Stabilire program vizitare minor. Jurisprudență Minori
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Hotărâre nr. 508 din data de 23.06.2017
Prin sentinta civilă nr. 4409/27 06 2016 pronunțată de Judecatoria Bacau in dosar 5013/279/2015 s-a pronuntat urmatoarea solutie :
"Admite în parte acțiunea având ca obiect stabilire legături personale formulată de reclamantul P.C.D., în contradictoriu cu pârâta P.L., astfel cum a fost precizată.
Încuviințează ca reclamantul să păstreze legăturile personale cu minora P.A.A.M., în următoarea modalitate:
1. cu luarea la domiciliul reclamantului din Piatra Neamț, astfel.
• în al doilea sfârșit de săptămână din fiecare lună, de vineri ora 16,00 până duminică ora 18,00, cu preluarea copilului de la locuința mamei și aducerea la aceeași adresă;
• în vacanța de vară, o săptămână, începând cu data de 20 august, cu preluarea copilului de la locuința mamei și aducerea la aceeași adresă;
• în vacanța de iarnă, o săptămână, în anii impari urmând să includă sărbătorile de Crăciun iar în anii pari pe cele de Anul Nou, cu preluarea copilului de la locuința mamei și aducerea la aceeași adresă;
• de Paște, prima zi, în anii impari și a doua zi, în anii pari, în intervalul orar 10,00 - 19,00, cu preluarea copilului de la locuința mamei și aducerea la aceeași adresă;
2. la domiciliul minorei din Bacău
• în a patra săptămână din fiecare lună, marți, între orele 15,00 - 17,30, cu posibilitatea deplasării copilului pe raza localității Bacău
• în vacanța de primăvară - în zilele de marți și joi, între orele 10,00 - 19,00, cu posibilitatea deplasării copilului pe raza localității Bacău
• de ziua de naștere a minorei( 2 ianuarie 2013 ) în anii pari, între orele 15,00 - 19,00 cu posibilitatea deplasării copilului pe raza localității Bacău
3. prin purtarea de convorbiri telefonice cu minora, zilnic, între orele 19,00 - 19,15
Compensează cheltuielile de judecată";.
In motivarea acestei solutii Judecatoria a retinut ca:
,, Părțile au avut calitatea de soți, din căsătoria acestora rezultând minora P.A.A.M.
La desfacerea căsătoriei părților, prin sentința civilă nr. 872/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Bicaz în dosarul nr. 1326/188/2014, s-a dispus ca autoritatea păintească cu privire la fiica minoră să se exercite în comun de părinți iar locuința acesteia a fost stabilită alături de mamă.
Prin cererea formlată reclamantul a solicitat stabilirea unui drept de legături personale cu fiica sa pe cale judecătorească în considerarea faptului că pârâta îi interzice sau îi limitează accesul la copil.
Probatorul administrat în cauză a evidențiat existența unei stări conflictuale între părți cu privire la modalitatea de exercitare de către tată a dreptului de legături personale, dovadă în acest sens fiind atât pozițiile acestora exprimate în cererile fomrulate cât și înscrisurile depuse la dosar ( ordonanța din 18.02.2106 de clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infractiunii de nerespectare a măsurilor privind încredințarea minorului pronunțată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț în dosarul 4703/P/2015 ).
În concret, potrivit propriilor susțineri și actelor depuse la dosarul cauzei reclamantul desfășoară activități lucrative pe teritoriul Italiei. În România acesta deține o locuință situată în Piatra Neamț, în baza unui contract de comodat. autentificat sub numărul 649 / 18 mai 2015 la BNP M.I.M. ( fl 29 -30 ). Apartamentul este mobilat și întreținut corespunzător, aspect rezulat atât din conținutul anchetei pishosociale efectuate în cauză ( fl 11- 12 ) cât și din depoziția martorului P.E.S. ( fl 53 ). Imobilul sus amintit era folosit de părți în perioada conviețuirii atunci când reveneau în țară, astfel cum a specificat martorul L.I.
Relațiile reclamantului cu fiica sa sunt bune iar cei doi păstrează legătura telefonic, astfel cum a subliniat martorul L.I.
