitele, acțiunea este pe deplin dovedită și solicită admiterea acesteia. Motivul acțiunii este faptul că această zonă Berzunți - Buda nu a fost cooperativizată, nu s-au emis titluri de proprietate. În ceea ce privește afirmația pârâtului că … ar fi oferit prin înzestrare aceste terenuri doar lui … este o simplă susținere, nu există nicăieri dovezi, nicio declarație scrisă la primărie cu privire la aceste terenuri. Această transmitere s-a făcut prin uzucapiune. Solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise la dosarul cauzei.
Avocat Stranciug Bogdan solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată din toate probele administrate rezultând că reclamanții au stăpânit terenurile respective pașnic, continuu, netulburați. Solicită a se pronunța o hotărâre prin care să se constate că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani.
Avocat Lăcătușu Sergiu, pentru pârâtul …, solicită respingerea acțiunii, conform dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 71/2011, reglementarea este cea a vechiului Cod civil. Prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea, dar orice prescripție este bazată pe faptul posesiei. Reclamanții nu și-au dovedit posesiunea de 30 de ani. Martorul reclamanților îi cunoaște de 20 de ani. S-au luat interogatorii celor doi reclamanți la filele 171-172, mama lor a lucrat terenurile până în anul 2007. Unul spune că ajutată de …, celălalt nu știe dacă ajutată. La fila 177 dosar este declarația martorului vecin care a susținut că nu i-a văzut pe reclamanți prea des la Buda și că … era ajutată de …. Reclamanții nu au stăpânit 30 de ani, nici măcar 20 de ani. Pârâtul … a susținut că terenurile au fost lucrate de bunica lui și tatăl lui. Primăria … prin întâmpinarea de la fila 100, verso, spune că terenurile au fost stăpânite de defuncta …, soțul și fiul, …, dintotdeauna. La această întâmpinare sunt depuse copii după registrele agricole. Apar … și …, respectiv tatăl pârâtului. Pe altă foaie apar … și .., pentru că … decedase. Problema cu certificatul de moștenitor nu este definitivă. Probatoriul reclamanților trebuia să arate altfel. Ei nu au reușit să dovedească că au stăpânit 30 de ani. Mama a lucrat terenul până în anul 2007. Reclamanții nu au stăpânit, nu dobândesc. Depune concluzii scrise la dosar și solicită obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat Buricea Mihaela depune două chitanțe onorariu avocat. În replică, precizează că apărătorul pârâtului a omis aspectul joncțiunii posesiilor, din înscrisurile depuse rezultă că au stăpânit mai mult de 30 de ani. Toate terenurile au fost muncite, cultivate, folosite de părinți și continuatorii acestora - copiii. Aceștia dobândesc dreptul de proprietate în virtutea caracterului retroactiv al uzucapiunii.
Avocat Lăcătușu Sergiu dă citire unui fragment din cererea de chemare în judecată și precizează că aceasta ar fi trebuit să sune altfel, dacă era vorba de joncțiunea posesiilor. Cererea nu poate fi schimbată acum, la sfârșitul procesului. Cererea astfel scrisă se referă la ceea ce au făcut reclamanții, că ei au stăpânit, ei au făcut, ei au lucrat. Instanța este ținută de cerere așa cum a fost formulată.
Avocat Buricea Mihaela precizează că acesta nu este un dosar de partaj. Pe rolul instanței există și un dosar de partaj, respectiv nr. 6210/270/2013, suspendat la data de 11.03.2014 pentru a se depune titlurile de proprietate pentru terenuri sau a se face diligențe în acest sens. Cum nu au fost emise titluri de proprietate în zona respectivă, a trebuit să se inițieze această acțiune. Toate explicațiile sunt cuprinse în acțiune, respectiv paginile 2-3 din acțiune, dacă se citește până la capăt acțiunea.
Avocat Lăcătușu Sergiu precizează că acum nu se mai poate transforma cererea de chemare în judecată, reclamanții au cerut cu motivația că ei au stăpânit.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod de procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile asupra fondului și rămâne în pronunțare.
I N S T A N Ț A
Deliberând,
Asupra cauzei civile de față, constată că:
Prin cererea adresată Judecătoriei Onești și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 16/270/2015 din data de 05.01.2013, reclamanții …. au solicitat în contradictoriu cu … ca prin hotărâre judecătorească să se constate că au dobândit dreptul de proprietate, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, pentru:
-suprafața de 300 mp teren curți-construcții, situată în vatra satului Buda, comuna Berzunți, județul Bacău;
-suprafața de 1200 mp teren arabil, situată în vatra satului Buda, comuna Berzunți, județul Bacău;
-suprafața de 7900 mp fânețe, situată în vatra satului Buda, comuna Berzunți, județul Bacău;
-suprafața de 600 mp vii, situată în vatra satului Buda, comuna Berzunți, județul Bacău;
-suprafața de 5800 mp fânețe, situată în extravilanul comunei Berzunți, pct. "Berzunțiul Negru";, județul Bacău.
