revendicare imobiliara, pretentii. Jurisprudență Revendicare (acţiuni, bunuri, drepturi)
| Comentarii |
|
Judecătoria ONEŞTI Sentinţă civilă nr. 573 din data de 23.02.2016
SENTINȚA CIVILĂ NR. 573
Ședința publică din data 23.02.2016
COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN:
PREȘEDINTE - ANGHEL LUMINIȚA
GREFIER - BEJENARU SABINA MARIA
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamanții …, în contradictoriu cu pârâta …, având ca obiect revendicare imobiliară și pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat Cociangă Andrei care substituie pe avocat Cojocaru-Cociangă Francisc, pentru reclamanți, depunând în acest sens delegație de substituire și avocat Dinga Claudiu, pentru pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin serviciul registratură reclamanții au depus concluzii scrise, după care:
Instanța interpelează apărătorii părților dacă a fost luată în calcul și o eventuală suspendare a cauzei.
Apărătorii părților, având pe rând cuvântul, precizează că nu iau în calcul această variantă. Doresc soluționarea pe fond.
Conform art. 392 Cod de procedură civilă, instanța deschide dezbaterile asupra fondului:
Avocat Cociangă Andrei, pentru reclamanți, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtei să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1884 mp, obligarea pârâtei la plata sumei de 1981,10 lei contravaloare recoltă, respingerea cererii reconvențională, ca nefondată, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxe judiciare de timbru, onorarii experți și onorariu avocat. Reclamanții au întreprins o serie de demersuri juridice pentru ca pârâta să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 1927,296 mp, identificată de expert Căiuțanu ca fiind de 1884 mp. Socrul reclamanților l-a dat în judecată pe … pentru revendicare, dosar înregistrat sub nr. 806/270/2006. … a făcut o acțiune de anulare a titlului de proprietate al autorului reclamanților, dosar înregistrat sub nr. 2656/270/2008 prin care se desființează parțial titlul de proprietate al autorului reclamanților. În anul 2013 autorul reclamanților a făcut o cerere de revizuire care a fost și admisă, constatându-se că erau greșite coordonatele cadastrale. Atunci s-a aflat că suprafața de teren respectivă este în posesia pârâtei … care dobândise acel teren de la tatăl ei, …. Pârâta are posesia terenului. Prin expertiza topo efectuată s-a demonstrat că reclamanții au dreptate, pârâta ocupă suprafața de 1884 mp, expertul întocmind schițe și arătând și megieșii. S-a constatat că pârâta are în plus suprafața de 1884 mp, față de autorul ei. … nu putea dobândi mai mult decât putea transmite autorul. Solicită a se avea în vedere și clauza din contractul de vânzare-cumpărare din care reiese că pârâta înțelege să dobândească pe riscul său diferența de teren pentru care autorul nu deține act de proprietate. Prin cererea reconvențională, pârâta a invocat uzucapiunea de scurtă durată, dar consideră că o astfel de cerere nu poate fi primită. Pârâta nu deține un just titlu. Actul de vânzare-cumpărare atribuie un drept de proprietate, dar nu asupra acestui teren, cumpărătoarea înțelegând să dobândească diferența de teren pentru care vânzătorul nu deține act de proprietate. Pârâta nu a fost de bună-credință, condiție esențială pentru uzucapiunea de scurtă durată. Pârâta este conștientă de faptul că nu dobândește în proprietate acest teren. Când încheie actul respectiv dobândește doar posesia, nu și dreptul de proprietate. Uzucapiunea sancționează pasivitatea proprietarilor, dar în acest caz reclamanții nu pot fi sancționați, s-au făcut o serie de demersuri juridice, au avut o atitudine activă pentru dobândirea acestei proprietăți. Solicită respingerea cererii reconvenționale, ca nefondată. Cu privire la obligarea pârâtei la plata sumei de bani reprezentând contravaloare recoltă, așa cum prevede și Codul civil, pentru admiterea acestui capăt de cerere, trebuie să se demonstreze reaua-credință a pârâtei. Această rea-credință rezultă din însuși contractul de vânzare-cumpărare, pârâta își asumă că dobândește o suprafață de teren pentru care nu există act de proprietate. S-a efectuat expertiza Berian, expertul a calculat recolta, raportat la suprafața de teren solicitată inițial. Această suprafață de teren s-a dovedit ulterior un pic mai mică, dar consideră că expertiza nu trebuie refăcută, sunt doar niște calcule pe care le-a efectuat și le-a depus la dosar. Explică calculul efectuat în notele de concluzii scrise. Precizează că reclamanții sunt de acord cu obiecțiunile pârâtei și că instanța nu poate acorda decât plata pe ultimii 3 ani, se renunță la plata contravalorii recoltei din 2011. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată - taxe judiciare de timbru, onorarii experți și onorariu avocat.
