Validare poprire. Jurisprudență Popriri
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Decizie nr. 515 din data de 26.06.2017
Prin sentința civilă nr. 6584/27.10.2016 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 5033/180/2016, s-a admis cererea de validare a popririi formulate de reclamanta G.C.L. în contradictoriu cu terțul poprit D.G.R.F.P., și debitoarea U.A.T.P.. S-a validat poprirea înființată prin adresa din 25.03.2016 emisă în dosarul de executare nr. 574/2014 al BEJ A.D.E., fiind obligat terțul poprit să plătească creditoarei suma de 15874,44 lei, reprezentând despăgubiri civile, cheltuieli de judecată, onorariu și cheltuieli de executare silită. Cererea de amendare a terțului poprit a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că:
. Prin cererea înregistrată la BEJ A.D.E. la data de 29.12.2014, creditoarea G.C.L. a solicitat punerea în executare a sentinței civile nr. 7310/26.09.2012 pronunțată în dosarul civil nr.19141/180/2009 a Judecătoriei Bacău, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 233/18.03.2014 a Tribunalului Bacău, a sentinței civile nr. 1604/20.02.2013 pronunțată în dosar nr. 16436/180/2009, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 754/25.06.2016 a Tribunalului București, și a deciziei civile nr. 877/27.09.2013 pronunțată în dosarul civil nr. 2423/110/2013 a Tribunalului Bacău, pentru recuperarea sumei totale de 14061 lei reprezentând despăgubiri și cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 7310/26.09.2012 pronunțată în dosarul civil nr.19141/180/2009 a Judecătoriei Bacău, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 233/18.03.2014 a Tribunalului Bacău a fost obligată C.L.F.F.P. la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri și a sumei de 2361 cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1604/20.02.2013 pronunțată în dosar nr. 16436/180/2009, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 754/25.06.2016 a Tribunalului București, a fost obligată C.J.F.F.Bacău la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 877/27.09.2013 pronunțată în dosarul civil nr. 2423/110/2013 a Tribunalului Bacău, a fost obligată C.L.F.F.P. la plata către reclamantă a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin încheierea din data de 29.12.2014, BEJ A.D.E. a admis cererea creditoarei și a dispus încuviințarea executării silite a titlurilor executorii mai sus arătate, pentru suma de 14.061 lei reprezentând despăgubiri și cheltuieli de judecată.
Prin adresa din data de 25.03.2016, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra conturilor pe care debitoarea le are deschise la terțul poprit, pentru debitul de plată și cheltuielile de executare, adresă care a fost comunicată terțului poprit în data de 25.03.2016 (fila 27 din dosar).
S-a apreciat că termenul de o lună de zile prevăzut de art. 789 Cod procedură civilă, A se raportează la adresa de înființare a popririi din data de 25.03.2016.
Prin adresa emisă de terțul poprit la data de 28.03.2016 (f. 31 dosar), se arată că debitoarea C.L.C.P. nu are conturi deschise la Trezoreria Bacău, motiv pentru care nu poate fi adusă la îndeplinire dispoziția privind înființarea popririi.
Potrivit art. 12 alin. 2 din Legea nr.18/1991, comisiile comunale, orășenești sau municipale vor funcționa sub îndrumarea unei comisii județene, numită prin ordinul prefectului și condusă de acesta.
Potrivit art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 "Comisia județeană si cea locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă., calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, …"; iar potrivit alineatului 3 al aceluiași articol, aceste instituții pot obține cheltuieli de judecată în cazul în care câștigă un proces, respectiv pot fi obligate la plata de cheltuieli de judecată atunci când pierd un proces, prevederile art. 274 din codul de procedură civilă fiind aplicabile. Ca urmare, când pierde un proces și se solicită și se dovedește efectuarea unor cheltuieli de judecată de către partea care a câștigat, C.L. va fi obligată prin hotărârea instanței la plata acestor cheltuieli.
Regula generală instituită la art. 622 alin. (2) C. proc. civ. prevede că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar, ea fiind adusă la îndeplinire prin executare silită. Așadar, atunci când prin hotărârea unei instanțe C.L. este obligată la plata unei sume de bani această autoritate are obligația să plătească de bunăvoie suma respectivă către creditor, în caz contrar, fiind pasibilă de executare silită.
Instanța de fond a apreciat că normele legale nu trebuie și nu pot să primească înțelesul urmărit de debitoare, întrucât, în acest fel, s-ar ajunge la imposibilitatea punerii în executare a unor obligații la care această entitate a fost obligată, deși din cuprinsul art. 52 alin. 2) și 3) din Legea nr. 18/1991, reiese fără echivoc calitatea procesuală a acesteia, iar obligațiile patrimoniale astfel stabilite vor fi executate din patrimoniul unei alte instituții.
În conformitate cu art. 21 din Legea nr. 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.
