. valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare. motivarea hotărârii. cercetarea cererii formulate.
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secția I Civilă Decizie nr. 92/A din data de 21.02.2018
În cauza dedusă judecății, Tribunalul apreciază că părțile din contractul de vânzare cumpărare ce face obiectul procedurii judiciare de față au intenționat fraudarea intereselor restului moștenitorilor proprietarilor tabulari ai imobilului, împrejurare atestată inclusiv de răspunsul la interogatoriu administrat în acest dosar, răspunsuri potrivit cărora, B F avea cunoștință despre împrejurarea că imobilul a aparținut socrilor pârâtei, respectiv au fost dobândite prin moștenire de B N (f. 168-răspuns întrebare nr. 12), iar ulterior de B I și copiii săi (f. 174-răspuns întrebare nr. 8), că pârâta B I a recunoscut împrejurarea că ulterior decesului soțului a rămas în folosința bunului împreună cu copiii, respectiv a arătat că nu are cunoștință despre existența unui litigiu având ca obiect uzucapiune. În plus, vânzătoarea bunului nu deținea calitatea de proprietar.
În acest context, contractul de vânzare-cumpărare încheiat în atare condiții se impune a fi anulat raportat la lipsa calității de proprietar a vânzătorului imobilului, respectiv pentru cunoașterea de către părțile contractante a motivului de nulitate/ cauzei ilicite/imorale, impunându-se desființarea lui și restabilirea stării de legalitate prin radierea din CF 50307 Strâmtura, nr. cadastral 50307 a pozițiilor B3 și B2 vizând înscrierea dreptului de proprietate al pârâtelor B I și B F și restabilirea situației de carte funciară anterioară, în baza dispozițiilor art. 907-908 Cod civil.
Tribunalul va înlătura ca nefundat motivul de apel constând în necercetarea fondului cauzei, reținând împrejurarea că în cauză nu este incident motivul de anulare a hotărârii prevăzut de art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă.
Astfel, redarea de către prima instanță a considerentelor sentinței civile nr. 237/2015 nu poate fi asimilată unei necercetări a fondului cauzei sau unei lipse de motivări a hotărârii apelate întrucât din considerentele sentinței apelate, tribunalul reține că prima instanță a analizat toate apărările deduse judecății, făcând și aprecierile proprii necesare verificării raționamentului său logico-juridic, motivarea sentinței corespunzând standardului impus de art. 425 alin. 1 lit. b Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 16 pronunțată la data de 30.01.2017 de către Judecătoria Dragomirești în dosar nr. 16/224/2016, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții B G și P P, în contradictoriu cu pârâtele B I și B F, prin care solicită constatarea nulității absolute a contractului de vânzare autentificat sub nr. 1269 din 11 iulie, 2012 la notar Public Urda M, încheiat între pârâtele B I, în calitate de vânzătoare și B F, în calitate de cumpărătoare, cu privire la imobilul în natură casă de locuit din lemn, anexe gospodărești, neînscrise în c.f. și terenul aferent acestora în suprafață de 1347 m.p. curți, construcții intravilan, imobil înscris în c.f. nr. 50307 Strâmtura la nr. cadastral 50307 și rectificarea situației tabulare a terenului respectiv, în sensul radierii dreptului de proprietate a pârâtelor B I și B F, din c.f. nr. 50307 Strâmtura, nr. cadastral 50307, cu repunerea în situația anterioară de carte funciară, în favoarea proprietarilor B Ion l. G și soția G I.
În temeiul art. 18 din OUG 51/2008, au fost obligați reclamanții să suporte suma de 500 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu DMR din cadrul Baroului Maramureș, avansată din fondurile speciale ale M J.
În considerentele hotărârii, prima instanță reține că:
În prezenta cauză, reclamanții B G și P P în contradictoriu cu pârâții B I și B F, solicită constatarea nulității absolute a contractului de vânzare autentificat sub nr. 1269 din 11 iulie, 2012 la Notar Public Urda M, încheiat între pârâtele B I, în calitate de vânzătoare și B F, în calitate de cumpărătoare, având ca obiect imobilului în natură casă de locuit din lemn, anexe gospodărești, neînscrise în c.f. și terenul aferent acestora în suprafață de 1347 m.p. curți, construcții intravilan, imobil înscris în c.f. nr. 50307 Strâmtura la nr. cadastral 50307 și rectificarea situației tabulare a terenului intravilan, în suprafață de 1347 m.p., situat în localitatea Strâmtura, jud. Maramureș, cuprins în c.f. nr. 50307 Strâmtura, nr. cadastral 50307, în sensul radierii dreptului de proprietate de pe numele pârâtelor B I și B F, din c.f. nr. 50307 Strâmtura, nr. cadastral 50307, cu repunerea în situația anterioară de carte funciară, în favoarea proprietarilor B Ion l. G și soția G I.
Reclamanții B G și P P sunt copiii pârâtei B I și aceștia susțin că mama lor, cu rea-credință și cu încălcarea legii, și-a înscris dreptul de proprietate prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor în cartea funciară, prin sentința civilă nr. 716 din 24 noiembrie 2011 pronunțată în dos. nr. 610/224/2011 al Judecătoriei Dragomirești, deși imobilul a aparținut bunicilor reclamanților și socrului pârâtei B I, proprietarii tabulari B I l. G și B I (Iren) născută G.