Conflictele intervin în momentul în care, ajuns pe teritoriul României, tatălui nu i se permite de către pârâtă accesul la copil în locația și intervalul de timp solicitate. În acest sens martorul P.E.S. a infomat instanța despre faptul că, deși după divorț tatăl a venit de două ori în țară și a stat de fiecare dată aproximativ o lună de zile, nu a putut să își vadă fiica săptămânal și nici să mențină legăturile personale mai multe zile, inclusiv pe durata nopții. Parte din aceste susțineri au fost confirmate și de martorul L.I., persoană ce a specificat că mama permite fostului soț să ia copilul doar în timpul zilei întrucât acesta nu are o locuință stabilă și nu știe ce se întâmplă. În intervalul de timp petrecut alături de tată, acesta se îngrijește de fiica sa, după cum a arătat martorul P.E.S.
Instanța a reținut că potrivit art. 401 cod civ și dispozițiilor Legii nr. 272/2004, părinții separați de copilul lor au dreptul la legături personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
Acest drept se poate exercita în diferite moduri ca de exemplu, vizitarea copilului la domiciliul celuilalt părinte, lăsarea copilului la locuința părintelui căruia nu i-a fost încredințat, corespondență ori altă formă de comunicare. Textele anterior menționate nu stabilesc modalitatea concretă de realizare a acestui drept, însă din reglementarea existentă rezultă implicit că exercitarea dreptului devenit litigios trebuie făcută într-o asemenea modalitate , încât să nu se ajungă la îngrădirea lui, ambii părinți trebuind să se implice activ în toate aspectele vieții copilului, revenind instanței de judecată obligația de a stabili timpul și modalitatea în care se poate exercita menționatul drept, ținând seama că drepturile părintești trebuie exercitate numai în interesul copilului .
Raportat la dispozițiile legale anterior enunțate și având în vedere neînțelegerile dintre foștii soți instanța a constatat că prezenta acțiune este întemeiată, apreciind că interesul superior al copilului presupune ca acesta să mențină contactul cu tatăl cât mai mult timp posibil, legăturile personale între părinte și copilul său reprezentând un element fundamental al vieții de familie chiar dacă relațiile dintre părinți s-au rupt, de natură a contribui la crearea unui mediu socio-familial în care copilul să se poată dezvolta din punct de vedere emoțional, educativ și social.
La stabilirea programului de vizită, instanța a ținut seama, însă de circumstanțele specifice prezentei cauze:
Astfel, instanța a avut în vedere că ulterior stabilirii domiciliului copilului alături de mamă relațiile dintre părți au continuat să fie tensionate. În acest context, dar și în condițiile în care reședința reclamantului este în Italia, minora a păstrat legăturile cu tatăl său în mod sporadic.
În condițiile în care prin probatoriul administrat în cauză reclamantul a dovedit că poate pune la dispozițiile fiicei sale un spațiu optim în care să o găzduiască, cunoscut de altfel de pârâtă, instanța a încuviințat tatălui un drept de legături personale care să se deruleze și la adresa din Piatra Neamț.
De principiu, instanța a reținut că trebuie găsită modalitatea care să permită ambilor părinți și copilului să aibă legături firești cât mai mult timp posibil, având în vedere că numai astfel pot veghea la creșterea și educarea copilului. Părintele căruia nu i s-a încredințat copilul nu poate fi exclus de la exercițiul drepturilor părintești, orice altă interpretare ducând la concluzia că acesta ar fi tratat ca un părinte decăzut din drepturile părintești, ceea ce ar fi greșit atâta timp cât împotriva sa nu s-a dat o hotărâre judecătorească prin care să se fi pronunțat decăderea din aceste drepturi.
Pe de altă parte derularea legăturilor personale cu minorii trebuie sa se facă in condiții care sa nu îi influențeze negativ si sa nu le pună in primejdie creșterea, educarea, învățătura si pregătirea profesională.
În condițiile date instanța a stabilit următorul program de legături personale al tatălui cu fiica sa: cu luarea la domiciliul reclamantului din Piatra Neamț, astfel: în al doilea sfârșit de săptămână din fiecare lună, de vineri ora 16,00 până duminică ora 18,00, cu preluarea copilului de la locuința mamei și aducerea la aceeași adresă; în vacanța de vară, o săptămână, începând cu data de 20 august, cu preluarea copilului de la locuința mamei și aducerea la aceeași adresă; în vacanța de iarnă, o săptămână, în anii impari urmând să includă sărbătorile de Crăciun iar în anii pari pe cele de Anul Nou, cu preluarea copilului de la locuința mamei și aducerea la aceeași adresă; de Paște, prima zi, în anii impari și a doua zi, în anii pari, în intervalul orar 10,00 - 19,00, cu preluarea copilului de la locuința mamei și aducerea la aceeași adresă; la domiciliul minorei din Bacău, astfel: în a patra săptămână din fiecare lună, marți, între orele 15,00 - 17,30, cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localității Bacău; în vacanța de primăvară - în zilele de marți și joi, între orele 10,00 - 19,00, cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localității Bacău; de ziua de naștere a minorei( 2 ianuarie 2013 ) în anii pari, între orele 15,00 - 19,00 cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localității Bacău; prin purtarea de convorbiri telefonice cu minora, zilnic, între orele 19,00 - 19,15.