Avocat Dinga Claudiu, pentru pârâtă, precizează că reclamanții nu au formulat o cerere de diminuare a petitului. Instanța nu este învestită pe un petit redus, în condiții procedurale. S-a solicitat revendicarea suprafeței de 1947,5 mp și achitarea sumei de 2700 lei, contravaloare recoltă. Revendicarea suprafeței de teren de 1884 mp se face în baza cărui titlu? Reclamanții și-au fundamentat dreptul lor pe titlul de proprietate nr. 78789/1994, dar acest act este caduc, lipsit de eficacitate juridică, nu mai produce efecte la data formulării cererii de chemare în judecată. titlul nu este acest act, ci altul, dar nu o să spună el care. Titlul este ineficace din punct de vedere juridic. Justul titlu îl reprezintă contractul de vânzare-cumpărare. Din anul 1990 până în prezent, prin joncțiunea posesiilor, a fost stăpânită întreaga suprafață de teren. Exista o diferență pentru care vânzătorul nu a avut act de proprietate, dar din actele de la primărie, din declarațiile martorilor rezultă că pârâta a stăpânit netulburat, familia … nu a emis nicio pretenție. În comuna … s-a produs o decalare teribilă a terenurilor. Instanța va trebuie să aprecieze dacă pârâta posedă just titlu sau nu, conform dispozițiilor legale, singura condiție pentru justul titlu este ca acesta să provină de la o persoană diferită de adevăratul proprietar. Buna-credință se referă la reprezentarea pe care o are cumpărătorul cu privire la situația juridică a terenului. Din anul 1990 pârâta a cunoscut că tatăl ei se comporta ca un veritabil proprietar, din înscrisurile emise de Primăria …rezultă că nimeni nu a emis vreo pretenție, iar pârâta urma să dobândească titlu și pentru diferență. Nimeni nu cumpără dacă vânzătorul nu ar avea un drept, cel puțin aparent. Pârâta a fost de bună-credință, nu a avut loc o înstrăinare subversivă. Pârâta nu știa că altcineva emite sau că va emite pretenții. Nici autoritatea publică locală nu avea astfel de repere. Pârâta a fost de bună-credință. A fost opțiunea sa, ca și posesor, de a uzucapa terenul respectiv. Solicită respingerea acțiunii și admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost formulată. Sunt îndeplinite condițiile pentru uzucapiunea de scurtă durată, prevăzute de art. 1181 și următoarele Cod civil. Nu înțelege de ce pârâta să fie obligată la plata unei sume de bani reprezentând contravaloare recoltă. Scrie undeva că restituirea fructelor se face prin echivalent? Există o singură posibilitate când se poate obliga la echivalent, atunci când nu există posibilitatea restituirii în natură. Instanța nu o poate obliga pe pârâtă să plătească suma respectivă. Plecând de la principiul bunei-credințe, reclamanții au dobândit titlul în anul 2014, pot cere contravaloarea recoltei din anii 2013, 2012? Modificarea titlului de proprietate s-a făcut în anul 2014, acesta este anul de la care reclamanții pot emite pretenții cu privire la recoltă. Nu există niciun reper juridic. Când s-a născut dreptul reclamanților de a solicita un astfel de petit? În cel mai nefericit caz, dacă instanța o găsește de rea-credință, o poate obliga pe pârâtă la contravaloarea recoltei pentru anul 2014. Și chiar dacă se va reține reaua-credință, instanța trebuie să aibă în vedere și compensarea cheltuielilor pe care le-a făcut cel care a dobândit fructele, altfel s-ar ajunge la o îmbogățire fără just temei. Depune concluzii scrise la dosarul cauzei și solicită respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Avocat Cociangă Andrei, având cuvântul în replică, precizează că s-a invocat faptul că nu s-a formulat o cerere de micșorare petit, s-au solicitat inițial 1927 m.p., s-a dovedit prin expertiză a fi 1884 mp Această acțiune urmărește terenul în sine, nu metrii pătrați. S-a invocat joncțiunea posesiilor, dar în cererea reconvențională se face vorbire de uzucapiunea de scurtă durată. Autorul … nu are nici el just titlu. Vis a vis de depozițiile martorilor, aceștia nu aveau habar, una dintre martore stătea la 3 km, nu știa de demersurile făcute. Justul titlu nu putea fi constituit de contractul de vânzare-cumpărare, terenul nu face obiectul acestui contract de vânzare-cumpărare. Pârâta a precizat că va dobândi pe riscul ei suprafața de teren respectivă. Vânzătorul nu poate vinde mai mult decât are. Reaua-credință rezultă din acest înscris, pârâta este conștientă că nu are act pe acest teren. Reclamanții au făcut o serie de demersuri juridice, prescripția achizitivă sancționează pasivitatea care nu există în acest caz. În ceea ce privește compensarea cheltuielilor, nu s-a cerut prin cererea reconvențională.