După aceea, B I a vândut pârâtei B F imobilul descris mai sus prin contractul de vânzare autentificat sub nr. 1269 din 11 iulie 2012 la Notar Public Urda M.
Prin decizia civilă nr. 282/R/30 septembrie 2015, Tribunalul Maramureș a admis recursul declarat de reclamantul B G împotriva sentinței civile nr. 716 din 24 noiembrie 2011, pe care a casat-o, iar cauza a trimis-o spre rejudecare aceleiași instanțe.
Reclamantul B G a formulat plângere penală împotriva pârâtelor B I B F, contestând soluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomiresti pronunțată în Dosarul nr. 673/P/2012, plângerea împotriva soluțiilor procurorilor de netrimitere în judecată făcând obiectul dosarului nr. 1644/224/2013 al Judecătoriei Dragomiresti, soluționat definitiv prin respingerea ca nefondată a plângerii lui B G.
De asemenea, prin sentința civilă nr. 237/2015 din 15 aprilie 2015, pronunțată în dos nr. 104/224/2013, hotărâre rămasă definitivă prin nerecurare, s-a admis în parte acțiunea civilă intentată de reclamanții B G și P P, , în contradictoriu cu pârâții B I, B I și B I N, , DA-M, , B A-D, , B I și B N, , Z I, , PA-M, și TI, , având ca obiect masă succesorală, acțiune în constatare și partaj; judecarea cererii reconvenționale formulată de pârâta-reclamantă B I, în contradictoriu cu reclamanții-pârâți B G și P P și cu pârâții B A, B I și B I N, DA-M, B A D, , B I și B N, Z I, P AM, TI, B G, și B I având ca obiect MASĂ SUCCESORALĂ;
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă B I, în contradictoriu cu reclamanții-pârâți B G și P P și cu pârâții B Anuța, B I și B I N, DA-M, B AD, B I și B N, Z I, P A M, TI, B G și B Iși s-a constatat că din masa succesorală rămasă după defunctul B N face parte cantitatea de 30 de lemne de brad vândute de către reclamantul B G cu suma de 5400 lei.
S-a respins cererea de majorare a câtimii obiectului judecății formulată de B A(mama), B A (fiica) și pârâții P I și P Ca prin care solicită ca instanța să ia în considerarea valoarea brazilor tăiați de către reclamantul B G la suma de 17.843,6 lei.
S-a constatat că din masa succesorală rămasă după defuncții B I, decedat la data de 07.10.1972 și B I, decedată la data de 25.03.1979, cu ultimul domiciliu în localitatea Strâmtura fac parte următoarele bunuri imobile:
1. terenul situat la locul numit "Sub Dos";, în suprafață de 8745 mp, de natură pădure, de tip tufăriș, în valoare de 6121,5 lei;
2. terenul situat la locul numit "Valea Luncii"; de natură pădure de tip tufăriș, în suprafață de 19131 mp, în valoare de 5739,3 lei;
3. terenul situat la locul numit " Fundul Scăiesii";, de natură pădure de tip tufăriș, în suprafață de 23610 mp, în valoare de 7083 lei;
4. terenul situat la locul numit " Lazu Tomii";, de natură livadă, în suprafață de 12612 mp, în valoare de 6306 lei;
5. terenul situat la locul numit";Pe Cheia I";, de natură arabil, în suprafață de 1017 mp, în valoare de 7119 lei;
6. terenul situat la locul numit "Pe Cheia II";, de natură arabil, în suprafață de 968 mp, în valoare de 9680 lei;
7. terenul situat la locul numit "Pe Cheia III";, de natură arabil, în suprafață de 1139 mp, în valoare de 11390 lei;
8. terenul situat la locul numit "Rât";, de natură arabil, în suprafață de 1764 mp, în valoare de 7056 lei;
9. terenul situat la locul numit "Valea Greblii";, de natură arabil, în suprafață de 1821 mp, în valoare de 2731,5 lei;
10. terenul situat la locul numit "Sub Suliță";, în suprafață de 33180 mp, de natură pădure, în valoare de 5972,4 lei;
11. terenul situat la locul numit "După Suliță";, de natură pădure, în suprafață de 10225 mp, în valoare de 1840,50 lei.
S-a constatat că la moștenirea defuncților are vocație succesorală B N, în calitate de fiu, în cotă de 1/1 parte, decedat la data de 22.11.1982.
S-a constatat că în masa succesorală rămasă după defunctul B N decedat la data de 22.11.1982, cu ultimul domiciliu în comuna Strâmtura, se includ următoarele bunuri mobile și imobile:
1. terenul situat la locul numit "Sub Dos";, în suprafață de 8745 mp, de natură pădure de tip tufăriș, în valoare de 6121,5 lei;
2. terenul situat la locul numit "Valea Luncii"; de natură pădure de tip tufăriș, în suprafață de 19131 mp, în valoare de 5739,3 lei;
3. terenul situat la locul numit "Fundul Scăiesii";, de natură pădure de tip tufăriș, în suprafață de 23610 mp, în valoare de 7083 lei;
4. terenul situat la locul numit " Lazu Tomii";, de natură livadă, în suprafață de 12612 mp, în valoare de 6306 lei;
5. terenul situat la locul numit";Pe Cheia I";, de natură arabil, în suprafață de 1017 mp, în valoare de 7119 lei;
6. terenul situat la locul numit "Pe Cheia II";, de natură arabil, în suprafață de 968 mp, în valoare de 9680 lei;
7. terenul situat la locul numit "Pe Cheia III";, de natură arabil, în suprafață de 1139 mp, în valoare de 11390 lei;
8. terenul situat la locul numit "Rât";, de natură arabil, în suprafață de 1764 mp, în valoare de 7056 lei;
9. terenul situat la locul numit "Valea Greblii";, de natură arabil, în suprafață de 1821 mp, în valoare de 2731,5 lei;
10. terenul situat la locul numit "Sub Suliță";, în suprafață de 33180 mp, de natură pădure, în valoare de 5972,4 lei;
11. terenul situat la locul numit "După Suliță";, de natură pădure, în suprafață de 10225 mp, în valoare de 1840,50 lei.