La stabilirea acestui program instanța a avut în vedere vârsta minorei, istoricul îngrijirii copilului, legăturile de atașament ale copilului cu tatăl și faptul că părintele se află pe teritoriul altui stat.
Instanța nu a încuviințat preluarea copilului în domiciliul reclamantului la sfârșit de săptămână, de două ori, având în vedere vârsta mică a acestuia și distanța dintre domiciliile părinților, deplasarea putând deveni astfel împovărătoare pentru minoră. Tatălui i s-a acordat însă posibilitatea ca în a patra săptămână din fiecare lună, să viziteze copilul marțea, între orele 15,00 - 17,30, cu posibilitatea deplasării fiicei sale pe raza localității Bacău. Instanța a avut în vedere la stabilirea dreptului de legături personale în această modalitate și faptul că reclamantul are reședința pe teritoriul altui stat și nu a probat faptul că are posibilitatea revenirii in tară săptămânal ( în condițiile în care prin cererea de chemare în judecată a formulat solicitări de legături personale în fiecare săptămână în forme diferite, la domiciliul său, respectiv al copilului ). De asemenea, instanța nu a încuviințat ca preluarea minorei să se facă direct de la unitatea de învățământ, ci de la domiciliul mamei, întrucât în interesul copilului este ca cei doi părinți să comunice cu privire la necesitările fiicei minore cât timp va locui alături tată.
Instanța a încuviințat un drept de legături personale al tatălui in perioada vacantelor pentru o durată mai restrânsă de cât cea solicitată, având în vedere că ambii martori audiați au subliniat faptul că minora a petrecut perioade scurte doar in prezenta acestui părinte, fiind necesară astfel o perioadă de adaptare treptată a copilului la situația nou creată.
Cererea reclamantului vizând agrearea de către pârât a oricărei persoane care îngrijește minora sau de decizie comună cu privire la astfel de persoane, cu excepția cazului în care este în îngrijirea bunicilor, unchilor sau mătușilor, a fost respinsă în considerarea următoarelor argumente:
Părțile exercită în comun autoritatea părintească.
Exercițiul comun al autorității părintești atunci când părinții nu conviețuiesc se concretizează în consultarea acestora în luarea deciziilor importante cu privire la creșterea și educarea copiilor, actele curente privind creșterea și educarea acestora fiind îndeplinite de părintele la care copiii locuiesc. În cazul exercitării în comun a autorității părintești aceștia nu trebuie să înțeleagă că vor trebui să se ocupe amândoi zi de zi de copil. În aceste condiții, modalitatea efectivă în care părintele supraveghează copilul zi de zi, prin actele concrete pe care le îndeplinește și pentru care își asumă responsabilitatea, nu poate fi cenzurată de cealaltă parte. Ceea ce s-ar putea analiza este măsura in care modalitatea de exercitare a drepturilor si îndatoririlor părintești de către părinte ar fi eventual influențată de o terță persoană, putându-se dispune după caz modificarea masurilor privind copilul,o astfel de solicitare nefiind însă formulată în cauză.
Deopotrivă, solicitările legate de accesul reclamantului la informații și documente privind copilul, din sfera medicală, școlară sau din orice alte domenii nu pot crea în sarcina celuilalt părinte obligații suplimentare atâta timp cât tatăl are în mod obiectiv posibilitatea ca prin mijloace proprii sa se informeze asupra situației copilului direct la instituțiile școlare / medicale vizate. De altfel, cu înscrisurile depuse la dosar reclamantul a dovedit faptul că a și inițiat astfel de demersuri.
În consecință, față de motivele anterior invocate cererea reclamantului a fost admisă în parte, conform celor arătate în cele ce au precedat.
În baza art 453 cod proc civ au fost compensate cheltuielile de judecată în condițiile în care pretențiile fiecărei părți au fost admise în parte";.
