Uzucapiune . Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă)
| Comentarii |
|
Judecătoria NOVACI Sentinţă civilă nr. 316/2014 din data de 24.03.2014
JUDECĂTORIA NOVACI, JUDEȚUL GORJ
Sentința Civilă Nr. 316/2014
Ședința publică de la 24.03.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE:
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii civile pentru constatare uzucapiune și grănițuire, formulată de reclamanții O N și O V G, domiciliați în comuna........., județul Gorj, împotriva pârâtei T. M , domiciliată în comuna .............., județul Gorj.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 17 martie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în ședința din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
În vederea depunerii de concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi 24 martie 2014.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 27.08.2013, sub nr. dosar 1484/267/2013, reclamanții O N și O V G, au chemat în judecată pe pârâta T M C, pentru constatare uzucapiune și grănițuire, solicitând instanței ca în baza probelor ce se vor face să se constate să sunt proprietarii unei suprafețe de teren de 3649 mp, situată în punctul ".........."; pe raza comunei..........., sat............, Județul Gorj, cu vecinii: N.M, S-D c, V-M. A., E-d.c și de asemenea stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea lor și cea a pârâtei.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că în fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 709 din 29 iulie 1980, reclamanta O V G, a cumpărat o casă de locuit și anexe situate pe terenul mai sus descris, iar din cauza interdicțiilor impuse de autorizația de înstrăinare eliberată de Consiliul popular din acea vreme, terenul aferent n u a putut fi menționat în contract, însă din anul 1980 și până în prezent a stăpânit terenul mai sus descris sub nume de proprietar, public și netulburați de nimeni.
În prezent, s-a arătat că pe teren sunt edificate de către ei, încă din anul 1980, plantații de pruni și vie, iar pe restul terenului solar și fânețe.
De asemenea, au precizat că au promovat prezenta acțiune întrucât sunt neînțelegeri cu privire la întinderea suprafeței stăpânite de ei, discuții generate de pârâtă, vecină la vest cu suprafața uzucapată, situație care îi îndreptățește și la cererea privind stabilirea liniei de hotar între proprietățile lor.
Reclamanții au înțeles să facă dovada acțiunii cu martorii: I D, D V, ambii domiciliați în comuna............, județul Gorj și C I, domiciliată în............, str..............., nr. , bl., sc.1, et......., ap....., precum și proba cu înscrisuri.
Au menționat de asemenea că sunt reprezentați de avocat M G L, cu sediul profesional în orașul Novaci, str......, nr., județul Gorj.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 560 și 930 Cod civil.
Sub aspectul timbrării, au estimat valoarea terenului uzucapat la suma de 5000 lei.
A depus la dosar, în copii conforme cu originalul, următoarele înscrisuri: Planul de amplasament , Filă de la registrul agricol 1960-1963, Contractul de vânzare-cumpărare din 05 octombrie 1970 încheiat de notariatul de Stat Local Tg-Cărbunești, Contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 29 iulie 1980 de Notarul de Stat Local Tg-Cărbunești, Decizia nr. 19/1981 al Consiliului comunei...........
Acțiunea a fost timbrată cu 100 lei taxă timbru (fila 14).
Ulterior acordării termenului de judecată, pârâta a depus la dosar întâmpinare (fila 20), prin care a arătat că solicită respingerea în întregime a cererii formulată de reclamanți, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
Sub aspect de întâmpinare a arătat că în fapt, reclamanții nu au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului sus menționat întrucât posesia exercitată de către ei este una viciată având un caracter echivoc, deoarece în situația de față sunt în cazul unei proprietăți indivize astfel că ei, coproprietarii, sunt presupuși că stăpânesc bunul împreună.
Că prin contractul de vânzare nr. 709 din 29.07.1980, bunica lor C I, i-a vândut reclamantei (sora sa), fostă M V G, doar imobilul construcție situat pe terenul în suprafață de 5000 mp din comuna..........., sat ...........și întrucât autoarea C I a decedat în anul 1991, iar dezbaterea succesiunii nu s-a efectuat, consideră că toți moștenitorii defunctei au drepturi indivize cu privire la suprafața solicitată de reclamanți.
A menționat că moștenitorii autoarei sunt: C I cu domiciliul în......., în calitate de fiu, C I cu domiciliul în comuna ...........în calitate de fiică, C I, domiciliată în comuna........., în calitate de fiică, S C, domiciliată în comuna ..........., C M -..........și M M (decedată).
A mai precizat că prin sentința civilă nr. 712 a Judecătoriei Novaci, pronunțată în dosarul nr............, a obținut o hotărâre ce ține loc de act de vânzare-cumpărare cu privire la terenul intravilan în suprafață de 2179 mp., situate pe raza comunei..............., vecin cu terenul reclamanților din prezenta acțiune: N-D M, S-D.C , E-O N și V- T G, B M, B I și B D.
Cu privire la capătul de cerere privind grănițuirea, consideră că este prematur formulat, întrucât reclamanții du dețin un act de proprietate cu privire la teren pentru a stabili exact linia de hotar.
Pentru dovada celor susține, a depus la dosar, prin apărător, sentința civilă nr.712 din 09 aprilie 2008, dată în dosarul nr.........., copia cărții de identitate, certificatul de deces C I, certificat de deces M M, Certificat de căsătorie M A cu C M, certificat de naștere C M și certificat de căsătorie T F cu M C, Certificat de naștere M C.