12. suma de 5400 lei obținută prin vânzarea de către reclamantul B G a cantității de 30 de lemne de brad.
S-a constatat că moștenitorii legali ai defunctului B N, decedat la data de 20.04.1991 sunt: pârâții B I (soție supraviețuitoare), B N, Z I și PAM (fiu și fiice), în cotă de câte ¼ parte fiecare.
S-a constatat că moștenitorii legali ai defunctului B I, decedat la data de 16.12.2008, sunt: pârâții B I (soție supraviețuitoare), B I N, DAM și B AM (fiu și fiice), în cotă de 1/4 parte fiecare.
S-a constatat că au vocație la masa succesorală rămasă după defunctul B N, decedat la data de 22.11.1982: pârâta- reclamantă B I, în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de ¼ parte, iar la restul masei succesorale de 3/4, au vocație reclamanții B G, P P și pârâta Tomșa Ileana, în calitate de fiu și fiice, în cotă de 1/5 din ¾ parte fiecare, adică 3/20 parte fiecare, numitul B N, decedat la data de 20.04.1991, în calitate de fiu, la moștenirea căruia vin pârâții B I (soție supraviețuitoare), B N, Z I și PA-M (fiu și fiice), în cotă de 3/20 parte împreună și B I, decedat la data de 16.12.2008, la moștenirea căruia vin pârâții B I (soție supraviețuitoare), B I N, D A M și B A M (fiu și fiice), în cotă de 3/20 parte împreună.
S-a constatat că sunt străini de moștenirea defunctului B N decedat la data de 22.11.1982, pârâții B G și B A, prin neacceptare și pârâta Boer Irina prin renunțare.
S-a constatat că valoarea totală a masei succesorale rămasă după defunctul B N decedat la data de 22.11.1982 este de 76439.2 lei.
S-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile ce compun masa succesorală potrivit variantei de partajare numărul 1 din Completarea nr. 3 a raportului de expertiză întocmit de dl. ing. A G (f. 171-vol III), ținând cont de cotele legale de moștenire, astfel:
Valoarea lotului pârâtei B I, soția supraviețuitoare a defunctului, este de 19.109,8 lei.
Primește terenurile din locurile "Pe Cheia I";, în supr. de 1017 m.p., în valoare de 7119 lei; "Pe Cheia III";- lot 1, în supr. de 570 m.p., în valoare de 5700 lei; "Sub Dos"; în supr. de 8745 m.p., în valoare de 6121,5 lei și "Fundu Scăieșii"; în supr. de 23610 m.p., în valoare de 7083 lei, în valoare de 26.023, 5 lei
Trebuie să plătească sultă în valoare totală de 6913,7 lei.
Plătește sultă în valoare de 584,82 lei moștenitorilor defunctului B I, decedat la data de 16.12.2008, pârâților B I, B I N, D A M și B A M.
Plătește sultă în valoare de 6328,88 lei pârâtei Tomoiagă Ileana.
Valoarea lotului reclamantului B G este de 11.465,88 lei.
Primește terenurile din locurile "Pe Cheia II";, în supr. de 968 m.p., în valoare de 9680 lei; "Lazu Tomii";-lot 3, în supr. de 4204 m.p., în valoare de 2102 lei și terenul din locul "Sub Suliță";-lot 3, în supr. de 6636 m.p., în valoare de 1194,5 lei, plus valoarea celor 30 de lemne de brad în sumă de 5400 lei în valoare totală a bunurilor ce compun lotul său fiind de 16.686,5 lei.
S-a constatat că reclamantul a plătit deja sultă în sumă de 1690 lei către moștenitorii defunctului B N, decedat la data de 20.04.1991, pârâții B I, B N, Z I și P A-M, rămânându-i suma de 3.710 lei din 5400 lei.
Reclamantul a fost obligat să plătească sultă în valoare totală de 5220,62 lei: suma de 110,68 lei, moștenitorilor defunctului B N, decedat la data de 20.04.1991, pârâților B I, B N, Z I și PA-M, suma de 2479,38 lei reclamantei P P și suma de 2630,56 lei moștenitorilor defunctului B I, decedat la data de 16.12.2008.
Valoarea lotului reclamantei P P s-a stabilit la suma de 11.465,88 lei.
Aceasta a primit terenurile din locurile "Pe Cheia III";-lot 2, în supr. de 569 m.p., în valoare de 5690 lei; "Lazu Tomii";-lot 2, în supr. de 4204 m.p., în valoare de 2102 lei și terenul din locul "Sub Suliță";-lot 3, în supr. de 6636 m.p., în valoare de 1194,5 lei. Valoarea bunurilor ce compun lotul este de 8986,5 lei. Aceasta trebuie să primească sultă în valoare de 2479,38 lei de la reclamantul B G.