În acest context, executarea silită nu se poate desfășura decât împotriva unității administrativ teritoriale a comunei P., iar faptul că debitoarele Comisia Județeană Bacău și C.L.C.P. pentru aplicarea Legii nr.18/1991 nu au conturi deschise la Trezoreria Bacău nu prezintă importanță, câtă vreme adresa de înființare a popririi din 25.03.2016 vizează conturile UAT P..
Conform art. 786 alin.1 C. pr. civ., "în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat:
1. să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înființate pentru realizarea altor creanțe decât cele arătate la pct. 2;
2. să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii, precum și în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reședința indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului";.
Instanța de fond a constatat îndeplinirea cumulativă a condițiilor stabilite de lege, respectiv: neîndeplinirea obligațiilor ce-i revin terțului poprit pentru efectuarea popririi, raportul juridic obligațional între terțul poprit și debitor. Creditorul a făcut dovada titlului executoriu împotriva debitorului său, pe baza căruia s-a procedat la înființarea popririi iar terțul poprit nu a făcut dovada indisponibilizării sumelor în termenul de 5 zile de la comunicarea popririi de către executor, neexistand la dosarul cauzei dovada acestei consemnări.
În consecință, în temeiul art. 789 C. pr. civ., instanța a admis cererea, validând poprirea înființată prin adresa din 25.03.2015 emisă în dosarul de executare nr. 574/2014 al BEJ A.D.E.,terțul poprit fiind obligat să plătească creditoarei suma de 15.874,44 lei, reprezentând despăgubiri civile, cheltuieli de judecată, onorariu și cheltuieli de executare silită.
Instanța a respins ca neîntemeiată cererea de amendare a terțului poprit, motivat de faptul că nu s-a evidențiat reaua-credință a acestuia în neîndeplinirea obligațiilor.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, debitoarea UAT com. P. și terțul poprit D.G.R.F.P.
În motivarea apelului declarat, terțul poprit a arătat că a fost obligat la plata din conturile proprii ale terțului poprit și nu din conturile debitorului, aspect ce este nelegal. Trezoreria este doar un administrator al conturilor debitorului și ca urmare nu poate face nici un fel de operațiune în numele acestuia. S-a arătat că executarea începută de creditoare este practic, nelegală atâta vreme cât încuviințarea executării s-a făcut doar pentru terțul poprit și nu și pentru debitoare. La cererea de executare, nu s-a putut da curs deoarece C.L. nu are conturi proprii deschise la trezorerie. Acest lucru a fost adus la cunoștința executorului odată cu prevederile OG nr. 22/2002, care reglementează strict procedura de executarea a instituțiilor de stat, ordonanță față de care Curtea Constituțională a stabilit că este constituțională. S-a arătat că executarea fie ea și prin poprire nu poate exceda dispozițiile OG nr. 22/2002 și faptul că debitoarele - cele două comisii de fond funciar nu au conturi deschise nu prezintă importanță, executarea neputând fi făcută decât împotriva debitoarei UAT com. P., adresa de înființare a popririi vizând conturile acestei debitoare.
Apelanta UAT com P., în motivarea apelului său, a arătat că dispozițiile legale au fost greșit interpretate, susținându-se greșit că obligațiile patrimoniale vor fi executate din patrimoniul altei instituții. Art. 21 din Leg nr. 215/2001, la care face trimitere, apelanta nu vizează decât litigiile privind patrimoniul public/privat. Trezoreria nu ar putea dispune de conturile UAT P. decât în condițiile în care ar exista o hotărâre de consiliu sau o dispoziție a Primarului prin care să se dispună de titularul contului. Cum Trezoreria este doar administrator nu are drept de dispoziție asupra conturilor debitoarei. S-a mai arătat că partea creditoare nu s-a aflat în proces cu UAT și între UAT și C.L. nu există raporturi de subordonare. Mai mult, raportat la hotărârile ce se doresc a fi executate silit, cererea de validare este tardivă, adresa de înființare a popririi fiind din 25.03.2015. S-a mai arătat că instanța de apel trebuie să aibă în vedere și sentința pronunțată între aceleași părți în dosarul nr. 1876/180/2014, unde cererea creditoarei a fost respinsă definitiv.
În apel s-au depus de apelanta-debitoare, copii ale deciziei civile nr. 734/2016 a Tribunalului Bacău.
Intimata-creditoare a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că ambele apeluri sunt nefondate si aceasta deoarece: procedura de executarea debutat cu somarea debitoarei la plata obligațiilor din titlu și apoi s-a trecut la procedura popririi și în final la validare. De altfel, in cuprinsul apelului său, terțul poprit recunoaște că nu a indeplinit obligația de poprire și greșit se susține că nu ar exista conturi deschise de debitoare. Referitor la apelul declarat de UAT com. P., s-a arătat că susținerile apelantei sunt pur subiective și fără temei juridic, apelanta asumându-și practic punctul de vedere al terțului poprit, apelând la un argument juridic incorect prin care se tinde la o eludare a unor norme imperative și prin aceasta dorește, practic, să anuleze dispoziții stabilite de instanța de judecată, încălcând autoritatea judecătorească.