Avocat Dinga Claudiu, cu privire la legea aplicabilă, precizează că cel puțin cu privire la uzucapiune se aplică legea veche, pentru revendicare și restituire contravaloare recoltă se aplică legea nouă.
Avocat Cociangă Andrei este de acord cu susținerea apărătorului pârâtei referitoare la legea aplicabilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod de procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile asupra fondului și rămâne în pronunțare.
I N S T A N Ț A,
Deliberând,
Asupra cauzei civile de față, constată că:
Prin cererea înregistrată la data de 07.10.2014 cu nr. 7192/270/2014 la Judecătoria Onești reclamanții … au chemat în judecată pe pârâta …, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâtei să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1949,22 mp situată în … și să le restituie fructele percepute în valoare de 2700 lei. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt reclamanții arată că sunt moștenitorii defunctului Scorbură N. Neculai pe numele căruia s-a eliberat titlul de proprietate nr. 506151/30.09.1994 care cuprinde suprafața de 3000 mp, T-1, P-1/60/1. La data de 06.08.2014 reclamanții au încercat să înscrie în cartea funciară terenul anterior menționat dar, prin încheierea nr. 19319/01.09.2014 B.C.P.I. Onești le-a respins cererea pe motiv că imobilul se suprapune cu un alt imobil înregistrat în baza de date cu IE = 60512 UAT … pe o suprafață de 1949,22 mp, teren ce aparține pârâtei.
Cererea este motivată în drept pe dispozițiile art. 563 și următoarele Cod civil.
Cererea este legal timbrată cu taxă de timbru de 475 lei.
Reclamanții au solicitat și instanța a încuviințat administrarea probelor cu înscrisuri și cu expertize tehnice de specialitate topocadastru și agricolă.
Pârâta a depus întâmpinare și cerere reconvențională, timbrată cu 855 lei. Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamanților.
Sub aspect reconvențional, pârâta a solicitat a se constata că, prin prescripția achizitivă de 10 ani, a dobândit proprietatea pentru suprafața de 1949,22 mp teren. În motivare se arată că tatăl pârâtei a stăpânit terenul în suprafață de 5484 mp, din anul 1990 până în anul 2003, în teren fiind inclusă și suprafața de 1949,22 mp. În data de 14.08.2003 tatăl pârâtei, …, vinde pârâtei întreaga suprafață de teren prin act autentic de vânzare-cumpărare. Așa fiind, susține pârâta, din luna august 2003 începe să curgă termenul prescripției achizitive de 10 ani.
Pârâta a solicitat și instanța a încuviințat administrarea probelor cu înscrisuri, cu martori și cu expertiză tehnică specialitatea topocadastru.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Autorului reclamanților, Scorbură N. Neculai, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1 ha și 5182 mp teren situat în comuna …și i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 506151/30.09.1994 (fila 9 dosar). În această suprafață este inclusă și suprafața de 3000 mp teren arabil, cu datele topo T-1, P-1/60/1. Potrivit certificatului de moștenitor nr. 11/30.01.2012 (fila 7 dosar), reclamanții sunt moștenitorii defunctului ...