Valoarea lotului pârâtei TI este de 11.465,88 lei. Aceasta primește terenurile din locurile "Lazu Tomii";-lot 1, în supr. de 4204 m.p., în valoare de 2102 lei, "Sub Suliță";-lot 1, în supr. de 6636 m.p., în valoare de 1194,5 lei "După Suliță";, în supr. de 10225 m.p., în valoare de 1840,5 lei, în valoare de 5137 lei. Primește sultă în valoare de 6328,88 lei de la pârâta de la pârâta B I.
Moștenitorii defunctului B N, decedat la data de 20.04.1991, pârâții B I, B N, Z I și PA-M, au primit în indiviziune o cotă ideală parte de 3/20 din valoarea masei succesorale, adică 11.465,88 lei. Primesc în indiviziune terenurile din locurile "Valea Luncii";, în supr. de 19131 m.p., în valoare de 5739,3 lei, "Valea Greblii";, în supr. de 1821 m.p., în valoare de 2731,5 lei și "Sub Suliță";-lot 4, în supr. de 6636 m.p., în valoare de 1194,5 lei, valoarea totală a acestora fiind de 9665,2 lei. Aceștia primesc suma de 110,68 lei, cu titlu de sultă de la reclamantul B G.
Moștenitorii defunctului B I, decedat la data de 16.12.2008, pârâților B I, B I N, D A M și B A M, primesc în indiviziune o cotă ideală parte de 3/20 din valoarea masei succesorale, valoarea acesteia fiind de 11.465,88 lei. Primesc în indiviziune terenurile din locurile "Rât";, în supr. de 401 m.p., în valoare de 1604 lei, "Rât";, în supr. de 1363 m.p., în valoare de 5452 lei și "Sub Suliță";-lot 5, în supr. de 6636 m.p., în valoare de 1194,5 lei, valoarea totală a acestor terenuri fiind de 8250,5 lei. Primesc sultă în valoare de 2630,56 lei de la reclamantul B G și sultă în valoare de 584,82 lei de la pârâta B I
Instanța a stabilit în favoarea reclamantei P P în lotul căreia intră suprafața de 569 m.p., din locul "Pe Cheia III";-lot 2, un drept de trecere peste suprafața de 570 m.p., din locul "Pe Cheia III";-lot 1, atribuit pârâtei TI, pe o lungime a drumului de 52,73 m și o lățime de 2,10 m, în modalitatea evidențiată în Anexa grafică nr. 3 modificată din Completarea nr. 5 a Raportului de expertiză tehnică întocmit de dl ing. AG, anexă la prezenta hotărâre.
Se mai arată că pârâții de mai jos au fost chemați în judecată, pentru opozabilitate R I și RI B I și B PI și PC BF B Ge și B F PI și PM, CD și CM, D I și D M, O V
Au fost obligați în solidar pârâții-moștenitori B I, B I și B I N, D A-M, B A-D, și TI, să plătească reclamanților B G și P P cheltuieli de judecată în sumă de 6.900 lei.
Chiar dacă judecătorul investit cu soluționarea prezentei cauze a pronunțat celelalte hotărâri amintite, raportat la obiectul prezentei cauze, care este constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentic nr. 1269 din 11 iulie 2012 la Notar Public Urda M, încheiat între pârâtele B I, în calitate de vânzătoare și B F, în calitate de cumpărătoare, cu privire la imobilul în natură casă de locuit din lemn, anexe gospodărești, neînscrise în c.f. și terenul aferent acestora în suprafață de 1347 m.p. curți, construcții intravilan, imobil înscris în c.f. nr. 50307 Strâmtura la nr. cadastral 50307 și rectificarea situației tabulare a terenului respectiv, apreciază că nu se află în vreo situație de incompatibilitate prev de art. 41, sau 42 din Noul Cod de procedură civilă.
Cu privire la legea aplicabilă prezentei cauze, raportat la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentic nr. 1269 din 11 iulie 2012, la disp. art. 102 din Legea nr. 71/2011, care prevăd că contractul este supus dispozițiilor legale în vigoare de la data încheierii, având în vedere că Noul cod civil a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011, rezultă că este aplicabil Noul Cod Civil.
Noul Cod Civil reglementează principiul libertății de a contracta, precum și pe cel al bunei-credințe atât la negocierea și încheierea contractului, precum și pe tot timpul executării sale, fără posibilitatea instituirii unor clauze de exonerare sau de limitare a unei asemenea atitudini de loialitate și obligații de bună-credință.
În art. 1.179 NCC sunt enumerate condițiile esențiale necesare pentru validitatea unui contract:
"1. capacitatea de a contracta;
2. consimțământul părților;
3. un obiect determinat și licit;
4. o cauză licită și morală.";
În măsura în care legea prevede o anumită formă a contractului, aceasta trebuie respectată, sub sancțiunea prevăzută de dispozițiile legale aplicabile. În cazul de față, contractul de vânzare-cumpărare privind un imobil a fost încheiat în forma autentică cerută de lege.
