Decizia civilă nr. 101/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -N. SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 101/R/2013
Ședința publică din data de 28 februarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: C. N. JUDECĂTOR: C. I. JUDECĂTOR: I. S. GREFIER: V. V.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea D. ANA împotriva deciziei civile nr.234/R din_ pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosarul civil nr._, având ca obiect fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatoarea D. Ana, asistată de avocat Stoica L., cu împuternicire avocațială la dosar - fila 9, lipsă fiind intimatele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. și C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. de J. .
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul contestatoarei, avocat Stoica L., învederează instanței că a făcut demersuri pentru a obține și depune la dosarul cauzei dovezi referitoare la data luării la cunoștință a deciziei civile împotriva căreia a formulat contestația în anulare, însă singura dovadă existentă este data de pe chitanța de achitare a taxei judiciare de timbru privind cererea depusă la arhiva instanței pentru eliberarea unei copii de pe decizia amintită, respectiv data de_, aceasta fiind totodată, data la care s-a comunicat contestatoarei decizia împotriva căreia a formulat contestația în anulare.
Tribunalul, văzând susținerile reprezentantului contestatoarei și că din verificările întreprinse la arhiva Tribunalului B. -N. și a Judecătoriei B. rezultă că la data de_ s-a achitat taxa necesară obținerii unei copii de pe decizia tribunalului împotriva căreia s-a formulat contestația în anulare, cuprinsă în 5 pagini, văzând momentul formulării contestației în anulare, constată că aceasta a fost în termen legal declarat.
Din verificările efectuate pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție se constată că cererea de strămutare a pricinii formulată de către contestatoare a fost respinsă prin Încheierea nr.876/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reprezentantul contestatoarei nu formulează cereri prealabile soluționării contestației în anulare.
Nefiind alte chestiuni prealabile, tribunalul declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul părții prezente în dezbaterea contestației.
Reprezentantul contestatoarei, avocat Stoica L., solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată în scris, potrivit motivelor invocate pe care le susține în totalitate așa cum au fost ele formulate în scris. Cu cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, potrivit dovezilor de la filele 10 și 18 din dosar.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin decizia civilă nr.234/R/_ pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosarul civil nr._ s-a respins ca nefondat recursul formulat de petenta D. Ana, împotriva sentinței civile nr. 1271/2012 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._, pe care instanța a menținut-o, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluția tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1271/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr._ a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta D. Ana, împotriva Hotărârii
Comisiei Județene B. -N. nr.10/_, în contradictoriu cu intimatele C. J. Pentru S.
D. de P. P. A. T. B. -N. și C. L. Pentru S. D. de P. P.
A. T. B. De J. .
Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță pe baza probatoriului administrat a reținut următoarele.
Prin cererea înregistrată la Primăria Comunei B. de J. sub nr.87/_ (f.34), petenta D. Ana a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,81 ha., teren situat pe raza localității M., în calitate de moștenitoare a defuncților Poali Grigore și Poali Onita.
C. L. B. de J. analizând cererea depusă de petentă și documentația anexată, a propus respingerea acesteia, motivat de faptul că petenta nu face dovada calității de persoană îndreptățită, neprezentând acte doveditoare pentru suprafața solicitată (f.28-29).
Împotriva acestei propuneri petenta a formulat contestația înregistrată sub nr. 884/_ (f.30), care a fost respinsă prin Hotărârea Comisiei județene B. -N. nr.10/_, reținându-se că petenta nu a depus acte de proprietate pentru suprafața de 284 mp., teren situat în intravilanul localității M., identificat în CF 326 M., nr. top. 533/6/6, cu proprietar tabular Statul Român (f.5-7).
Nu există nici un considerent pentru care să poată fi înlăturată teza invocată de cele două comisii de fond funciar, deoarece în ce privește terenul în suprafață 284 mp. din CF 326 M., nr. top. 533/6/6, acesta reprezintă proprietatea Statului Român, cu titlu de expropriere (f.31), iar cu privire la diferența de 3,57 ha. teren a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petentei și a numiților Poali Grigore, Poali I., în calitate de moștenitori ai defunctei Poali Onița, sens în care li s-a eliberat Titlul de proprietate nr. 39042/_ .