Împotriva acestei solutii au formulat apel ambele parti care au criticat hotărirea ca fiind nelegală si netemeinica din următoarele motive:
1. Apelul reclamantului P.C.D.
Desi atat dispozițiile Codului civil cat si dispozițiile Legii nr. 272/2004, privind protecția si promovarea drepturilor copilului, republicata, acorda drepturi neîngrădite pentru părintele separate de copil, totuși drepturile apelntului au fost ingradite atat prin sentința civila apelata cat si dupa emiterea acesteia, de către mama.
Arata apelantul ca a locuit impreuna cu pîrîta zi de zi, pana cand fetita a implimit vârsta de l an si 9 luni. In aceasta perioada s-a ocupat personal si in mod direct de toate necesitățile minorei(dintr-o eroare de redactare s-a menționat 1 an si 3 luni), programul solicitat prin acțiunea formulata are in vedere tocmai interesul superior al copilului, acesta cuprizand in detaliu aspectele ce pot determina si ajuta la creșterea, sănătatea, educarea si pregătirea minorei.
Instanța de fond a îngrădit dreptul său de a avea legaturi personale cu minora, motivat de faptul case află pe teritoriul altui stat, argument neintemeiat din moment ce a adus la cunoștința instanței ca lucrează perioade de timp pe teritoriul Italiei in funcție de contractele pe care le obține. Programul a fost respins fara temei de către instanța, fara respectarea dreptul copilului la viata privata cu familia.
Instanta nu a încuviințat preluarea copilului in domiciliul reclamantului la sfârșit de săptămâna, de doua ori, având in vedere vârsta mica a acestuia si distanta dintre domiciliile părinților, deplasarea putând deveni astfel împovărătoare pentru minora. A.A.M., in luna ianuarie va implini vârsta de 4 ani ,iar distanta dintre domiciliile părinților este de aprox. 60 de km, ce se pot parcurge in maximul 1 ora si un sfert. Distanta nu este mare având in vedere ca fetita inca de la naștere a circulat cu mijloace de transport in comun sau cu autoturismul personal atat cu ambii părinți cat si cu fiecare in parte.
Instanța a avut in vedere la stabilirea dreptului de legaturi personale in aceasta modalitate si faptul ca reclamantul are reședința pe teritoriul altui stat si nu a probat faptul ca are posibilitatea revenirii in tara săptămânal (in condițiile in care prin cererea de chemare in judecata a formulat solicitări de legaturi personale in fiecare săptămâna in forme diferite, la domiciliul sau ,respectiv al copilului) "
De asemenea instanta nu a încuviințat ca preluarea minorei sa se faca direct de la unitatea de invatatmant, ci de la domiciliul mamei, întrucât in interesul copilului este ca cei doi părinți sa comunice cu privire la necesitățile fiicei minore cat timp va locui alături de tata .
Cererea cu privire la faptul ca, fetita sa fie luata de la instituția de invatamant am facut-o motivat de următoarele aspecte.
Martora P.E.S. (fi. 53 dos. fond), a adus la cunoștința instanței, comportamentul mamei in prezenza copilului.
Instanta a încuviințat un drept de legaturi personale al tatălui in perioada vacantelor pentru o durata mai restrânsă de cat cea solicitata, având in vedere ca ambii martori audiați au subliniat faptul ca minora a petrecut perioade scurte doar in prezenta acestui părinte, fiind necesara astfel o perioada de adaptare treptata a copilului la situația nou creata .
Părțile exercita in comun autoritatea părinteasca. Exercițiul comun al autorității părintești atunci cand părinții nu convietuiesc se concretizează in consultarea acestora in luarea deciziilor importante cu privire la creșterea si educarea copiilor, ("actele curente privind creșterea si educarea acestora fiind indeplinite de părintele la care copii locuiesc). In cazul exercitării in comun a autorității părintești aceștia nu trebuie sa inteleaga ca vor trebui sa se ocupe amândoi zi de zi de copil. In aceste condiții modalitatea efectiva in care părintele supraveghează copilul zi de zi,prin actele concrete pe care le indeplineste si pentru care isi asuma responsabilitatea,nu poate fi cenzurata de cealaltă parte.
Arata apelantul că a solicitat un program clar, motivat de atitudinea mamei inainte si dupa emiterea sentinței civile de către Judecătoria Bacău.
Considera ca mama nu poate abuza emoțional de încrederea pe care i-o acorda copilul in funcție de dorințele ei, punând in pericol sănătatea psihica a copilului.
Indubitabil afirm faptul ca relația dintre apelant si mama este una tensionata, aceasta ar dori ca acesta sa facă parte din viata minorei doar din punct de vedere financiar si nu sa am o relație efectiva, sa o sprijin in toate demersurile privind creșterea, dezvoltarea si educarea minorei.