Cu privire la cauza contractului, spre deosebire de reglementarea anterioară, NCC definește cauza contractului ca fiind "motivul care determină fiecare parte să încheie contractul"; (Art. 1.235).
Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile prev. de art. 1236, 1237 NCC:
a) să existe. Cauza nu există când lipsește discernământul, sau scopul imediat la încheierea contractului.
b) să fie licită. Cauza este licită când este conformă legii și ordinii P. Cauza este considerată ilicită și atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.
c) să fie morală (să nu fie contrară bunelor moravuri, respectiv regulilor de conviețuire socială).
Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepția cazului în care contractul a fost greșit calificat și poate produce alte efecte juridice.
Cauza ilicită, sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască.
Cu privire la proba cauzei, contractul este valabil chiar atunci când cauza nu este expres prevăzută, iar existența unei cauze valabile se prezumă până la proba contrară.
Față de invocarea de către reclamanți a caracterului ilicit al cauzei de la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentic care face obiectul analizei prezentului dosar, instanța arată că încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu privire la un imobil la notar nu este interzisă de lege, pentru a se considera că este ilicită cauza, dimpotrivă, este un imperativ al legii pentru a fi valabilă o astfel de vânzare.
Reclamanții din prezenta cauză invocă reaua-credință a pârâtelor co-contractante rea-credință atât în demersul judiciar de dobândire a proprietății prin uzucapiune, cât și în ce privește înstrăinarea imobilului, motivând că pârâta B I avea la dispoziție posibilitatea legală de a dezbate moștenirea după soțul ei în baza certificatelor de moștenitor nr. 440/1972 și 226/1979, deoarece în c.f. nr. 543 Strâmtura, nr. top. 740, înainte de înscrierea proprietății erau intabulați socrii pârâtei, numiții Însă reclamanții din prezenta cauză B G și P P au fost tot reclamanții din dosarul în care s-a dezbătut succesiunea după bunicii lor și în care s-au pronunțat o încheiere de admitere în principiu, o încheiere suplimentară de admitere în principiu și sentința civilă nr. 237/15.04.2015, în care a fost chemată pentru opozabilitate inclusiv pârâta din prezenta cauză, B F. Hotărârea a rămas definitivă prin neapelare.
Dintre cei 14 prezumtivi moștenitori care s-au judecat în dosarul având ca obiect masă succesorală și partaj, precum și dintre ceilalți pârâți chemați în judecată pentru opozabilitate, niciunul nu a solicitat includerea bunului care face obiectul prezentului contract în masa succesorală, deși hotărârea a fost pronunțată la data de 15.04.2015, iar înscrierea pârâtei B I s-a făcut în anul mai 2012 (a se vedea extrasul CF 50307 de la f. 15), iar contractul notarial s-a încheiat la data de 11 iulie 2012. Cărțile funciare sunt P și pot fi consultate de oricine dorește.
Instanța apreciază că demersurile de înscriere în cartea funciară pe numele pârâtei B F au fost "la vedere";, vânzarea fiind cunoscută de mai multe persoane din sat.
Martorul OG a arătat că știe despre vânzarea casei dintre B I și B F, casa aflându-se pe terenul care a aparținut soțului.
Martora BR, vecină cu casa în litigiu, a arătat și ea că terenul și casa ar fi aparținut soțului pârâtei B I, B N, care a lăsat-o văduvă de tânără cu mai mulți copii, aceasta având cunoștință despre vânzarea imobilului în litigiu în anul 2012.
Martora HI a arătat că imobilul compus din casă și teren au fost în vânzare mai multă vreme și despre acestea s-au interesat mai multe persoane, însă a fost cumpărat de pârâta B F, aspect de care au avut cunoștință copiii pârâtei B I deoarece locuiau împreună cu mama lor în aceeași localitate din județul Timiș.
Martora a arătat că nu l-a văzut pe reclamantul B G în sat "ani de zile";.
Martora RI a arătat și ea că în casa ce face obiectul litigiului a locuit "o familie mare cu mulți copii";. Și această martoră susține că acea casă a fost de vânzare timp de mai mulți ani și "s-a vândut cu greu";.
Martorul UG, susține că este vecin cu imobilul în litigiu, iar afirmațiile făcute de el în fața instanței sunt contradictorii: la începutul declarației, acesta a susținut că pârâta B a vândut casa motenită de la soțul B N fără să știe ceilalți copii, iar apoi a revenit asupra declarației, susținând că reclamantul B G (Gabor) știa despre vânzare încă din anul 2008-2009, însă i-ar fi cerut mamei să nu vândă casa la B F deoarece nu este de acord. Martorul susține că a aflat de la reclamant că acesta a fost acasă la B F și i-a cerut să nu cumpere pentru că nu este clarificată succesiunea, astfel că apreciază ca nesinceră declarația acestuia.
Martorul PI cunoaște că imobilul pe care l-a vândut B I a aparținut soțului acesteia B N împreună cu care au avut opt copii, susținând la începutul declarației că niciunul dintre copii nu a știut de vânzarea imobilului, însă instanța apreciază ca nesinceră și declarația acestuia deoarece, la finalul declarației, acesta a arătat că au existat discuții încă din anul 2009-2010 despre vânzarea respectivă între reclamant și ceilalți frați, A, P, Iși G care nu ar fi fost de acord să se vândă până când nu se face succesiunea după tatăl lor.