Este neîndoielnic în speță că antecesorii petentei - Poali Grigore și Poali Onita, au deținut o suprafață totală de 3,44 ha. pe raza localității M., teren cu care aceștia au figurat în Registrul agricol din anii 1959-1963 (f.27) și pe care l-a predat ulterior la CAP, prin cererea din data de_ adresată "Comitetului de inițiativă GAC M. ";(f. 43).
Aceste consemnări efectuate în evidențele agricole din perioada 1959-1963, precum și cererea de intrare în CAP (ce au valoare declarativă cu privire la proprietate, conform prevederilor art. 6 alin. 12din Legea 1/2000, modificată și completată) sunt în concordanță cu mențiunile din actul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, anexat de petentă în probațiune (f.38) din care reiese că numitul Poali Grigore a fost împroprietărit la Reforma agrară cu 6 jugăre teren, reprezentând 34.530 mp. (1 jugăr este echivalent cu 5.755 mp.), precum și cu înscrierile din coala evolutivă de CF 326
M., care atestă dreptul de folosință veșnică al numiților Poali Grigore și Poali Onita asupra terenului în suprafață de 3.300 mp.(f.39-41).
Din nici o altă probă administrată în cauză nu reiese că terenul pe care l-au avut în proprietate antecesorii petentei ar fi fost mai mare decât cel care figurează în înscrisurile menționate și care au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale de la întocmirii, ci, dimpotrivă, se constată că succesorilor defuncților li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe excedentare, la care nu erau îndreptățiți, întrucât în nici unul din înscrisuri nu figurează suprafața de 3,57 ha., pentru care a fost emis Titlul de proprietate nr. 39042/_ .
Așa fiind, constatând că în speță nu există vreun act doveditor pentru suprafața de 0,24 ha. solicitată de petentă (în plus față de suprafața de 3,57 ha., restituită) pentru a putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate prevalându-se de dispozițiile Legii nr. 247/2005, instanța de fond a reținut că în mod temeinic și legal C. J. B. -N. a emis Hotărârea nr. 10/_, atacată, și drept urmare va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată, în considerarea dispozițiilor art. 11, art. 53 și urm. din Legea nr. 18/1991, republicată, art. 6 din Legea nr.1/2000, art. 79, art. 80 din HG 890/2005. Intimatele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petenta solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii formulate, anularea Hotărârii Comisiei Județene B. -N. nr.10/_ și să dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 0,24 ha în plus față de suprafața de 3,57 ha ce i-a fost deja reconstituită prin TP nr. 39042/1996.
În motivarea recursului s-a susținut că sentința atacată este lipsită de temei legal și dată prin aplicarea greșită a legii. În acest sens s-a arătat că prima instanță a interpretat greșit actele depuse de petentă în probațiune și a ajuns la concluzia greșită că recurenta nu ar mai fi îndreptățită la suprafața
de 0,24 ha. În acest sens instanța de fond a greșit atunci când a calculat suprafața celor 6 iugăre de teren, pentru că un iugăr e echivalentul a 5775 mp, iar nu a 5755 mp cât a reținut instanța de fond, reieșind o diferență de 110 mp, adică 34640 mp în loc de 34530 mp.. Pe lângă terenul de 6 iugăre din extravilan antecesorii petentei au mai deținut și suprafața de 3300 mp în cf 326 M., deținând în total în proprietate 38.198 mp, teren compus din terenul în extravilan de 6 iugăre, adică 34640 mp și terenul intravilan de 3300 mp +248 mp din nr. top 533/6/6. În această situație, ținând cont că i s-a reconstituit suprafața de 35700 mp prin TP nr. 39042/1996, petenta mai este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate a 2498 mp.
Recurenta a mai susținut că intimata comisie locală a făcut ilegalități și abuzuri și greșeli de întabulare, acesta fiind motivul pentru care a fost respinsă cererea pârâtei. A mai susținut că instanța de fond nu a avut suficient rol activ, fiind astfel încălcat 129 alin.5 Cod procedură civilă și nici nu a făcut o motivare corespunzătoare a sentinței atacate.
În drept, s-au invocat prevederile art.274, art.304/1, 312 alin.1,3,5, art.315 Cod procedură
civilă.
Recursul declarat este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Intimata C. J. Pentru S. D. de P. P. A. T. B. -N. a
depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat ca nefundat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. În susținerea acestei poziții procesuale s-a arătat în esență faptul că în mod legal a reținut prima instanță că petenta nu este îndreptățită la reconstituirea altei suprafețe de teren decât cea pentru care a fost eliberat titlul de proprietate.
