Obligarea la plata remuneraţiei cuvenită producătorilor de fonograme pentru retransmiterea prin cablu a fonogramelor
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secţia I Civilă
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1711/R/2012
Şedinţa publică din 19 aprilie 2012
Instanţa constituită din: PREŞED.TE: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanta A. PENTRU D. P. DE F. D. R. împotriva sentinţei civile nr. 23 din 11 ianuarie 2012, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind şi pe intimata SC L. A. I. SRL, având ca obiect drept de autor şi drepturi conexe.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părţilor de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 12 aprilie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanţei, din partea reclamantei recurente, un înscris prin care îşi alege domiciliul pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul B., str. T., nr. 2
Bl.F1,Tronson 4, et. 5 ap.15, sector 3 şi solicită judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.proc. civ., înscris la care a anexat chitanţa privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de
19,50 lei şi 0,15 lei timbru judiciar, aferente recursului.
Nemaifiind cereri sau excepţii de formulat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătoreşti şi reţine cauza în pronunţare în baza actelor depuse la dosar.
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Reclamanta A. pentru D. producătorilor de F. din R. a solicitat instanţei obligarea pârâtei SC L. A. I. SRL la plata remuneraţiei cuvenită producătorilor de fonograme pentru retransmiterea prin cablu fonogramelor aferente perioadei (...) până la zi şi la plata penalităţilor de întârziere aferente debitului principal până la data plăţii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că pârâta desfăşoară activitatea de retransmitere a programelor de radio şi televiziune prin urmare, subzistă în sarcina acesteia obligaţia de plată a remuneraţiei menţionate în petitul acţiunii.
Pârâta a fost notificată în legătură cu plata obligaţiilor ce îi revin, însă aceasta nu a înţeles să furnizeze nici un răspuns.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 139 din L. 8/1996, art. 1349, 1357 C.civ.
În probaţiune, s-a depus D. nr. 327/2010 a O. Român pentru Dreptul de A., cuprinse în anexe D. civilă nr. 2. a C. de A. B., D. nr. 1. a O. Român pentru Dreptul de A., D. nr. 331 /., Î. nr. 6. a J. S. 3 B., notificare adresată pârâtei.
S-a solicitat în probaţiune încuviinţarea probei cu înscrisuri, respectiv obligarea pârâtei să depună situaţiile financiar-contabile şi balanţele analitice, precum şi încuviinţarea efectuării unei expertize contabile.
Soluţia primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 23 din 11 ianuarie 2012 a T.ui C., a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de către reclamanta A. pentru D. producătorilor de F. din R. în contradictoriu cu pârâta SC L. A. I. SRL D.
Starea de fapt
Reclamanta a susţinut că pârâta efectuează o activitate de retransmitere prin cablu a unor programe de radio şi televiziune, fiind avizată în acest sens de către C. N. al A., însă nu a făcut însă şi dovada afirmaţiilor sale, în cauză nefiind probat faptul că societatea pârâtă efectuează într-adevăr o activitate de retransmitere a programelor de televiziune, şi mai ales de radio, ceea ce ar presupune obligarea la plata unei renumeraţii cuvenită producătorilor de fonograme.
La dosar, s-au depus în probaţiune doar decizii ale O. Român pentru Dreptul de A. cuprinzând reglementări în materie de proprietate intelectuală şi notificarea adresată pârâtei.
Prin cererea formulată în probaţiune, s-a solicitat doar obligarea pârâtei la depunerea situaţiei financiar contabile şi efectuarea unei expertize judiciare contabile, însă aceste probe sunt relevante cauzei doar în măsura în care se şi dovedeşte că societatea pârâtă prestează activitate de retransmitere prin cablu a programelor de televiziune şi de radio, pentru a se putea stabili dacă poate fi ţinută la plata drepturilor pretinse.
În lipsa acestei dovezi, toate probele solicitate sunt nerelevante, însă nici o persoană nu s-a prezentat din partea reclamantei în faţa instanţei de judecată, pentru a putea fi pus în discuţie acest aspect.
Deşi s-a afirmat, prin cererea formulată, că societatea pârâtă este avizată în sensul retransmiterii de programe radio şi televiziune de către C. N. al A., la dosar nu se regăseşte o dovadă în acest sens, şi oricum doar avizarea fără stabilirea în concret dacă s-a şi realizat retransmiterea ar fi lipsită de importanţă.
Dezlegarea în drept
Prin modificarea adusă art. 129 C.pr.civ, prin L. 2., art.I, punctele 13 şi 14, principiul rolului activ al judecătorului a fost considerabil limitat, instanţa apreciind că nu este necesar să efectueze probe din oficiu în favoarea sau în contra unei părţi, în condiţiile în care cererea reclamantei este absolut nedovedită, o atitudine contrară ducând la încălcarea obligaţiei de imparţialitate.
Potrivit art. I pct. 14 din L. 2., în căile de atac nu se mai poate reproşa instanţei omisiunea de a ordona din oficiu probe pe care părţile nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii.
Astfel, ţinând cont că reclamanta nu a reuşit să dovedească că societatea pârâtă are obligaţia de plată a remuneraţiei cuvenită producătorilor de fonograme, instanţa a respins cererea formulată.