Instanța apreciază ca parțial nesinceră declarația martorului și raportat la faptul că nu știe cine este B F, deși este din Strâmtura și susține că cunoaște imobilul în litigiu și discuțiile legate de vânzarea acestuia. Apreciază ca sinceră declarația martorului propus de reclamantul B G, doar sub aspectul faptului că a aflat despre împrejurările de care a fost întrebat de instanță de la reclamant.
Martora P M propusă tot de reclamant, susține că a aflat de la persoane din sat despre vânzarea casei către B F, însă a fost plecată la lucru în Brasov și nu cunoaște alte detalii.
Martorii VG și SN au fost audiați prin comisie rogatorie la Judecătoria Făget, jud. Timiș, în ședința publică din data de 10.01.2017, conform Încheierii civile nr. 13 a Judecătoriei Făget, aceștia locuind în com Cliciova, jud. Timiș. Au arătat că au aflat în cursul anului 2012 că B G știa încă din anul 2012 despre vânzarea casei din Strâmtura, fiind anunțat telefonic de cineva, iar acesta a plecat imediat în Maramureș "pentru a rezolva problema cu casa"; deoarece nu eraB I 1. G și B I (Iren) născută G.
de acord cu vânzarea casei.
În ședința publică din data de 18.01.2017 a fost audiat și martorul LG, care a arătat că a avut în urmă cu aproximativ trei ani o discuție cu reclamantul B G, care nu a fost de acord cu vânzarea casei de către mama lui.
Și declarațiile acestui martor propus de reclamant sunt contradictorii deoarece, la începutul declarației susține că nu știe dacă pârâta B F o ajuta în gospodărie pe B I, iar mai la final a arătat că aceasta avea cheile de la gospodărie. Acesta a arătat că după ce familia B s-a mutat în jud. Timiș, nu a mai venit niciunul dintre frați să lucreze terenul în litigiu.
Având în vedere V înaintată de 75 de ani și afecțiunile medicale de care suferă, așa cum rezultă din actele medicale de la f. 117, 153-156, care nu au permis deplasarea pârâtei B I la instanță, acesteia i s-a desemnat un curator special, iar interogatoriul i s-a luat prin comisie rogatorie.
Din ansamblul probator administrat, respectiv cele două interogatorii luate pârâtelor, coroborate cu înscrisurile de la dosar, precum și cu declarațiile celor nouă martori audiați, instanța apreciază că nu se confirmă starea de fapt relevată prin cererea introductivă, respectiv existența motivelor de nulitate invocate. NU s-a dovedit încălcarea legii și nici reaua-credință a pârâtelor la încheierea contractului de vânzare-cumpărare din anul 2012. Deși succesiunea s-a dezbătut în anul 2015, B G și P P având tot calitate de reclamanți, aceștia nu au inclus bunul ce face obiectul prezentei cauze în masa succesorală, proces care s-a finalizat în anul 2015, ci abia în anul 2016 au solicitat anularea contractului autentic, motiv pentru care respinge acțiunea ca nefondată.
Chiar dacă au solicitat cheltuieli de judecată, pârâtele nu au făcut dovada acestora, motiv pentru care, în temeiul art. 452 și 453 NCPC, acestea nu se vor acorda.
În temeiul art. 18 din OUG 51/2008, obligă reclamanții, în solidar, să suporte suma de 500 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu D M R din cadrul Baroului Maramureș, avansată din fondurile speciale ale Mui Justiției.
2.Împotriva acestei sentințe au declarat apel B G și B P, solicitând în principal admiterea apelului, anularea sentinței instanței de fond, judecarea cauzei de către instanța de apel și evocând fondul, să se admită acțiunea introductivă, privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1269 din 11 iulie 2012 de către Notar Public Urda M, încheiat între pârâte, privind vânzarea de către pârâta B I, către pârâta B F a imobilelor de natură casă de locuit veche din lemn, anexe gospodărești, neînscrise în CF și terenul aferent acestora în suprafață de 1347 mp curți, construcții, intravilan, înscris în CF nr. 50307 Strâmtura, nr. cadastral 50307, situate în localitatea Strâmtura, precum și rectificarea situației tabulare privind terenul intravilan, în suprafață de 1347 mp, dispunându-se radierea dreptului de proprietate a pârâtelor din CF nr. 50307 Strâmtura, nr. cadastral 50307, cu repunerea în situația anterioară de carte funciară, în favoarea proprietarilor B Ion l. G și soția G Irina.
În subsidiar, apelanții solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței primei instanțe, în sensul admiterii acțiunii introductive.
În motivarea cererii de apel , apelanții au arătat că față de solicitarea principală, sunt aplicabile dispozițiile art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, cauza fiind soluționată fără a intra în judecarea fondului.
În ceea ce privește solicitarea subsidiară, apelanții arată că probele administrate în cauză evidențiază caracterul ilicit al cauzei, prin fraudarea drepturilor de moștenire ale reclamanților, precum și caracterul imoral, la încheierea contractului de vânzare autentificat sub nr. 1269 din 11 iulie 2012.
Intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefundat cu consecința menținerii dispozițiilor sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată.