Cealaltă intimată, deși a fost legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, dar și din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, tribunalul a constată că nu există temeiuri care să atragă casarea ori modificarea sentinței atacate, motiv pentru care recursul declarat a fost respins ca nefondat potrivit considerentelor ce vor fi arătate în continuare.
Critica recurentei petente potrivit căreia potrivit căreia mai este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate a 2498 mp, reprezentând diferența între suprafața totală deținută de antecesorii acesteia atât în intravilan cât și în extravilan de 38.198 mp și suprafața de 3,57 ha ce i-a fost deja reconstituită prin TP nr. 39042/1996 nu a fost găsită întemeiată.
În acest sens, examinând probele existente la dosar, respectiv copiile după registrele agricole în care anii 1951-1955 unde antecesorul petentei Poali Grigore figura cu suprafața totală de teren de 3,58 ha, din care 4 ari curți construcții, în anii 1959-1963 cu suprafața totală de 3,54 ha, din care 10 ari curți construcții, grădina având 23 ari, extrasul de cf.326 M. nr.top 533/6/6 gradină de 284 mp, proprietar tabular fiind statul român f.31, coala de cf 326 din care rezultă că terenul de 3300 mp de natură loc de casă și casă a fost expropriat în 1958, dar s-a atribuit dreptul de folosință veșnică asupra imobilului teren antecesorilor petentei, certificatul de la fila 38 din care reiese că antecesorul petentei a fost împroprietărit în baza reformei agrare cu 6 iugăre teren, cererea antecesorului petentei de înscriere în CAP cu o suprafață de 3,44 ha teren, tribunalul constată că în registru agricol era trecut nu doar terenul din extravilan, ci și cel din intravilan, cum e curtea și grădina, inclusiv cel din coala funciară nr.326, astfel că nu se justifică cererea recurentei de a adăuga la terenul pe care antecesorul său l-a primit la reforma agrară și terenul din intravilan înscris în cf 326. Aserțiunea petentei recurente potrivit căreia terenul de 6 iugăre atribuit prin reforma agrară din 1945 ar fi situat exclusiv în extravilan și fiind diferit de terenul de 3300mp nu este justificată, pentru că în înscrisul de la fila 38 se arată că antecesorul petentei este împroprietărit cu lotul de 6 iugăre din moșia expropriată situată în comuna M., fără a se indica în concret amplasamentul celor 6 iugăre de teren, ceea ce înseamnă că puteau fi situate atât în extravilan cea mai mare parte, cât și intravilan o anumită suprafață.
De altfel, tribunalul a constatat că petentei prin titlul de proprietate emis i-a fost reconstituit în intravilan o suprafață de 3016 mp și în extravilan o suprafață de 3 ha și 2705 mp. Mai trebuie remarcat faptul că petenta nici nu a indicat nici în fața primei instanțe și nici în recurs în ce amplasament solicită a i se reconstitui dreptul de proprietate privind cei 0,24 ha solicitați în plus, așa încât nici din această perspectivă nu poate fi admisă plângerea acesteia ținând cont de regula reconstituirii în natură a terenului pe vechiul amplasament.
Față de această situație, s-a reținut că nu există vreun act doveditor pentru suprafața de 0,24 ha. solicitată de petentă în plus față de suprafața de 3,57 ha. pentru care s-a emis titlul de proprietate, astfel că în mod judicios instanța de fond a reținut că Hotărârea atacată nr. 10/_ dată de intimata comisia județeană este legală și temeinică și a respins ca neîntemeiată plângerea formulată.
Tribunalul nu a găsit întemeiate nici criticile recurentei privind faptul că instanța de fond nu a avut rol activ și că sentința atacată nu a fost corespunzător motivată, dimpotrivă a apreciat că instanța de fond a administrat probele utile și necesare justei soluționări a cauzei, fiind respectat art.129 Cod procedură civilă sub acest aspect, iar considerentele sentinței au reliefat în mod judicios atât situația de fapt cât și prevederile legale incidente în cauză, motivarea sentinței atacate fiind conformă cu prevederile art.261 Cod procedură civilă.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, a respins ca nefondat recursul formulat de petenta D. Ana împotriva sentinței civile nr. 1271/2012 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._, pe care a menținut-o în întregime ca legală și temeinică.