Prin declaratia de apel s-a solicitat adminstrarea probei cu marori si inscrisuri.
2.Apelul paratei B.L.
Acțiunea pendinte, admisă în parte de către instanță, dar în totală contradicție cu interesul minorei a cărei sănătate este pusă în pericol la domiciliul reclamantului din Piatra Neamț. În privința derulării legăturilor personale prin găzduirea minorei Ia domiciliul tatălui din Piatra Neamț, consideră că este inoportună această solicitare întrucât:
-locuința reclamantului din Piatra Neamț este compusă din două camere, într-una sunt depozitate bunurile mobile ale proprietarului, neavând acces la aceste bunuri decât comodantul;
-disponibilul de locuit se rezumă la o singură cameră în care ar urma să doarmă reclamantul împreună cu minora, lucru care nu este în concordanță cu moralitatea dar și cu dezvoltarea personală a unei fetițe în vârstă de 3 ani și 5 luni;
-când proprietarul revine în țară nu deține un alt imobil în care ar putea locui prezumându-se că folosește camera în care sunt depozitate bunurile sale, în acest context este greu de imaginat cum o minoră poate folosi în comun baia cu doi bărbați, existând riscul unei expuneri accidentale a nudității acestora cu repercursiuni asupra stării emoționale a copilului, care poate fi marcată pe viață;
-imobilul este debranșat de la energie termică și gaz, hrana urmând a fi preparată la o plită electrică, iar igienizarea corporală efectuându-se cu apă rece (în toate anotimpurile);
-minora nu a locuit singură nicio noapte doar cu reclamantul, existând riscul ca minora să nu se poată acomoda fără prezența mamei;
-reclamantul nu știe să gătească, să spele un copil, astfel încât, nevoile primare ale minorei nu pot fi oferite exclusiv de acesta;
-înainte de promovarea acțiunii reclamantul lua minora dimineața și o aducea seara spunând că nu a vrut să mănânce decât "o banană", ori, acest fapt demonstrează că nu este capabil să asigure necesarul și diversitatea de hrană pentru copil, punând în pericol sănătatea acesteia;
-din declarația martorei propusă de reclamant rezultă că acesta a revenit în țară doar de 2 ori de la divorțul părților, ori în aceste condiții reclamantul nu justifică uri interes actual pentru programul de vizită pretins;
-de fiecare dată când reclamantul lua minora la plimbare aceasta se manifesta tulburător în sensul că plângea după mamă;
In cursul anului, tatălui nu-i este îngrădit dreptul de a-și vedea copilul o lună de zile consecutiv, atunci, mama de ce ar trebui să suporte o despărțire de fiica sa timp de 20-30 zile?
-la sfârșitul anului 2010 reclamantul a avut o tentativă de suicid, el afirmând persoanelor cunoscute că se va sinucide, iar de la dl.A.F., proprietarul apartamentului unde locuiește când vine în țară, am aflat că stătea toată ziua în casă pe întuneric. Când a pus în practică tentativa de suicid a venit un elicopter Smurd și poliția din Gressan și Carabinieri din Valle Dagoste, iar după ce a fost externat din spital a fost tratat mult timp de medicul lui de familie.
Apelurile sunt legal timbrate .
Prin declaratia de apel s-a solicitat adminstrarea probei cu martori, inscrisuri si expertiza.
In drept au fost invocate prev. art 466 si urm.c. pr. civ.
Atit reclamantul cit si parata au formulat intimpinare la apelul depus de fiecare din parti prin care au exprimat aceeasi pozitie contradictorie.
Din analiza actelor si lucrărilor dosarului , tribunalul constata cele ce urmeaza :
• Apelul declarat de parata .