Recursul reclamantei
Împotriva acestei sentinţe, a declarat în termen legal recurs reclamanta, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acţiunii şi reiterând aceleaşi cereri în probaţiune, arătând că a indicat în cererea de chemare în judecată faptul că pârâtei intimate i-a fost eliberat un aviz de retransmisie de programe radiodifuziune şi/sau televiziune de către CNA, menţionarea acestei împrejurări în cererea de chemare în judecată având labază o situaţie centralizată transmisă de CNA, sub formă de baze de date, existenţa acestui aviz şi refuzul nejustificat al reprezentanţilor pârâtei de a furniza informaţiile solicitate constituind premisa legală în baza căreia reclamanta a cerut instanţei obligarea pârâtei la respectarea drepturilor conexe drepturilor de autor.
Intimata figurează ca furnizor de servicii de retransmisie de programe
şi în autorizaţie emisă pe numele ei de către A., conform bazei de date transmisă de A.
Prima instanţă în mod greşit a respins acţiunea ca nedovedită, în condiţiile în care reclamanta a indicat dovezile solicitate, respectând dispoziţiile art. 112 pct. 5 Cod proc.civ.
Stabilirea în concret a împrejurării dacă pârâta desfăşoară sau nu o activitate de retransmisie de programe nu se poate face decât în urma administrării probelor solicitate de către reclamantă, respectiv analiza financiar contabilă asupra documentelor justificative.
Instanţa de judecată nu a fost investită cu stabilirea dacă această societate realizează activitatea de retransmisie sau nu, pentru că aceasta era premisa acţiunii, rezultând din informaţiile comunicate de instituţiile competente, instanţa fiind investită doar să stabilească valoarea remuneraţiei datorată de pârâtă ca urmare a desfăşurării acestei activităţi.
Pârâta, deşi legal citată, nu a depus întâmpinare.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat
la dispoziţiile art. 304 1 Cod proc.civ., ce constituie temei ul său în drept,curtea apreciază că acesta nu este fondat, întrucât, într-adevăr, pentru a solicita obligarea pârâtei la plata remuneraţiei cuvenite producătorilor de fonograme pentru retransmiterea prin cablu a fonogramelor aferente perioadei (...) până la zi şi a penalităţilor aferente, reclamanta era ţinută să dovedească faptul că pârâta are un astfel de obiect de activitate, ceea ce nu a făcut.
Instanţa poate să solicite anumite probe a căror administrare sau neadministrare face de prisos administrarea altora.
Ceea ce a făcut prima instanţă a fost să solicite reclamantei să dovedească faptul că pârâta desfăşoară o astfel de activitate, prima dovadă în acest sens fiind faptul că pârâta are un astfel de obiect de activitate şi că deţine autorizaţiile în acest sens, împrejurări susţinute chiar în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Reclamanta face o confuzie în ceea ce priveşte obiectul cererii şi obiectul probaţiunii, pentru că instanţa nu s-a pronunţat pe ceea ce ea nu a cerut, respectiv existenţa autorizaţiei emisă în favoarea pârâtei în vederea retransmiterii de programe, aceasta fiind o chestiune de probaţiune şi nu de obiect al cererii de chemare în judecată.
În ceea ce priveşte probaţiunea, instanţa poate să oblige părţile să administreze toate probele necesare aflării adevărului, chiar dacă acestea se împotrivesc, prima instanţă exercitând acest rol activ prev. de art. 129 alin. 5 Cod proc.civ., însă, în condiţiile în care nu s-a prezentat nimeni la termenul de judecată, ea nu a avut în discuţia cui să pună această probaţiune.
Proba era necesară, concludentă şi utilă, iar, în măsura în care aceasta nu era administrată, celelalte probe erau inutile, cauzând părţilor cheltuieli inutile.
În motivele de recurs, reclamanta susţine că prima instanţă nu trebuia să solicite proba referitoare la existenţa avizului, din moment ce ea a afirmat că acesta există, susţinere care contravine principiuluicontradictorialităţii în administrarea probelor, fiind vorba de un înscris, care trebuia depus la dosar pentru a putea fi verificat de instanţă, simpla susţinere a reclamantului din cererea de chemare în judecată neconstituind o probă, decât, eventual, ceea ce nu este cazul în speţă, dacă este o mărturisire judiciară ce ar putea produce efecte împotriva sa.
Reclamanta nu a depus nici în recurs înscrisurile solicitate de prima instanţă, a căror lipsă de la dosar a constituit motivul respingerii acţiunii şi nu s-a prezentat nici în faţa instanţei de recurs pentru a i se pune în vedere această împrejurare, rolul activ al instanţei neînsemnând că aceasta trebuie să corespondeze cu părţile pentru a le determina să-şi probeze pretenţiile.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A. PENTRU D. P. DE F. D. R. împotriva sentinţei civile nr. 23 din 11 ianuarie 2012 a T.ui C., pronunţată în dosarul nr. (...), pe care o menţine.
D. este irevocabilă.
Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 19 aprilie 2012.
PREŞED.TE | JUDECĂTORI | GREFIER |
A. A. C. ANA I. | A. C. C. B. |
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. primă instanţă: M. T.
← Însuşirea fără drept a calităţii de coautor a unei... | Model de mobilă înregistrat la OSIM. Obligare firmă... → |
---|