Intimatele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva hotărârii expuse a formulat prezenta contestație în anulare, în termen legal, contestatoarea D. Ana, solicitând instanței admiterea acesteia, desființarea deciziei civile nr.234/R/_ evocată cu consecința admiterii recursului, modificarea în totalitate a sentinței civile nr.1271/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ și, rejudecând cauza să se admită în totalitate plângerea pe care a formulat-o în termen legal în sensul de a se dispune anularea Hotărârii Comisiei Județene B. -N. pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor constituite conform Legii nr.18/1991 și să se dispună să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,24 ha în plus față de suprafața de 3,57 ha care i-a fost reconstituită cu Titlul de P. nr.39042 din_, cu obligarea intimatelor-pârâte la plata în totalitate a cheltuielilor de judecată efectuate atât la instanța de fond, în recurs cât și în prezenta contestație în anulare, pentru următorul motiv: dezlegarea dată cauzei de instanța de recurs f iind rezultatul unor greșeli materiale .
În recursul declarat a solicitat Tribunalului B. N. să modifice în totalitate sent. civ. nr. 1271/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în Dos. Civ._ apreciată ca nelegală și netemeinică fiind lipsită de temei legal și dată atât cu încălcarea cât și cu aplicarea greșită a legii. După reiterarea istoricului retrocedării în discuție, susține că instanța de judecată a interpretat greșit actele depuse de către contestatoare în probațiune și datorită acestui raționament a ajuns și la concluzia greșită că pentru terenul în suprafață de 0 ,24 ha. contestatoarea nu ar deține acte legale care să justifice faptul că acest teren a fost proprietatea părinților ei.
Astfel deși se arată în motivarea s entinței recurate de către instanța de fond că:"este neîndoielnic în speță că antecesorii petentei - Poali Grigore și Poali Onița au deținut o suprafață totală de 3 ,44 ha. pe raza localității M., teren cu care aceștia au figurat în Registrul agricol d in anii 1959 -1963 (fila 27 dos.) și pe care l-au predat ulterior la CAP, prin cererea din data de_ (fila 43 dos.)" și că:"aceste consemnări efectuate în evidențele agricole din perioada 1959 -1963, precum și cererea de intrare în CAP sunt în conco rdanță cu mențiunile din actul Ministerului Agriculturii și domeniilor, anexat de petentă în probațiune (f. 38 dos.) din care reiese că Poali Grigore a fost împroprietărit la Reforma Agrară cu 6 iugăre teren, reprezentând 34 .530 mp. (1 iugăr este echivalen t cu 5.755 mp.) precum și cu înscrierile din coala evolutivă de CF. 326 M. care atestă dreptul de folosință veșnică al numiților Poali Grigore și Poali Onița asupra terenului în suprafață de 3 .300 mp.(f. 39 -041 dos.)"instanța ajunge la concluzia greșit ă că:"din nici o altă probă administrată în cauză nu reiese că terenul pe care l -au avut în proprietate antecesorii petentei ar fi fost mai mare decât cel care figurează în înscrisurile menționate și care au fost încheiate cu dispozițiile legale la data întocmirii, ci, dimpotrivă, se constată că succesorilor defuncților li s -a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe excedentare, la care nu erau
îndreptățiți, întrucât în nici unul din înscrisuri nu figurează suprafața de 3,57, pentru care s-a emis Titlul de proprietate nr. 39042/_ . Această concluzie greșită la care a ajuns instanța s -a datorat pe de o parte faptului că a luat în calcul greșit că 1 iugăr este echivalent cu 5 .755 mp. când în realitate la data reformei agrare și în DEX 1 iugăr este echivalent cu 5. 775 mp. situație în care 6 iugăre sunt echivalentul a 34.640 mp. și nu a 34.530 mp. cum a calculat instanța, iar pe de altă parte că a făcut o identificare greșită a terenului de 6 iugăre care este teren extravilan cu terenul din CF. 326 M. care atestă dreptul de folosință veșnică al numiților Poali Grigore și Poali Onița asupra terenului în suprafață de 3 .300 mp. - 248 mp.