C.A. Ploieşti, nr. 1470 din 27.11.2006
În baza art. 322 pct. 5 C. proc. civ.,revizuirea hotărâriirămase definitivă presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii: înscrisul invocat să fi existat în momentul judecării procesului finalizat prin hotărârea atacată; el să nu fi fost cunoscut de instanţă şi să fi fost determinant pentru soluţionarea litigiului; partea să fi fost împiedicată a-l prezenta din motive mai presus de voinţa ei sau pentru că a fost reţinut de partea potrivnică.Prin decizia civilă 1470 din 27 noiembrie 2006, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de I.G. împotriva deciziei civile nr. 1639/2005 a aceleiaşi instanţe în contradictoriu cu SC C.H prin care se solicita desfiinţarea hotărârii atacate, pe considerentul că, ulterior pronunţării acesteia a descoperit înscrisuri care nu au fost administrate în cauză şi care erau determinate în soluţionarea pricinii.Revizuentul şi-a fundamentat cererea pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., text de lege potrivit căruia, revizuirea unei hotărâri pronunţată de o instanţa de recurs, care evoca fondul poate fi cerută dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.În speţă, decizia nr. 1639 din 2 decembrie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti reprezintă o hotărâre pronunţată în recurs, prin care s-a evocat fondul, iar înscrisurile invocate – devizul de calcul şi schiţa întocmită de SC C. SA – sunt anterioare pronunţării deciziei, fiind datate 1999, revizuentul aflând de existenţa acestora aproximativ cu o săptămână înainte de promovarea prezentei cereri – 8 septembrie 2006, potrivit precizării date de apărătorul ales, la solicitarea instanţei, în şedinţa publică din 27 noiembrie 2006.Conform textului de lege invocat, pentru admiterea cererii sale, revizuentul trebuia să mai dovedească, pe de o parte fie existenţa unei împrejurări insurmontabile pentru procurarea actelor, fie că acestea ar fi fost reţinute de parte potrivnică, iar pe de altă parte, caracterul doveditor al înscrisurilor invocate.Se impune a se preciza, în acest context, că în cauză nu există nici o dovadă cu privire la existenţa unei împrejurări mai presus de voinţa revizuentului de a-şi procura aceste acte pe parcursul procesului, susţinerea sa, potrivit căreia ulterior pronunţării deciziei ar fi intrat în posesia înscrisurilor care nu au fost administrate în cauză, neputând fi echivalată unei situaţii mai presus de voinţa sa, de natură să-l împiedice să le procure, excedând în mod evident voinţa legiuitorului.Pe de altă parte, actele invocate de revizuent nu întrunesc condiţiile de „înscrisuri doveditoare”, în sensul dispoziţiei din art. 322 pct. 5 C. proc. civ. nedeterminând o altă soluţie decât cea pronunţată de instanţa de recurs, ele fiind infirmate de concluziile expertizei efectuată în cauză, la care revizuentul nu a formulat obiecţiuni şi prin care s-a stabilit că terenul ocupat de către intimată este 1184 mp.În considerarea celor ce preced, constatând că în cauză revizuentul nu a dovedit îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., text de lege pe care şi-a întemeiat calea extraordinară de atac exercitată, Curtea în baza art. 326 C. proc. civ. a respins cererea de revizuire ca nefondată.
Vezi şi alte speţe de drept civil:
Comentarii despre Revizuire întemeiată pe dispoziţiile art 322 pct 5 C proc civ
