Model de mobilă înregistrat la OSIM. Obligare firmă concurentă la a mai folosi aceeași denumire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECŢIA I CIVILĂ
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 85/A/2012
Şedinţa publică din 20 septembrie 2012
Instanţa constituită din: PREŞEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I.
G. : C. B.
S-a luat spre examinare – pentru pronunţare - apelul declarat de către reclamanta SC D. N. S. împotriva sentinţei civile nr. 891 din 16 mai 2012, pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul nr. (...), privind şi pe intimata SC V. S. S., având ca obiect desene şi modele industriale.
La data de 18 septembrie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanţei, din partea intimatei SC V. S. S., concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă a termenului din 13 septembrie 2012, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunţarea pentru data de 20 septembrie 2012.
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată iniţial sub nr. (...) la Judecătoria Constanţa, reclamanta SC D. N. S. C. a chemat în judecată pe pârâta SC „. S. S. S. M. solicitând obligarea pârâtei:
- să înceteze să mai producă modelele „Canapele şi fotolii” la fabrica sa din S. M., model înregistrat la O. cu număr 0.
- să înceteze să mai comercializeze modelul „Canapele şi fotolii” sub orice formă (en-gros sau en-detail) şi interzicerea folosirii ei în reviste şi alte cataloage de specialitate;
- la publicarea pe propria cheltuială în presa centrală a hotărârii ce se va pronunţa.
În motivarea cererii, reclamanta învederează că a desfăşurat constant, încă din anul 1994, activitatea de producţie de mobiliere şi tapiţerie, acoperind prin actele sale de convenţie întreaga paletă de cerinţe în această activitate. Societatea şi-a creat un brand sub denumirea „. N., protejându-l inclusiv la O., conform certificatului de marcă 0. emis în baza Legii 84/1998. Pe piaţă, în special în centrele comerciale din Bucureşti, a apărut firma pârâtă, care foloseşte spre comercializare modelul „Canapea şi fotolii” identic cu cel înregistrat şi protejat de firma reclamantă la O., dar fără acordul acesteia. În 8 iunie 2010, reclamanta i-a trimis o notificare, prin care i-a adus la cunoştinţă pârâtei că titularul modelului „Canapea şi fotolii” este firma reclamantei . Prin notificarea din 1 septembrie 2010, i-a solicitatpârâtei să înceteze folosirea modelului în cauză pe piaţă, însă nu au primit nici un răspuns la această notificare.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 2 din Legea 11/1991 modificată şi Legea 129/1992 art. 33.
Judecătoria Constanţa, prin sentinţa civilă 8401 din 26 aprilie 2011, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea T. C. – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 5376 din 4 octombrie
2011 pronunţată în dosarul (...), a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea T. M..
Tribunalul Maramureş, Secţia 2-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 18 ianuarie 2012 pronunţată în dosarul (...) a transpus cauza spre competentă soluţionare Secţiei I civilă a T. M..
Soluţia primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 8. mai 2012 a T. M., acţiunea a fost respinsă, reclamanta fiind obligată să-i plătească pârâtei 4.300 lei cheltuieli de judecată.
Starea de fapt
Potrivit certificatului de înregistrare a desenului/modelului nr. 0. din
21 decembrie 2009 emis de O. de S. pentru Invenţii şi Mărci, societatea reclamantă, D. N. S. este înregistrată la O. cu tipul de model „..
Societatea pârâtă SC „. S. S. S. M. a înregistrat şi ea la O. sub titlul „. un număr de 32 de modele de canapea şi fotolii cu număr de depozitare f
2010 0459 din 29 noiembrie 2010, aşa cum rezultă din certificatul de înregistrare a desenului/modelului nr. 0. din 25 martie 2011.
Potrivit art. 35 alin.1 din Legea 129/1992, perioada de valabilitate a unui certificat este de 10 ani de la data constituirii depozitului.
Dintr-o analiză comparativă a celor două tipuri de canapele (cele produse de pârâtă şi cele produse de reclamantă), se pot observa 9 deosebiri esenţiale şi semnificative între cele două modele. Datorită acestor deosebiri, nu există nici un risc confuzie între ele, nefiind similare, şi nici identice.