(f. 39 -041 dos.) care este intravilan și cu care nu s - a intrat în CAP. considerând astfel greșit că terenul de 6 iugăre este același cu terenul înscris în CF. Or, antecesorii contestatoarei au avut în proprietate un teren în suprafață totală de 38.198 m.p. compus din: a) terenul extravilan de 6 iugăre (34 .640 mp.) și b) terenul de 3. 300 mp.(nr. top 533/ 6)+ 284 m. p.(nr. top 533 /6/6 ) înscris în CF 326 M. (34.650 +3. 548=38. 198 mp.). Acesta este și motivul pentru care s -a emis Titlul de proprietate nr. 39042/_ pentru suprafața de 3 .57 ha. (suprafață care nu a fost contestată niciodată de către intima tele-pârâte, ci doar de către instanța de judecată în virtutea raționamentelor greșite menționate anterior). Or, din momentul în care antecesorii contestatoarei au avut în proprietate un teren în suprafață totală de 38.198 m. p.(dovedit de către aceasta cu actele menționate anterior) și s-a emis titlu de proprietate doar pentru suprafața de 35. 700 mp. consideră că este îndreptățită și la diferența solicitată de 0 ,24 ha.(38. 198 - 35.700 =2. 498 mp.). De asemenea, apreciază că se susține în mod greșit și împrejurarea că: în ce privește terenul în suprafață de 284 mp. din CF 326 M., nr. top. 533/6 /6, acesta reprezintă proprietatea Statului Român, cu titlu de expropriere (f 31 )", când din extrasul de CF. în extenso Nr. 326- M. rezultă cu certitudine faptul că și acest teren, pe lângă cel în suprafață de 3. 300 mp. a fost a părinților ei Poali Grigore și Poali Onița. C. L. B. de J. a făcut mai multe ilegalități și greșeli și dubluri de intabulare și acum nu știe cum să se mai descurce și acesta este motivul pentru care i -a respins cererea și contestația și nu cel invocat. De exemplu Nr top 533/6 înscris în CF 326 M. l -a transcris în C. F. Nr. 666 -M. și 1 -a atribuit prin Ordinele Prefectului la mai multe familii: lui Stan V. -30, 16 ari; lui Pleșa loan și Pleșa M. - 9 ari; lui Safta V. 2,5 ari și lui Sabău Radu și Sabău M. câte 2 ,5 ari iar în C. F Nr. 326 - M. a mai rămas în intravilan doar suprafața de 284 mp. din terenul care a aparținut părinților ei Poali Grigore și Poali Onița, respectiv nr. top 533/6/ 6 și acesta a fost motiv ul pentru care din intravilan a solicitat doar această suprafață care este liberă și -i poate fi atribuită în natură pe vechiul amplasament iar restul terenului până la 0,24 ha . l-a solicitat să-i fie dat prin echivalent. In acest context, consideră că instanța era datoare, în virtutea rolului activ înscris în art. 129 Cod proc. civ., să stăruie prin toate mijloacele de probă, pentru a descoperi adevărul și pentru a preveni orice greșeală în cunoașterea faptelor, inclusiv prin verificarea calculelor și a raționamentelor pe care le-a făcut. Procedând în modul menționat anterior instanța de fond a încălcat și alte texte legale, după cum urmează: art. 129 alin. 5 și 6 Cod proc. Civ ce instituie rolul activ al judecătorului, ce trebuie să fie într-o conexiune logică și necesară cu principiul adevărului și principiul potrivit căruia orice persoană are dreptul la un proces echitabil, înscris în art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertățil or fundamentale așa cum a fost amendată prin Protocolul nr. 1 1 intrat în vigoare la 01._ . Instanța de fond nu face o motivare corespunzătoare a sentinței recurate, dându -se astfel curs aplicării art. 304 pct. 7 și 9 coroborat cu art. 304 " Cod proc. civ. Art. 261 pct.5 Cod proc. civ. prevede obligația pentru instanța de judecată de a arăta în cadrul hotărârii motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, precisă, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță
cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate pretențiile formulate de către părți, să conducă în mod logic și convingător la soluția din dis pozitiv. Hotărârea este casabilă când există contradicție între considerente și dispozitiv; când cuprinde considerentele contradictorii; când lipsește motivarea soluției sau când aceasta este superficială, ori cuprinde considerente străine de pricina respe ctivă. Prin modul cu totul superficial în care instanța de fond a înțeles să motiveze sentința recurată contestatoarea consideră că aceasta practic nici nu a fost motivată, situație în care urmează să se caseze sentința în totalitate.