3. Analizând apelul prin prisma motivelor de apel invocate s-a constatat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1269/11.07.2012 de BNP Urda M, încheiat între B I, în calitate de vânzătoare și B F, în calitate de cumpărătoare, s-a convenit vânzarea-cumpărarea imobilului situat în Strâmtura, compus din casă de locuit veche din lemn, anexe-imobilele construcții nefiind înscrise în cf, teren în suprafață de 1347 mp înscris în CF 50307 Strâmtura, nr. cadastral 50307 în schimbul unui preț de 30.000 lei.
Vânzătoarea, B I figura ca proprietar în cartea funciară în baza sentinței civile nr. 716/24.11.2011, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosar nr. 610/224/2011, prin care a fost admisă acțiunea reclamantei B I și s-a constatat dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului în suprafață de 1347 mp înscris în CF Strâmtura 50056.
Sentința civilă nr. 716/2011 ce a stat la baza înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al vânzătoarei, a fost desființată de către Tribunalul Maramureș prin decizia civilă nr. 282/R/30.09.2015, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
Tribunalul a reținut în considerentele deciziei că proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF nr. 50056 (vechi 543) Strâmtura nr. top. 740, în natură teren în suprafață de 1245 mp. sunt B I și soția G I, că B I (I) a decedat la data de 7 octombrie 1972, iar B I (Iren) a decedat la data de 23.03.1979, iar aceștia au avut ca fiu pe B N, care a decedat la data de 22 noiembrie 1982 și că recurentul B G este fiul lui B N.
Instanța a constatat faptul că B N a acceptat succesiunea după părinți, la fel și recurentul a acceptat succesiunea după tatăl său B N, aspecte ce rezultă din sentința civilă nr. 237 din 15.04.2015 pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr. 104/224/2013 în care s-a dezbătut masa succesorală a defunctului B I, decedat la 7 octombrie 1972, precum și masa succesorală a defunctei B I, decedată la 25.03.1973, respectiv cea a tatălui recurentului, defunctul B N, decedat la data de 22 noiembrie 1982, reținându-se calitatea de moștenitor a recurentului.
Tribunalul a mai reținut că recurentul B G este nepotul de fiu al proprietarilor tabulari, pârâții B Iși B I născută G și deci are calitate procesuală activă în promovarea recursului, motiv pentru care a respins excepția lipsei calității procesuale active a recurentului B G, iar raportat la data pronunțării sentinței recurate, 24.09.2011 și data decesului pârâților, 1972 și 1979, a constatat împrejurarea că pârâții chemați în judecată nu aveau capacitate de folosință, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, 3 raportat la art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, a admis recursul, a casat sentința judecătoriei și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând ca în rejudecare procesul să se dezbată în contradictoriu cu moștenitorii proprietarilor tabulari.
În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr. 620/224/2011*, cererea de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune fiind respinsă prin sentința civilă nr. 189/2017, menținută prin decizia civilă nr. 111/R/08.11.2017 a Tribunalului Maramureș.
Instanțele de rejudecare au reținut că, în condițiile în care, după moartea proprietarilor tabulari B I a lui G și soția G I, terenul intravilan cu nr. top. 740 înscris în CF 543 Strâmtura (CF nou 50056) s-a transmis, prin succesiune legală, în proprietate, soțului recurentei B N care, după cum recurenta însăși afirmă, l-a posedat continuu, până la deces, în 1982, în mod corect a reținut prima instanță că reclamanta recurentă nu putea uni posesia sa cu posesia soțului (și, evident, nici cu cea a socrilor) pentru a prescrie achizitiv imobilul în litigiu, căci joncțiunea posesiilor operează numai în cazul în care posesiile au fost exercitate de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate, uzucapiunea urmărind să sancționeze proprietarul care se manifestă pasiv, lăsând bunul în mâinile altuia, și nu pe proprietarul care se află în posesia bunului.
S-a mai apreciat că, atâta timp cât reclamanta a folosit terenul în litigiu alături de soțul ei, proprietar al bunului, aceasta nu a exercitat o posesie utilă, sub nume de proprietar, ci a una prin simpla îngăduință a proprietarului (art. 1853 al. 2 Cod civil de la 1864), iar după moartea acestuia a folosit bunul în virtutea dreptului de coproprietate dobândit prin succesiune legală, Sentința Civilă nr. 237/15.04.2015 a Judecătoriei Dragomirești, pronunțată în dosar nr.104/224/2013 certificând calitatea de moștenitoare a recurentei alături de descendenții săi (art. 1853 al.1 Cod civil, actele ce exercităm sau asupra unui lucru comun, în puterea destinației legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar) și că faptul că imobilul în litigiu nu a fost adus la masa succesorală în dosarul menționat este lipsit de relevanță, căci oricare dintre coindivizari va putea solicita ulterior ieșirea din indiviziune cu privire la acest bun, omis de la partaj.
În cauza de față, reclamanții B G și P P, au solicitat anularea contractului autentificat sub nr. 1269/2012 și rectificarea situației de carte funciară.
Prima instanță a respins acțiunea reținând în esență faptul că probațiunea administrată nu a confirmat starea de fapt învederată de către reclamanți prin cererea introductivă.
Sentința apelată este rezultatul greșitei interpretări a probațiunii administrate, a dispozițiilor de drept material incidente în cauză, impunându-se în baza prevederilor art. 480 alin. 1-2 Cod procedură civilă, admiterea apelului și schimbarea ei în totalitate în sensul admiterii acțiunii. Nu sunt însă întemeiate însă motivele de apel vizând anularea sentinței pentru necercetarea fondului cauzei, în baza dispozițiilor art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă.