Dezlegarea în drept
Potrivit dispoziţiilor art. 30 din Legea 129/1992 republicată, privind protecţia desenelor şi modelelor, pe întreaga durată de valabilitate a înregistrării desenelor sau modelelor, titularul are un drept exclusiv de a le utiliza şi de a împiedica utilizarea lor de către o terţă parte care nu deţine consimţământul său.
În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din aceeaşi lege, drepturile decurgând din înregistrarea desenului sau modelului nu se vor putea exercita în cazul introducerii pe piaţa comercială a produselor în care sunt încorporate desene sau modele protejate ori la care acestea se aplică, introduse pe piaţă anterior de către titularul certificatului de înregistrare sau cu consimţământul acesteia.
În cauză, aşa cum s-a mai arătat, ambele societăţi produc şi comercializează propriile modele de mobilier – canapele, fiecare fiind înregistrat la O., astfel că ambele beneficiază de protecţie pe întreaga durată de valabilitate a înregistrării desenelor sau modelelor, ambele fiind titulare cu drepturi exclusive în utilizarea desenelor modelelor cu care sunt înregistrate.
Reclamanta a mai invocat ca temei de drept şi dispoziţiile art. 2 din
Legea 11/1991. Potrivit acestui text de lege, constituie concurenţă neloială orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea industrială şi de comercializare a produselor, de executare a lucrărilor precum şi de efectuarea prestaţiilor de servicii. A. lit.a din aceeaşi lege defineşte motive de uzanţe necinstite ca fiind, utilizarea în mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant prin practici de genul neexecutării unilaterale a contractului sau utilizării unor proceduri neloiale, abuzului de încredere, incitării la delicte şi achiziţionării de secrete comerciale de către terţi care cunoşteau că respectiva achiziţie implică astfel de practici, de natură să afecteze poziţia comercianţilor concurenţi pe piaţă.
În cauză, reclamanta nu a dovedit că pârâta ar fi săvârşit vreunul din actele sau faptele precizate în textul de lege mai sus arătat.
Apelul
Împotriva acestei sentinţe, a declarat în termen legal apel reclamanta, solicitând schimbarea ei, în sensul admiterii acţiunii.
În motivarea apelului ei, reclamanta învederează că societatea pârâtă a înregistrat cererea la O. abia după ce a fost notificată de reclamantă să înceteze actele de producere şi comercializare ale produselor similare cu cele pentru care reclamanta şi-a asigurat anterior protecţia modelului industrial, refuzând soluţionarea litigiului pe cale amiabilă.
Modelele sunt similare, aşa cum rezultă din fotografia inclusă în motivele de apel, prezentând 3 perne pe spătar decupate la colţul de jos prin cotiere, 2 cotiere în capete având o formă triunghiulară, o latură fiind uşor curbată, iar partea de şezut mai lungă ca partea ce susţine întreaga canapea, singura deosebire fiind faptul că partea din spate a pernelor este mai lată la modelul protejat de reclamantă.
La O. nu se protejează culoarea sau materialul, ci doar forma, conturul.
Modelele comercializate de pârâte sunt similare, aceasta încercând să producă o confuzie pe piaţa de profil.
În plus, pârâta încearcă să inducă în eroare instanţa, susţinând că a protejat modelul comercializat de ea la O. în realitate, ceea ce comercializează este, de fapt, modelul protejat la cererea reclamantei, încheind contracte cu lanţuri de magazine şi aducând, prin aceasta, prejudicii însemnate reclamantei.
Pârâta a încercat să susţină că ea a fost prima care a creat modelul respectiv, însă, chiar de ar fi fost aşa, dreptul la eliberarea certificatului aparţine celui care a depus primul cererea, atunci când acelaşi model a fost creat de mai multe persoane independent una de alta, aşa cum rezultă din disp. art. 33 din legea nr. 129/1992.
Pârâta, prin reprezentantul prezent în faţa instanţei şi concluziile scrise înregistrate la dosar, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, pe motiv că apelanta nu contestă că modelele comercializate de pârâtă ar fi cele protejate la cererea acesteia, invocând doar contrafacerea, deşi certificatul acesteia nu a fost anulat. Oricum, din compararea modelelor, rezultă că acestea nu sunt nici măcar similare, cu atât mai puţin identic, împrejurare constatată şi de O. prin hotărârea nr.