Instanța de recurs prin Decizia civilă nr.234/R/_ pronunțată de Tribunalul B. -N., Secția I civilă în dosarul civil_ i -a respins ca nefundat recursul pe care l -a formulat împotriva sentinței civile nr.1271/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil_, pe care a menținut -o ca legală și temeinică, ajungând la concluzia total greșită că nu există temeiuri care să atragă casarea ori modificarea sentinței atacate. Această soluția a instanței de recurs este rezultatul mai multor greșeli materiale. Astfel:
Prima greșeală materială care s -a făcut a fost aceea că instanța de recurs nu a găsit întemeiată critica contestatoarei potrivit căreia mai este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate a 2 .498 mp, reprezentând diferența între suprafața totală deținută de antecesorii mei atât în intravilan cât și în extravilan de 38.198 mp și suprafața de 3,57 ha ce i -a fost deja reconstituită prin T.P.nr. 39042/ 1996, în acest sens, examinând probele existente la dosar, respe ctiv copiile după registrele agricole în care anii 1951 -1955 unde antecesorii contestatoarei, Poali Grigore figura cu suprafața totală de 3, 58 ha, din care 4 ari curți construcții, în anii 1959 -1963 cu suprafața totală de 3, 54 ha,din care 10 ari curți construcții, grădina având 23 ari, extrasul de C. F.326 M. nr.top. 533 /6/ 6 grădină de 284 mp., proprietar tabular fiind Statul Român (f. 31) coala de C. F. 326 din care rezultă că terenul de 3300 mp. de natură loc de casă și casă a fost expropriat în 1958, dar s-a atribuit dreptul de folosință veșnică asupra imobilului teren antecesorilor petentei, certificatul de la fila 38 din care reiese că antecesorul petentei a fost împroprietărit în baza reformei agrare cu 6 iugăre teren, cererea antecesorului petentei de înscriere în CAP cu suprafață de 3, 44 ha teren, tribunalul a constatat că în registrul agricol era trecut nu doar terenul din extravilan, ci și cel din intravilan, cum e curtea și grădina, inclusiv cel din coala funciară nr.326, astfel că instanța de recurs a considerat că nu se justifică cererea contestatoarei de a adăuga la terenul pe care antecesorul ei l -a primit la reforma agrară și terenul din intravilan înscris în C.F.326.
Tot în mod greșit instanța de recurs reține în mod greșit în motivarea deciziei că:";aserțiunea petentei recurente potrivit căreia terenul de 6 iugăre atribuit prin reforma agrară din 1945 ar fi situat exclusiv în extravilan și fiind diferit de terenul de 3300 mp. nu este justificată, pentru că în înscrisul de la fila 38 se arată că antecesorul petentei este împroprietărit cu lotul de 6 iugăre de teren, ceea ce înseamnă (ilizibil) intravilan o suprafață de 3016 mp. și extravilan o suprafață de 3 ha și 2705 mp.";
Instanța de recurs a ajuns la această concluzie greșită menționată, deoar ece nu i-a examinat absolut deloc motivul de recurs conform căruia: " Această concluzie greșită la care a ajuns instanța s -a datorat pe de o parte faptului că a luat în calcul greșit că 1 iugăre este echivalent cu 5 .755 mp. când în realitate la data reformei agrare și în DEX 1 iugăr este echivalent cu 5. 775 mp. situație în care 6 iugăre sunt echivalentul a 34. 640 mp. și nu a 34. 530 mp., cum a calculat instanța, iar pe de altă parte, că a făcut o identificare greșită a terenului de 6 iugăre care este teren extravilan cu terenul din C. F. 326 M. care atestă dreptul de folosință veșnică a numiților Poali Grigore și Poali Onița asupra terenului în suprafață de 3.300 mp., 248 mp.(f.39 -41 ) care este intravilan și cu care nu s -a intrat în CAP, considerând astfel greșit că terenul de 6 iugăre este același cu terenul înscris în c. f. Or, antecesorii contestatoarei au avut în proprietate un teren în suprafață totală
de 38 .198 m.p. compus din: a) terenul extravilan de 6 iugăre (34 .640 mp.) și b) terenul de 3.300 mp.(nr. top 533/ 6)+ 248 m.p.(nr. top 533/6 /6) înscris în CF 326 Monarhi (34. 650 +3 . 548 =38 .198 mp.). Acesta este și motivul pentru care s -a emis Titlul de proprietate nr. 39042/_ pentru suprafața de 3 ,57 ha. (suprafață care nu a fost contestată niciodată de către intimatele-pârâte ci doar de către instanța de judecată în virtutea raționamentelor greșite menționate anterior). Or, din momentul în care antecesorii contestatoarei au avut în proprietate un teren în suprafață totală de 38.198 m.p.(dovedit de către subsemnata cu actele menționate anterior) și s -a emis titlu de proprietate doar pentru suprafața de 35.700 mp. consider ă că este îndreptățită și la diferența solicitată de 0,24 ha.(38 .198 -35. 700=2.498 mp.)". Or acesta este și unul din motivele prezentei contestații în anulare.