Motivele de nulitate invocate prin cererea introductivă au vizat împrejurarea că pârâta B I a pierdut calitatea de proprietar al imobilului în urma unui litigiu de uzucapiune în care s-a reținut reaua-sa credință, aceasta fiind sprijinită în demersul procesual de B F, audiată ca martor în respectiva cauză, pârâții chemați în judecată fiind bunicii decedați anterior introducerii acțiunii, citați prin afișare la ușa instanței.
Ansamblul probațiunii administrate în cauză a relevat împrejurarea că B I nu a deținut calitatea de proprietar al imobilului ce a făcut obiectul vânzării-cumpărării, că în urma unei proceduri judiciare anterioare s-a reținut reaua sa credință în sensul că aceasta a chemat în judecată proprietarii tabulari ai imobilul, care erau bunicii săi, B G și G I, decedați în 1972, respectiv 1979, împrejurare ce îi era cunoscută, astfel cum rezultă inclusiv din apărările formulate în dosar nr. 104/224/2013 al Judecătoriei Dragomirești. Totodată, în procedura judiciară respectivă, dobânditoarea imobilului, B F a deținut calitatea de martor, relatând împrejurări neconforme cu realitatea, participând efectiv la încercarea pârâtei B F de a exclude bunul imobil obiect al cererii de uzucapiune de la partaj. Totodată, instanța constată că B I avea cunoștință despre existența certificatelor de moștenitor nr. 440/1972 și 226/1979.
Potrivit art. art. 311 alin. 1 Cod procedura civilă de la 1865, hotărârea casată nu are nicio putere. Astfel, sentința civilă nr. 716/24.11.2011, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosar nr. 610/224/2011, prin care s-a admis inițial acțiunea de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, a rămas fără efecte la momentul pronunțării deciziei de casare nr. nr. 282/R/30.09.2015 de către Tribunalul Maramureș.
Vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite proprietatea unui bun în schimbul unui preț pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească. Potrivit dispozițiilor art. 1246 Cod civil, orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o alta sancțiune.
Condițiile esențiale de validitate ale contractului enumerate in art. 1179 Cod civil sunt: capacitatea de a contracta;consimțământul părților;un obiect determinat și licit;o cauza licită și morală.
Potrivit dispozițiilor art. 1235-1238 și 1250 Cod civil, cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul. Cauza trebuie să existe, să fie licită și morală. Cauza este ilicită când este contrară legii și ordinii. Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri. Cauza este ilicită și atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative. Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepția cazului în care contractul a fost greșit calificat și poate produce alte efecte juridice. Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască. Contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general.
În cauza dedusă judecății, Tribunalul apreciază că părțile din contractul de vânzare cumpărare ce face obiectul procedurii judiciare de față au intenționat fraudarea intereselor restului moștenitorilor proprietarilor tabulari ai imobilului, împrejurare atestată inclusiv de răspunsul la interogatoriu administrat în acest dosar, răspunsuri potrivit cărora, B F avea cunoștință despre împrejurarea că imobilul a aparținut socrilor pârâtei, respectiv au fost dobândite prin moștenire de B N , iar ulterior de B I și copiii, că pârâta B I a recunoscut împrejurarea că ulterior decesului soțului a rămas în folosința bunului împreună cu copiii, respectiv a arătat că nu are cunoștință despre existența unui litigiu având ca obiect uzucapiune . În plus, vânzătoarea bunului nu deținea calitatea de proprietar.
În acest context, contractul de vânzare-cumpărare încheiat în atare condiții se impune a fi anulat raportat la lipsa calității de proprietar a vânzătorului imobilului, respectiv pentru cunoașterea de către părțile contractante a motivului de nulitate/cauzei ilicite/imorale, impunându-se desființarea lui și restabilirea stării de legalitate prin radierea din CF 50307 Strâmtura, nr. cadastral 50307 a pozițiilor B3 și B2 vizând înscrierea dreptului de proprietate al pârâtelor B I și B F și restabilirea situației de carte funciară anterioară, în baza dispozițiilor art. 907-908 Cod civil.
Tribunalul va înlătura ca nefundat motivul de apel constând în necercetarea fondului cauzei, reținând împrejurarea că în cauză nu este incident motivul de anulare a hotărârii prevăzut de art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă.
Astfel, redarea de către prima instanță a considerentelor sentinței civile nr. 237/2015 nu poate fi asimilată unei necercetări a fondului cauzei sau unei lipse de motivări a hotărârii apelate întrucât din considerentele sentinței apelate, tribunalul reține că prima instanță a analizat toate apărările deduse judecății, făcând și aprecierile proprii necesare verificării raționamentului său logico-juridic, motivarea sentinței corespunzând standardului impus de art. 425 alin. 1 lit. b Cod procedură civilă.
Tribunalul a înlăturat totodată dispoziția primei instanțe de obligare a reclamanților la plata onorariului apărătorului desemnat la prima instanță și va dispune ca suma de 500 lei stabilită cu acest titlu să rămână în sarcina Sui în baza prevederilor art. 18 din OUG 51/2008, motivul de apel astfel formulat fiind de asemenea întemeiat.
| ← Pensia de întreținere. cuantumul salariului minim avut în... | Suspendarea judecății pentru lipsa părților, în cazul în... → |
|---|