La data de 06.08.2014 reclamanții au încercat să înscrie în cartea funciară terenul în suprafață de 3000 mp dar, prin încheierea nr. 19319/01.09.2014 (fila 15 dosar), B.C.P.I. Onești le-a respins cererea pe motiv că imobilul se suprapune cu un alt imobil înregistrat în baza de date cu IE = 60512 UAT … pe o suprafață de 1949,22 mp, teren ce aparține pârâtei ….
Într-adevăr, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2951/14.08.2003 de către BNP Didel Ghihaniș (fila 10 dosar), numitul … vinde pârâtei suprafața de 5484,054 mp teren, situată în comuna … structurată în suprafețele de 674,567 mp teren intravilan - număr cadastral 558, de 643,775 mp teren intravilan - număr cadastral 559 și de 4165,712 mp teren extravilan - număr cadastral 560.
În contractul de mai sus a fost precizat că vânzătorul a dobândit terenul prin reconstituirea dreptului de proprietate, conform titlului de proprietate nr. 78789/18.02.1994. În contract s-a mai menționat și că Manea Carmen, cumpărătoarea, înțelege să dobândească pe riscul său diferența de 1927,296 mp teren pentru care vânzătorul nu deține acte de proprietate.
După cum a declarat martorul …, propus de pârâtă, mama martorului a fost vecină de lot cu lotul defunctului …, în punctul "…";. În urma listărilor din anul 1990, susține martorul, membrii familiei … au stăpânit terenul. A auzit că și familia … ar fi avut teren în acel punct, dar martorul nu i-a văzut pe acolo. Din anul 2008 terenul ce a aparținut părinților martorului a fost vândut, astfel că martorul nu mai știe cine a folosit terenul familiei ...
Martora …, propusă de pârâtă, a declarat că a fost vecină cu pârâta până în anul 2007 când și-a vândut terenul propriu. Până în anul 2007 terenul a fost stăpânit de către tatăl pârâtei, fără ca în zonă să fi existat litigii cu privire la limitele proprietății.
În cauză s-a efectuat o expertiză topo. La măsurători a fost de față avocat Cociangă Francisc, pentru reclamanți și numita …, sora pârâtei.
În urma măsurătorilor s-a stabilit că suprafața de 1884 mp din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2951/14.08.2003 se suprapune peste terenul în suprafață de 3000 mp, deținut de Scorbură N. Neculai.
În ceea ce privește temeiul de drept al acțiunii în revendicare, instanța reține că sunt incidente dispozițiile art. 563, 566 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009. Astfel, acțiunea în revendicare este definită de art. 563 cod civil ca fiind acea acțiune prin care proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept, principalul efect al acestei acțiuni fiind că pârâtul va fi obligat la restituirea bunului.
Instanța, având în vedere situația de fapt prezentată, precum și dispozițiile legale anterior menționate, va admite în parte acțiunea în revendicare și va obliga pârâta să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților suprafața de 1884 mp situată în intravilanul comunei …, identificată în perimetrul punctelor 2,3.4,5,2 (schița de la fila 146 dosar) în expertiza efectuată de expertul Căiuțanu Nelu, ce face parte integrantă din prezenta.
Văzând și dispozițiile art. 566 al. 1 Cod civil instanța va admite în parte și capătul de cerere privind restituirea fructelor, respectiv, suma de 1981,10 lei, așa cum reiese din Raportul de expertiză tehnică ing. Berian Ioan.
Cât privește cererea reconvențională, instanța va face următoarele considerații asupra uzucapiunii:
În ce privește legea de drept material aplicabilă, potrivit art. 6 alin. 4 Cod procedură civilă, "prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit";.
Aceasta înseamnă că, deși acțiunea de față a fost introdusă după intrarea în vigoare a Noului Cod civil, în cauză sunt aplicabile dispozițiile în vigoare la data începerii curgerii termenului prescripției achizitive, respectiv vechiul Cod civil întrucât termenul a început să curgă din anul 2003.
Astfel, potrivit art. 1837 Cod civil din 1864, "prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație, sub condițiile determinate prin această lege"; iar potrivit art. 1846 "orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii. Posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru";.