21963/(...), prin care această instituţie apreciază cp modelele sunt noi şi au un caracter individual faţă de alte desene şi modele existente în fondul documentar din cadrul O..
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la
disp. art. 292 alin. 1 C. pr. civ., curtea apreciază că acesta nu este fondat,
din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, reclamanta susţine, de fapt, două chestiuni distincte raportat la faptele pe care le impută pârâtei.
Pe de o parte, afirmă că pârâta comercializează produse identice cu ale sale, pentru care nu se bucură de protecţie de la O., iar, pe de altă parte, susţine că modelul protejat de pârâtă la O. este similar cu cel protejat anterior de reclamantă, ceea ce este de natură să producă o confuzie în mintea consumatorului.
1) În ceea ce priveşte prima afirmaţie, aceasta înţelege să o dovedească printr-o singură fotografie ce alătură o canapea unui afiş pe care se află denumirea pârâtei, insuficiente pentru ca instanţa să poată stabili cu certitudine dacă acea canapea este comercializată de pârâtă sau nu şi dacă este identică sau nu cu cea protejată de reclamantă.
Reclamanta a fost citată de prima instanţă cu menţiunea de a propune probe suplimentare în susţinerea cererii, conform dispoziţiei cuprinsă în încheierea şedinţei publice din 14 martie 2012 (f. 11, 12 din dosarul Secţiei I civile a T. M.), însă nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei.
Reclamanta apelantă nu a propus probe noi nici prin motivele de apel, în conformitate cu cerinţele art. 292 alin. 1 C. pr. civ., instanţa de apel trebuind, astfel, să se pronunţe raportat la probele administrate în faţa primei instanţe, conform dispoziţiilor art. 292 alin. 2 C. pr. civ..
Reprezentanta reclamantei nu s-a prezentat în faţa instanţei de apel pentru a putea fi discutată necesitatea suplimentării probaţiunii, rolul activ al instanţei reglementat de art. 129 alin. 5 C. pr. civ. neînsemnând purtarea unei corespondenţe cu partea, cu atât mai mult cu cât este vorba de apelantă, şi nici amânarea procesului în acest scop, cu atât mai mult cu cât prima instanţă a procedat deja în acest sens şi reclamanta apelantă nu a înţeles să propună alte probe.
2) Referitor la posibilele confuzii între modelele protejate, pârâta a făcut o temeinică analiză comparativă a celor două modele protejate despre care se susţine că ar fi de natură să producă eventuale confuzii în conştiinţa consumatorului (f. 41-42 din dosarul Secţiei comerciale a T. M.), însuşită pe bună dreptate de prima instanţă, şi instanţa de apel apreciind, la rândul său, că între cele două modele există deosebiri determinante pentru un eventual cumpărător în alegerea unuia sau altuia dintre produse.
De altfel, aceeaşi analiză a fost făcută şi de O. atunci când a acordat protecţie modelelor pârâtei, certificatul acesteia nefiind anulat.
Reclamanta apelantă însăşi recunoaşte unele deosebiri, susţinând doar, în mod nejustificat, că ar fi de natură să producă o confuzie.
În temeiul art. 296 C. pr. civ., din considerentele arătate, curtea va respinge apelul ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 298 rap. la art. 274 alin. 1 C. pr. civ., apelanta va fi obligată să-i plătească intimatei cheltuieli de judecată în apel în sumă de 2050 lei, reprezentând onorariu avocaţial şi cheltuieli de transport, conform chitanţelor de la filele 13 şi 14 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC D. N. S. C. împotriva sentinţei civile nr. 891 din 16 mai 2012 a T. M., pronunţată în dosarul nr. (...)*, pe care o menţine.
Obligă apelanta să-i plătească intimatei SC V. S. S. S. M. cheltuieli de judecată în apel în sumă de 2050 lei.
Definitivă şi executorie.
Pronunţată în şedinţa publică din 20 septembrie 2012.
PREŞEDINTE | JUDECĂTOR | G. | |
A. A. C. | ANA I. | C. B. |
Red. CAA dact. GC
4 ex/(...)
Jud. fond. G.C. P.
| ← Obligarea la plata remuneraţiei cuvenită producătorilor de... | Obligarea la încetarea folosirii în tot sau în parte a... → |
|---|