În motivarea cererii s-a arătat că autorii părților, … și soțul acesteia, Panțîru I. Ion, au stăpânit aceste suprafețe de teren începând cu anii 1949 și 1956, când le-au dobândit prin cumpărare în baza unor înscrisuri sub semnătură privată. Ei, autorii, au stăpânit terenurile, le-au cultivat și le-au folosit efectiv, neîntrerupt, fără a fi tulburați de nimeni. După decesul autorilor, susțin reclamanții, ei sunt continuatorii personalității autorilor, stăpânind, în continuare, terenurile. Comuna Berzunți nu a fost cooperativizată iar reclamanții doresc ieșirea din indiviziune, dar nu au titlu de proprietate pentru terenuri.
În drept a invocat dispozițiile art. 1890 cod civil (anterior), art. 194 Cod procedură civilă.
Acțiunea a fost timbrată cu 886 lei taxă timbru.
Prin cererea de la filele 27-28 dosar, reclamanții au precizat că temeiul de drept în constituie art. 1890, 1860, 1847, 1846 Cod civil (anterior) și art. 35 Cod procedură civilă.
În susținerea acțiunii au depus copii ale actelor de stare civilă ale părților, corespondență a Primăriei comunei Berzunți cu Cabinetul de avocatură, fotocopia cererii de chemare în judecată în dosarul nr. 6210/270/2013 al Judecătoriei Onești, încheierea din data de 11.03.2014 pronunțată în dosarul anterior menționat, certificatul de atestare fiscală nr. 431/29.01.2015, adeverința nr. 217/22.01.2015 emisă de Primăria comunei Berzunți, verificările efectuate în evidențele succesorale, înscrisuri sub semnătură privată, planuri de situație întocmite de persoana autorizată …. Totodată a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriu și proba testimonială, probe admise de instanța la data de 23.06.2015.
În temeiul art. 1051 Cod procedură civilă, s-a dispus afișarea unei somații la imobilul în litigiu, la sediul instanței, la biroul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară, la sediul Primăriei comunei Berzunți și publicarea în două ziare de largă răspândire. Astfel, la data de 20.02.2015 s-a procedat la afișarea somației la ușa instanței (fila 85), la data de 26.02.2015 s-a procedat la afișarea somației la sediul Primăriei comunei Berzunți, la data de 26.02.2015 la sediul BCPI Onești, la data de 26.02.2015 la sediul imobilului iar la data de 30.03.2015 s-a realizat publicarea somației în ziarele "Adevărul"; și "Evenimentul Zilei";.
Pârâta …, prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 24.03.2015, a menționat că zona nu a fost cooperativizată, iar terenurile nu au fost confiscate de comuniști. Cât privesc terenurile din cererea de chemare în judecată, ele au fost stăpânite de defuncții … și …, împreună cu fiul lor, …, din totdeauna. A depus, în susținerea întâmpinării, copiile din registrele agricole din anii 1986-1990, 1992-1996, 2010 - 2014.
Pârâtul …, prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 20.03.2015, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată întrucât reclamanții nu au exercitat niciodată o posesie efectivă a terenurilor. Tatăl pârâtului, numitul .., fiul defuncților … și …, este singurul care a acceptat moștenirea, spre deosebire de reclamanți. Pârâtul a invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, prin raportare la faptul că față de aceștia s-a împlinit prescripția dreptului de a accepta succesiunea după defuncta .... La termenul de astăzi, apărătorul pârâtului a învederat că nu mai susține excepția.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanții au precizat că s-au comportat ca veritabili moștenitori: au achitat taxele impozitele asupra terenurilor și celorlalte bunuri imobile, au lucrat pământul, s-au ocupat de funeraliile defunctei.
Instanța a administrat probele cu înscrisuri, interogatorii, proba testimonială cu martorii …, … și …, precum și expertiza tehnică topo-cadastrală.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Aspecte de fapt:
La data de 23.10.2013 reclamanta … a promovat cerere de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr. 6210/270/2013 - ieșire din indiviziune după defuncta ... Reclamanta a precizat că moștenitorii defunctei sunt: …, în calitate de fiică, …, în calitate de fiu, ..., în calitate de fiu - decedat la data de 16.09.2011 și …, în calitate de fiu - decedat la data de 24.05.2009. În locul fiilor decedați, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții …, …, Panțîru … (descendenți ai defunctului …) și pe … (descendent al defunctului …).