Uzucapiunea poate fi de două feluri, de 30 de ani, conform art. 1890 Cod civil din 1864 și de 10 până la 20 de ani, conform art. 1895 Cod civil din 1864 atunci când posesia a fost de bună credință și s-a întemeiat pe un just titlu.
Referitor la uzucapiunea de 10 ani, invocată de pârâtă, art. 1895 Cod civil din 1864 prevede: "Cel ce câștigă cu bună-credință și printr-o justă cauză un nemișcător determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani, dacă adevăratul proprietar locuiește în circumscripția tribunalului județean unde se află nemișcătorul, și prin douăzeci de ani dacă locuiește afară din acea circumscripție.";
Prin urmare, trei sunt condițiile uzucapiunii de 10 până la 20 de ani: posesia să se întemeieze pe un just titlu, posesia să fie de bună-credință și îndeplinirea termenului de 10 până la 20 de ani.
Just titlu, în cadrul uzucapiunii de scurtă durată, este orice act translativ de proprietate (vânzare, schimb, donație etc.) care provine de la o persoană diferită față de adevăratul proprietar, cu condiția ca titlul să nu fie nul absolut. Un titlu anulabil poate constitui just titlu conform legii.
Buna-credință este convingerea reclamantului care invocă uzucapiunea că cel de la care a dobândit imobilul avea toate însușirile cerute de lege pentru a-i putea transmite proprietatea. Este suficient ca buna-credință să fi existat în momentul transmiterii imobilului și se prezumă întotdeauna, sarcina probei relei-credințe a reclamantului revenind pârâtului.
Desigur, cel ce invocă uzucapiunea de scurtă durată trebuie să probeze că a exercitat posesia în tot timpul prevăzut de lege, astfel: cel puțin 10 ani dacă adevăratul proprietar locuiește în circumscripția teritorială a aceluiași tribunal județean unde se află bunul imobil cu privire la care se invocă uzucapiunea, respectiv cel puțin 20 de ani dacă adevăratul proprietar locuiește în circumscripția teritorială a altui tribunal față de cel în circumscripția căruia se află bunul.
În speță, instanța va analiza îndeplinirea condițiilor bunei-credințe și a justului titlu.
Despre buna-credință în cadrul acestei uzucapiuni instanța arată ca ea trebuie să existe în momentul "câștigării imobilului", adică acela al dobândirii posesiei, și, concomitent cu justul titlu. Trăsăturile bunei-credințe apar și sunt analizate în raport de împrejurări și de persoana posesorului, ea este un factor de ordin psihologic care ține de posibilitățile de analiză a voinței interne a fiecărui individ.
În principiu, calitatea de neproprietar a celui care transmite și care nu a fost cunoscută dobânditorului, constituie, astfel, un element ce-l caracterizează ca un just titlu.
Or, pârâta .. a cunoscut de la momentul dobândirii imobilului - 14 august 2003 - că vânzătorul, …, nu deține acte de proprietate pentru suprafața de 1927,296 mp teren din suprafața totală de 5484,054 mp teren și a înțeles să dobândească pe riscul său acest teren.
Neexistând nici un just titlu, nici buna-credință a cumpărătoarei … la cumpărarea suprafeței de 1927,296 mp teren instanța va respinge ca nefondată cererea reconvențională.
Având în vedere dispozițiile art. 451-453 Cod procedură civilă, instanța va obliga pârâta să plătească reclamanților cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, onorarii experți și onorariu avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții … - CNP …, … - CNP … … - CNP .., … - CNP …, … - CNP …, … - CNP …, toți cu domiciliul ales în … împotriva pârâtei … - CNP …, domiciliată în ...
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtă.
Obligă pârâta să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1884 mp teren arabil, situat în intravilanul comunei …, megieșit cu … (N), … (S), drum (E), drum județean …-… (V), perimetrul punctelor 2, 3, 4, 5, 2, culoare roșie, în schița din Anexa 1A a Raportului de expertiză tehnică ing. Căiuțanu Nelu.
Obligă pârâta să plătească reclamanților suma de 1981,10 lei contravaloare recoltă.
Obligă pârâta să plătească reclamanților suma de 2481,20 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.02.2016.
| ← modificare masuri privind copilul. Jurisprudență Minori | pretentii. Jurisprudență Plăţi → |
|---|
