Legea nr 18/1991 Neconcordanţa între adeverinţa de reconstituire a dreptului de proprietate şi anexa de validare
| Comentarii |
|
C.A. Piteşti, decizia nr. 150 din 25 ianuarie 2002
Judecătoria Drăgăşani a respins acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991, având ca obiect obligarea pârâtei la punerea în posesie pe un teren agricol şi la eliberarea procesului-verbal de punere în posesie pentru acel teren. Prin aceeaşi sentinţă a fost admisă cererea de intervenţie în interesul reclamantului şi cererea reconvenţională şi s-a dispus anularea adeverinţei nr. 68 din 13.11.1991, în sensul reducerii suprafeţei pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate reclamantului, respectiv 0,81 ha, în loc de 2,81 ha.
În pronunţarea acestei soluţii, instanţa de fond a reţinut că soţia reclamantului nu a solicitat, alături de ceilalţi moştenitori ai mamei sale, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, iar reclamantul nu a dovedit calitatea de moştenitor al numitei P.E. (soacra sa) pentru a fi îndreptăţit să solicite obligarea comisiei la punerea în posesie.
Totodată, s-a constatat că adeverinţa provizorie de reconstituire a dreptului de proprietate pe care este întemeiată acţiunea nu concordă cu hotărârea comisiei judeţene, prin care s-a validat doar suprafaţa de 0,81 ha, împrejurare faţă de care a fost admisă cererea privind anularea acestei adeverinţe provizorii.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr. 2313 din 25.10.2001, a admis apelul reclamantului şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a admis acţiunea şi, în consecinţă, a obligat-o pe pârâtă să-l pună pe acesta în posesie asupra terenului în suprafaţă de 2,81 ha, teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate conform adeverinţei nr. 68/1991. A fost respinsă cererea reconvenţională formulată de pârâtă şi s-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei privitoare la admiterea cererii de intervenţie în interesul reclamantului.
Instanţa de apel a reţinut că prin adeverinţa amintită reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2,81 ha, iar pârâta nu a dovedit că prin hotărârea comisiei judeţene acesta a fost validat cu o altă suprafaţă, astfel încât se impune admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 S., cale de atac admisă de curtea de apel, care a modificat în parte decizia şi sentinţa, în sensul că a respins atât acţiunea principală, cât şi cererea de intervenţie.
În considerentele deciziei s-a reţinut, în primul rând, că pentru terenul legat de care s-a solicitat punerea în posesie de la soacra reclamantului şi pentru dobândirea căruia se invocă un act sub semnătură privată întocmit în anul 1955, nu se face dovada dreptului de proprietate. În al doilea rând, din probele administrate în cauză nu rezultă că soţia reclamantului a solicitat, în calitatea sa de moştenitoare a mamei sale, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul dobândit în anul 1955 şi că a fost validată cu acest teren.
Cum reclamantul nu a dovedit calitatea de moştenitor al autoarei soţiei sale şi nici împrejurarea că a fost validat cu suprafaţa de 2,81 ha, în mod nelegal, instanţa de apel a procedat la schimbarea soluţiei adoptată de prima instanţă, în sensul admiterii acţiunii, cu consecinţa punerii în posesie.
Aşadar, potrivit art. 64 din Legea nr. 18/1991, republicată, comisia locală are obligaţia de a pune în posesie prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite. Acţiunea ce se întemeiază pe textul de lege citat trebuie respinsă dacă nu există concordanţă între adeverinţa de reconstituire a dreptului de proprietate şi anexa de validare.
| ← Actualizarea dreptului de creanţă prin hotărâre... | Contestaţie în anulare Art 386 → |
|---|