Instanța de recurs nu a examinat absolut de loc nici motivul de recurs conform căruia:" De asemenea se susține în mod greșit și împrejurarea că: în ce privește terenul în suprafață de 284 mp. din CF 326 M., nr. top. 533/ 6/6, a cesta reprezintă proprietatea Statului Român, cu titlu de expropriere (f. 31 )", când din extrasul de CF. în extenso Nr. 326 -M. rezultă cu certitudine faptul că și acest teren, pe lângă cel în suprafață de 3.300 mp. a fost a părinților subsemnatei Poal i Grigore și Poali Onița".
Motivarea deciziei cuprinde 4 zone cu corecturi bătându-se cu o mașină de scris peste scrisul inițial de nu se poate citi nimic (a se vedea fila 4 din decizie!), ceea ce echivalează efectiv cu o nemotivare corespunzătoare a sentinței, fiind greșeli materiale care nu pot fi tăgăduite. Or, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, precisă, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate pretențiile formulate de către părți, să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv.
Hotărârea este casabilă când există contradicție între considerente și dispozitiv; când cuprinde considerente contradictorii; când lipsește motivarea soluției sau când aceasta este superficială, ori cuprinde considerente străine de pricina respectivă. Prin modul cu totul superficial în care instanța de recurs a înțeles să motiveze sentința recurată, contestatoarea consideră că aceasta practic nici nu a fost motivată. Este inadmisibil ca în motivarea unei hotărâri să apară ștersături și adăugiri de natura celor menționate anterior, în condițiile existenței tehnicii computerizate.
In motivarea deciziei recurate se reține tot din eroare că a solicitat în plus când suprafața reală de 284 mp. când suprafața greșită de 0,24 ha(?), erori și contraziceri care sunt inadmisibile în motivarea unei hotărâri; când de fapt din absolut toate actele dosarului rezultă fără tăgadă faptul că ea a solicitat în plus suprafața de 284 mp.
In mod greșit instanța de recurs reține în motivarea deciziei altă eroare , susținând că:"...petenta nici nu a indicat nici în fața primei instanțe și nici în recurs în ce amplasament solicită a i se reconstitui dreptul de proprietate privind cei 0, 24 ha solicitați în plus, așa încât nici din această perspectivă nu poate fi admisă plângerea acesteia ținând cont de regula reconstituirii în natură a terenului..."or, în mod sigur instanța de recurs în mod sigur nu a citit în totalitate recursul declarat deoarece contestatoarea a indicat foarte clar în motivele de recurs că: "C. L. B. de J. a făcut mai multe ilegalități și greșeli și dubluri de intabulare și acum nu știe cum să se mai descurce și acesta este motivul pentru care mi-a respins cererea și contestația și nu cel invocat. De exemplu Nr top 533/ 6 înscris în CF 326 M. 1 -a transcris în CF. Nr. 666 -M. și 1 -a atribuit prin Ordinele Prefectului la mai multe familii: lui Stan V. -30,16 ari; lui Pleșa loan și Pleșa M. - 9 ari; lui Safta V. 2, 5 ari și lui Sabău Radu și Sabău M. câte 2,5 ari iar în CF Nr. 326 -M. a mai rămas în intravilan doar suprafața de 248 mp. din terenul care a aparținut părinților ei Poali Grigore și Poali Onița, respectiv nr. top 533 /6/6 si acesta a fost motivul pentru care din intravilan a solicitat doar
această suprafață care este liberă și -i poate fi atribuită în natură pe vechiul amplasament iar restul terenului până la 0, 24 ha . l-a solicitat să-i fie dat prin echivalent,,Or, cum se poate susține că nici nu a indicat nici în fața primei instanțe și nici în recurs în ce amplasament solicit ă a i se reconstitui dreptul de proprietate privind cei 0,24 ha solicitați în plus .