Întrucât reclamanta … nu a prezentat titluri de proprietate pentru terenurile a căror împărțire a solicitat-o, instanța, prin încheierea din data de 11.03.2014, a dispus suspendarea judecății până la obținerea titlurilor de proprietate pentru terenurile cerute la partaj (filele 16, 17). Drept urmare, a fost promovată prezenta cerere de chemare în judecată.
Din fotocopia registrului agricol pentru anii 1896-1989 (fila 103) reiese că la poziția 48 - sat Buda figurează înscrisă … (născută în anul 1928) și …, fiu, născut în anul 1958. La rubrica "Terenuri"; sunt inserate terenurile pe categorii de folosință: arabil, fânețe naturale, vii.
Aceleași mențiuni se regăsesc în registrul agricol pentru anii 1992-1996, la poziția 11 - sat Buda (fila 102) și în registrul agricol pentru anii 2010-2014 la poziția 130 - sat Buda (fila 101).
Prin certificatul nr. 1441/16.01.2015 emis de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Onești (fila 25) s-a atestat că reclamanții nu figurează înscriși în cartea funciară cu bunuri imobile pe raza localității Berzunți.
Din adeverința nr. 217/22.01.2015 (fila 49) rezultă că terenurile în litigiu nu fac parte din domeniul public al statului și nici nu este atestat în domeniul public al comunei Berzunți.
La interogatoriile luate pârâtului …, acesta a declarat că reclamanții nu au folosit niciodată terenurile, acestea au fost lucrate de …, bunica pârâtului, și de …, tatăl pârâtului, ei locuind și gospodărindu-se împreună.
Martorul …, propus de reclamați, a declarat că îi cunoaște pe reclamanți numai de 20 de ani și că au venit să o ajute pe … care locuia cu fiul ei, …. Ambii, mamă și fiu, au fost bolnavi cam 10-12 ani înainte de a muri.
Martorul …, propus de pârât a declarat că a avut teren hat în hat cu tatăl pârâtului care a locuit cu bătrânii … și …. Din totdeauna terenul a fost stăpânit de tatăl pârâtului care fie îl lucra personal, fie îl dădea în arendă. Pe reclamanți nu i-a văzut niciodată pe acolo, pe la teren; reclamanții veneau doar în vizită la mama lor. Martorul a mai precizat că nu a existat nicio perioadă în care … și … să fie neputincioși: au fost bolnavi, dar nu au fost prin spitale, iar când tatăl pârâtului nu a mai fost rezistent, a dat terenul în arendă.
Dispoziții legale aplicabile:
În primul rând, față de data formulării acțiunii, trebuie stabilită legea aplicabilă atât cea materială, de drept substanțial cât și cea procedurală.
În ce privește legea procedurală, instanța constată că reclamanții au indicat drept temei de drept art. 35 Cod procedură civilă (nou), astfel că se pune problema dacă este aplicabil acest text de lege sau procedura specială prevăzută de art. 1049-1052 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 1049 Cod procedură civilă, "dispozițiile prezentului titlu sunt aplicabile oricăror cereri de înscriere în cartea funciară a drepturilor reale dobândite în temeiul uzucapiunii";.
Cu privire la legea procedurală, instanța constată că, printr-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, prin Decizia civilă nr. 19/05.10.2015, că: "În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 1.050-1.053 din codul de procedură civilă și art. 56,art. 76 și art. 82 din Legea nr. 71/2011 stabilește că procedura specială reglementată de prevederile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privința posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.";
În ce privește legea de drept material aplicabilă, potrivit art. 6 alin. 4 Cod procedură civilă, "prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit";.
Aceasta înseamnă că, deși acțiunea de față a fost introdusă după intrarea în vigoare a Noului Cod civil, în cauză sunt aplicabile dispozițiile în vigoare la data începerii curgerii termenului prescripției achizitive, respectiv vechiul Cod civil, întrucât termenul a început să curgă în urmă cu 30 de ani.
Astfel, potrivit art. 1837 Cod civil din 1864, "prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație, sub condițiile determinate prin această lege"; iar potrivit art. 1846 "orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii. Posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru";.
Deci, dobândirea unei proprietăți sau a altui drept real prin posesia neîntreruptă a unui lucru în tot timpul fixat de lege este definită în art. 1837 Cod civil ca prescripție achizitivă, iar în literatura juridică uzucapiune.
Uzucapiunea poate fi de două feluri, de 30 de ani, conform art. 1890 Cod civil din 1864 și de 10 până la 20 de ani, conform art. 1895 Cod civil din 1864, atunci când posesia a fost de bună credință și s-a întemeiat pe un just titlu.
Reclamanții au invocat uzucapiunea de 30 de ani având în vedere că nu se întemeiază pe un just titlu (definit în art. 1897 Cod civil din 1864 ca fiind orice titlu translativ de proprietate care provine de la altcineva decât adevăratul proprietar).