Este de observat ca apelanta- parata nu este de acord cu luarea minorei de la domiciliul sau si ca invoca diferite motive , care nu au fost dovedite in cauza.Principala motivatie a acesteia este reprezerntata de asa zisa boala psihica a reclamantului care ar determina o imposibilitate a acestuia de a se ingriji corespunzator de minora la domiciliul sau .Aceasta situatie nu a fost dovedita in cauza,in prezent boala de care a suferit acum 7 ani reclamantul nu mai este de actualitate, acesta fiind vindecat , astfel cum rezulta din actele medicale depuse la dosar.In ce proveste locuinta reclamantului, nu s-a dovedit in cauza ca acesta nu are unde locui atunci cind revine in tara din strainatate iar conditiile in care acesta locuieste au fost evidentiate in probatoriul administrat la fond.In cauza nu s-a dovedit de asemenea,nici incapacitatea subiectiva a reclamantului de a se ocupa de copil,cele afirmate de apelanta in legatura cu instabilitatea emotionala a reclamantului inscriindu-se in cadrul umor neintelegeri de substanta existente intre fostii soti,astfel ca nu vor fi luate in considerare. In acelasi cadru se inscriu si alegatiile acesteia, vadit nefondate in ce priveste comportamentul reclamantului fata de minora si presupunerile in legatura cu ce s-ar putea intimpla minorei(f. 9 motive)datorita problemelor din copilarie ale reclamantului. Aceste sustineri sunt expresia nemultumirii constante a paratei si nu au un fundament real, nefiind dovedite in cauza.Pe de alta parte aceste discreditari ale reclamantului pot fi interpretate si in sensul opunerii totale ca minora sa aiba legaturi personale cu reclamantul ,or,pe linga sanctiunile expres prevazute de art. 20 din Legea 272 /2004 este de observat ca disponibilitatea unui parinte de a permite celuilalt de a avea legaturi cu minorul este un criteriu expres prevazut de lege (art. 21 din Legea 272/2004) in evaluarea interesului superior al minorului atunci cind se stabileste locuinta acestuia la unul din parinti.
In consecinta , nefiind dovedit in cauza ca interesul superior al minorei ar fi prejudiciat in cazul in care legaturile personale cu aceasta se exercita la domiciliul reclamantului, apelul urmeaza a fi respins ca nefondat.
2.Apelul reclamantului.
Instanta de apel considera ca in mod corect a apreciat prima instanta in legatura cu circumstantele specifice ale acestei cauze si a pronuntat o solutie de admitere in parte a actiunii.A apreciat ca, datorita virstei si distantei dintre localitati , programul de vizita astfel cum a fost solicitat in actiunea principala este impovarator pentru minora si a dispus exercitarea unui drept de vizita raportat la aceste criterii, nuantind programul de vizita solicitat de reclamant .
Sub un prim aspect, este de observat ca reclamantul locuieste in strainatate si ca posibiliatea de a lua minora la domiciulul sau se exercita doar in momentul in care se intorce in tara . Asa fiind, nu se poate considera ca impovarator ca intr- o perioada limitata programul de vizita sa fie exercitat astfel cum s-a solicitat in actiunea principala .Sub al doilea aspect tribunalul constata ca minora a locuit impreuna cu parintii pina la despartirea in fapt , ca este obisnuita cu calatoriile, dealtfel distanta dintre Piatra Neamt si Bacau nu este o distanta excesiv de mare, putind fi suportata in bune conditii de un astfel de copil.
Tribunalul urmeaza sa mentina solutia primei instante de preluare a minorei de la domiciliul mamei si de aducere la domiciliul acesteia , solutie judicioasa , raportat la neintelegerile existente intre parti dar si la interesul minorei, care urmeaza a avea acelasi program si aceleasi obiceiuri in ce priveste institutiile de invatamint pe care le frecveanteza sau urmeaza sa le frecventeze. In ce priveste petrecerea zilei de nastere a minorei dat fiind programul de vizita , urmeaza ca fiecare din parinti sa petreaca ,pe rind aceasta zi impreuna cu copilul.
Instanta de apel urmeaza in consecinta sa admita cererea de legaturi personale astfel cum a fost solicitata, mai putin cererea de preluare a minorei de la gradinita in zilele de marti si joi intre orele 15 si 17:30 in saptaminile in care petrece weekendurile cu mama sa intrucit aceasta ar perturba programul zilnic al acesteia or interesul superior al minorei presupune ca aceasta sa parcurga acelasi program repetitiv tocmai in ideea de a se obisnui si de a reactiona corespunzator la ritmul zilnic si ulterior la programul de invatare.Celelalte drepturi astfel cum au fost solicitate a se recunoaste in actiunea principala sunt drepturi prevazute de lege si decurg din exercitarea in comun a autoritatii parintesti si nu reprezinta deci drepturi asupra carora instanta sa dispuna.
Fata de cele de mai sus urmeaza ca instanta sa admita apelul reclamantului si sa dispuna in consecinta.
Cazind in pretentii, intimata-parata va fi obligata la cheltuieli de judecata catre apelant in conformitate cu prev. art. 453 c. pr. civ.
| ← Validare poprire. Jurisprudență Popriri | Cerere de valoare redusă. Jurisprudență Răspundere civilă... → |
|---|