La întâmpinarea pârâtei, au formulat răspuns reclamanții, prin care au arătat că uzucapiunea curge în această situație, având în vedere posesia netulburată continuă și sub nume de proprietar, iar sentința pronunțată în dosarul nr.........., nu le este opozabilă, motiv pentru care solicită atașarea dosarului menționat.
Urmare a aceste cereri, s-a dispus atașarea pentru observare la prezentul dosar a dosarului..............
În ședința publică din data de 17 martie 2014, au fost audiați martorii I D și B M, ale căror declarații după citire și semnare s-au atașat la dosar (filele 57-58).
În aceeași ședință publică, s-a pus în discuție cu prioritate excepția prematurității, în ceea ce privește capătul de cerere privind grănițuirea, invocată de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar și cu privire la cererea de introducere în cauză a moștenitorilor autoarei respectiv C I, C I, C I, S C și C M, indicați prin întâmpinarea formulată la acțiunea reclamanților.
Față de susținerile părților și probele administrate în susținerea acestora, instanța a respins excepția prematurității cu privire la capătul de cerere privind grănițuirea și cererea de introducere în cauză a moștenitorilor autoarei respectiv C I, C I, C I, S C și C M, indicați prin întâmpinarea formulată de pârâtă și proba cu expertiza solicitată de apărătorul reclamanților.
Analizând actele și lucrările dosarului,prin prisma celor invocate în cererea de chemare în judecată, a celor arătate în întâmpinarea formulată,precum și a normelor legale aplicabile speței, instanța constată și reține următoarele:
Prin prezenta cerere, reclamanții O N și O V G, au chemat în judecată pe pârâta T M C, pentru constatare uzucapiune și grănițuire, solicitând instanței ca în baza probelor ce se vor administra, să se constate să sunt proprietarii unei suprafețe de teren de 3649 mp., situată în punctul "........."; pe raza comunei........., sat............., Județul Gorj, cu vecinii: N-D. M., S-d.c , V-M A, E-d.c și de asemenea stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea lor și cea a pârâtei.
Referitor la capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, instanța reține că uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru, prin posedarea neîntreruptă a acestui lucru în tot timpul fixat de lege.
Pentru dobândirea proprietății prin uzucapiune se cere doar ca posesia să se exercite public și să îndeplinească toate celelalte condiții prevăzute de Codul civil, pentru ca proprietarul să poată afla de posesia ce se exercită împotriva sa.
În cauza dedusă judecății, reclamanta nu a făcut dovada exercitării unei posesii de lungă durată, utilă și neafectată de vreun viciu, din declarațiile martorilor audiați în cauză la solicitarea reclamanților, rezultând faptul că reclamanta O V-G, este soră cu pârâta, terenul în litigiu fiind folosit atât de către reclamanți, cât și de către pârâtă, în mod egal, edificatoare în acest sens, fiind declarația martorei B M, ce se află atașată la dosar la fila nr.57.
De asemenea și martorul I D, a cărui declarație se află atașată la dosar la fila nr.58, audiat tot la solicitarea reclamanților, a declarat faptul că o parte din terenul în litigiu, este folosit atât de către reclamanți, cât și de către pârâtă.
Tot din declarațiile martorilor audiați, rezultă faptul că părțile dobândesc terenul în litigiu de la bunica acestora, C I.
Față de această împrejurare se apreciază că reclamanta O V-G și pârâta, sunt presupuse că stăpânesc terenul în litigiu unii pentru alții, cât timp se găsesc în stare de indiviziune, motiv pentru care posesia lor, având un caracter echivoc, nu poate fundamenta dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Referitor la capătul de cerere privind grănițuirea, se reține că aceasta reprezintă o operațiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăți vecine, ce aparțin unor titulari diferiți.
Grănițuirea, în raport cu titularii dreptului real asupra celor două fonduri, este, pe de o parte, o obligație reală de a face, iar pe de altă parte, privită exclusiv din punct de vedere al celui care o solicită, este un atribut al dreptului real.
Așadar, grănițuirea, alcătuită dintr-un drept și o obligație, este un atribut esențial al dreptului de proprietate.
Având în vedere că în cauza dedusă judecății, terenul pentru care se solicită grănițuirea este folosit pe cote-părți, atât de către reclamanți, care nu dețin un act de proprietate cu privire la teren pentru a stabili exact linia de hotar, cât și de către pârâtă, aceștia fiind coindivizari, se privește a fi neîntemeiat acest capăt de cerere.
Pentru considerentele expuse și față de probele existente la dosar, se privește a fi neîntemeiată prezenta acțiune, motiv pentru care urmează a se dispune respingerea acesteia.
Urmează a obliga reclamanții, conform art.453 Cod procedură civilă, la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată față de pârâtă, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței ce se află atașată la dosar la fila nr.59.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea pentru constatare uzucapiune și grănițuire, formulată de reclamanții O N și O V-G, domiciliați în comuna.........., județul Gorj, împotriva pârâtei T M, domiciliată în comuna........., județul Gorj.
Obligă reclamanții la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată față de pârâtă.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 Martie 2014.
Red.DE/Tehnored.AU
ex.5
08 Aprilie 2014
| ← Plangere contraventionala. Jurisprudență Contravenţii.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară → |
|---|