Uzucapiunea de lungă durată este recunoscută de art. 1890 Cod civil din 1864 astfel: "toate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care n-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu, și fără să i se poată opune reaua-credință";.
Prin urmare, spre a se putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiunea prelungită, posesorul trebuie să îndeplinească două condiții: să posede bunul timp de 30 de ani, iar posesia sa să fie utilă, deci neafectată de un viciu. Mai mult, regularitatea posesiei, adică faptul că ea este utilă, se prezumă. Urmează ca cel care afirmă că posesia invocată este afectată de un viciu să facă această dovadă.
În ce privește posesia utilă, art. 1847 Cod civil din 1864 arată că ea trebuie să fie "continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar"; ceea ce înseamnă că viciile posesiei sunt discontinuitatea, violența, clandestinitatea și precaritatea. Pe lângă aceste vicii se mai impune a fi analizat și echivocul (atunci când actele de stăpânire pot fi exercitate de către posesor și altfel decât ca fiind corespunzătoare elementului psihologic propriu posesiei).
Art. 1848 prevede că "posesiunea este discontinuă când posesorul o exercită în mod neregulat, adică cu intermitențe anormale";, art. 1849 că "posesiunea este întreruptă prin modurile și după regulile prescrise în articolele 1863 - 1873";, art. 1850 "continuitatea și neîntreruperea posesiunii sunt dispensate de probă din partea celui ce invocă prescripția, în acest sens că, posesorul actual care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte, este presupus că a posedat în tot timpul intermediar, fără însă ca aceasta să împiedice proba contrarie";, art. 1851 că "posesiunea este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violență în contra sau din partea adversarului";, iar art. 1852 că "posesiunea este clandestină când posesorul o exercită în ascuns de adversarul său încât acesta nu este în stare de a putea să o cunoască";.
Motivele de fapt și de drept reținute de instanță:
Reclamanții invocă faptul că, dintre moștenitorii defunctei …, numai posesia lor asupra terenurilor a fost utilă, cu excluderea pârâtului, pe când pârâtul contestă, susținând că aceștia nu au exercitat niciodată o posesie efectivă asupra cestor terenuri. Terenurile au fost stăpânite de defuncta …, decedată la data de …, împreună cu fiul ei și continuată de fiul acesteia, …, decedat la data de ....
Din probele administrate rezultă că numai defuncta … a exercitat o posesie utilă asupra tuturor terenurilor. Copiii defunctei, cu îngăduința acesteia, au exercitat o detenție precară. De altfel, reclamanții locuiesc la distanțe apreciabile de comuna Berzunți - în comuna Sascut, în comuna Berești-Tazlău din județul Bacău, în județul Giurgiu - și nu au făcut dovada actelor materiale de stăpânire efectivă pe tot termenul prevăzut de lege, simplele vizite făcute mamei sau ajutorul sporadic dat la muncile câmpului neîntrunind acte materiale de stăpânire efectivă. Sub acest aspect, cel mult, se poate aprecia că fiul … a exercitat o posesie efectivă a terenurilor.
Probele anterior menționate se coroborează cu întâmpinarea formulată de pârâta … prin care se precizează că, în comunitate se știe că terenurile au fost stăpânite de defuncții … și …, împreună cu fiul lor, …, din totdeauna.
Pentru a putea opune prescripția, posesorul are facultatea să unească posesiunea sa cu a autorului său, situație în care este obligat să continue posesia în aceleași condiții ca și autorul său.
Pentru ca joncțiunea posesiilor să poată avea loc, posesorul care invocă uzucapiunea trebuie să dețină posesia de la autorul său, pe baza unui raport juridic. Așadar, joncțiunea posesiilor de către posesorul actual, respectiv, continuarea de către acesta a unei posesii anterioare, nu este posibilă decât atunci când posesiunea a fost transmisă posesorului actual de la posesorul anterior.
Reclamanții nu au dovedit o intervertire publică a detenției precare în posesie, motiv pentru care acțiunea va fi respinsă ca nefondată.
Conform art. 451-453 Cod procedură civilă și constatând culpa procesuală a reclamanților, aceștia vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată către pârâtul …, reprezentând onorariul de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge acțiunea formulată de reclamanții … - CNP …, domiciliată în comuna …, cu domiciliul ales în …, la Cabinet de avocat Stranciug Bogdan Marian, … - CNP …, domiciliat în …, … - …, domiciliat în …, … - CNP …, domiciliată în …, … - CNP …, domiciliat în … împotriva pârâților …, județul … și … - CNP …, domiciliat în ...
Obligă reclamanții să plătească pârâtului … suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.02.2016.
| ← contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | plangere contraventionala. Jurisprudență Circulaţie rutieră → |
|---|