Analizând apelurile declarate în raport de apărările formulate și din oficiu, tribunalul reține:
I. În ceea ce privește apelul declarat de terțul poprit D.G.R.F.P., instanța a invocat excepția tardivității apelului.
Raportat la această excepție, tribunalul reține că sentința civilă apelată în cauză a fost comunicată terțului poprit AJFP BACĂU, la data de 06.12.2016, conform comunicării de la fila 93 dosar de fond.
Potrivit art. 791 Cod procedură civilă:
Hotărârea dată cu privire la validarea popririi este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.
În cauza de față, apelul declarat de terțul poprit a fost înregistrat la data de 19.12.2016, data poștei înscrise pe plicul de la fila 10 dosar apel, Secția a II-a civilă, fiind 16.12.2016.
Rezultă astfel că, în raport de data comunicării - 06.12.2016, ultima zi de apel era 12.12.2016. Cum apelul a fost depus la 16.12.2016, tribunalul va constatat că excepția de tardivitate este incidentă și pe cale de consecință, va respinge apelul terțului poprit, ca tardiv formulat.
II. Privitor la apelul declarat de debitoarea AJFP BACĂU, tribunalul reține că apelul este nefondat și aceasta deoarece obligațiile de plată ale comisiilor de fond funciar născute în temeiul unei hotărâri judecătorești trebuie executate de instituția publică pentru care acestea funcționează, ele fiind înființate la nivel local și respectiv județean. De vreme ce legea le recunoaște calitate procesuală pasivă sau activă, după caz, este evident că ele se supun legii procesuale ca oricare alt subiect de drept. A susține că nu este nici un raport între C.L. și UAT înseamnă a se da o interpretare restrictivă și nesistematică normelor de drept care reglementează modul de organizare și funcționare a comisiilor de fond funciar prin raportare la calitatea procesuală recunoscută acestor subiecte de drept. Pentru aceleași considerente instanța va înlătura și criticile referitoare la împrejurarea că litigiul nu s-a purtat în contradictoriu cu UAT și aceasta nefiind parte nu are obligații.
Criticile legate de împrejurarea că Trezoreria nu poate dispune de conturile debitoarei în absența unei dispoziții sau a unei hotărâri a consiliului local sunt nefondate și aceasta deoarece, prin forma de executare a popririi,astfel cum este ea reglementată de lege, terțul poprit este chemat să indisponibilizeze sumele datorate de debitor. Faptul că debitorul este instituție publică nu înseamnă că nu i se aplică această formă de executare ci doar că ea trebuie realizată și în acord cu dispozițiile OG nr. 22/2002, dispoziții care stabilesc obligații în sarcina instituțiilor publice debitoare.
Privitor la tardivitatea cererii de validare, tribunalul reține că art. 790 alin. 1 Cod procedură civilă stabilește că termenul pentru validare este de o lună de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă. La rândul său art. 787 Cod procedură civilă stabilește că termenul în care terțul poprit este obligat să consemneze suma este de 5 zile de la comunicarea popririi sau de la scadență pentru sumele datorate în viitor. În cauză adresa de înființare a fost comunicată la 25 martie și în termenul de 5 zile terțul a adus la cunoștința executorului imposibilitatea popririi pentru lipsa conturilor Comisiei Locale, prin adresa din 31.03.2016(f.15 dosar fond). Cum cererea de validare a fost înregistrată la data de 12.04.2016, rezultă că termenul de o lună calculat de la 31.03.2016 și prevăzut de art. 790, a fost respectat astfel că nu se poate vorbi de o decădere a creditoarei din dreptul de a formula cerere de validare. Împrejurarea că executarea vizează titluri executorii mai vechi nu are relevanță o eventuală prescriere a dreptului la executare neputând fi analizată decât în urma formulării unei contestații la executare.
În ceea ce privește decizia nr. 734 pronunțată în dosarul nr. 7916/180/2015 al Tribunalului Bacău, tribunalul reține că aceasta nu are nici o relevanță în cauza de față respectiva decizie fiind pronunțată într-o cauză ce are alt obiect. Dincolo de aceste considerente, tribunalul reține că, raportându-ne la soluția pronunțată de instanța de fond - de admitere a cererii de validare, terțul poprit a fost direct obligat la plata sumei datorate de debitoare, astfel că o asemenea soluție profită debitoarei, apelantă în cauza de față.
În consecință, văzând dispozițiile art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul declarat de apelanta U.A.T. P. , ca nefondat.
| ← Pretentii - lititgii cu profesionistii. Jurisprudență Plăţi | Stabilire program vizitare minor. Jurisprudență Minori → |
|---|