In anul 1990 s-a deschis succesiune după mama contestatoarei, Poali Onița în Dos. Succesoral Nr. 728/1990 doar după casa și terenul de la nr. 82 CF. Nr. 326 fără terenul extravilan. în anul 1993 această casă au vândut-o toți cei trei succesori, respectiv contestatoarea, tatăl și fratele ei. Cel la care a vândut, respectiv cumpărătorul Safta V. nu și-a intabulat pe nume casa și terenul și a decedat. Un nepot al acestuia m -a acționat în judecată și în urma intabulării sent. civ. nr. 6618/ 2000, prin încheierile de CF. Nr. 19370 -19373/2004 s-a format un CF. nou cu nr. 666 -M. pentru nr. top: 533 /6/1, 533 /6/2, 533/6 /3, 533/6 /4 și 533/6 /5 ), iar în vechiul CF. Nr. 326 -M. a rămas doar parcela cu nr. top nou 533/6 /6 constând în grădină cu 284 m.p. care:" se reînscrie în acest CF. sub A+2 în favoarea vechilor proprietari de sub B2, resp ectiv Poali Grigore și Poali Onița- părinții contestatoarei (a se vedea extrasul în extenso al CF. Nr. 326 - M. aflat la dosarul cauzei!). Or din momentul în care cu acest extras a dovedit că în anul 2004 antecesorii contestatoarei Poali Grigore și Poali Onița erau proprietarii tabulari ai suprafeței de 284 m.p. pe care a solicitat-o în plus, cum se poate susține atât de greșit de către instanța de recurs că nu a dovedit această situație decât printr-o eroare și o greșeală materială gravă a instanței ?
Din Adresa de răspuns către instanță a Primăriei B. de J. se susține că nu există la Primăria B. de J. situația din Registrul Agricol pentru anii 1956 -1957, or cum este posibil așa ceva când rezultă cu certitudine, din studierea extrasul în extenso al CF. Nr. 326 - M. aliat la dosarul cauzei(a se vedea pct. 1!), faptul că în baza Adeverinței Sfatului P. ular al fostei Comune Sărata Corn. Ex. nr. 193 1/_ ...se înregistrează casa construită.... conform Decretului 81/ 195 ^...ca bun comun în favoarea părinților mei Poali Grigore și Poali Onița. In baza la ce s -a dat această adeverință dacă nu a existat Registru Agricol.
În drept invocă prev. art. 274, art. 318 și urmat. Cod proc. civ.
Calea extraordinară de atac este neîntemeiată.
Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, admisibila doar in cazurile si conditiile expres si limitativ prevazute de art. 317 CPC (necompetenta instantei sau vicii vizand procedura de citare) si art. 318 CPC (greseala materiala sau nepronuntarea asupra unui motiv de recurs). Contestatoarea D. Ana a exercitat împotriva hotărârii irevocabile a instanței de recurs calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale reglementată de articolul 318 din Codul de procedură civilă, invocând ambele motive stipulate în textul legal.
În privința primei teze, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în conformitate cu textul art. 318 C. proc. civ. (art. 503 alin. 2 pct. 2 NCPC), contestația în anulare este o cale de atac extraordinară de retractare creată de lege doar pentru remedierea unor greșeli materiale, iar nu și pentru reformarea unor greșeli de fond, neputând fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural. Pe de altă parte nemotivarea, motivarea superficială, contradictorie sau straina de natura pricinii sunt motive de reformare a hotararii posibile doar in recurs, nu si in contestatie in anulare.
Din examinarea deciziei se deduce că nici unul din temeiurile susținute nu sunt date în
cauză.
În accepțiunea legii, erorile materiale sunt strict în legătură cu aspectele formale ale judecării
recursului, vizează greșeli de fapt involuntare, comise prin confundarea unor elemente sau date materiale ale dosarului și care au avut drept consecință darea unei soluții greșite, iar nu greșeli de judecată, adică de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale. Ori, prin contestația de față nu se subliniază o eroare de ordin procedural, singura pe care articolul 318 o admite, ci se
urmărește tocmai repunerea în discuție a modului în care instanța de recurs a tranșat fondul raporturilor juridice dintre părți, lucru care însă nu poate fi primit.
În realitate nu se subliniază erori materiale în legătură cu aspecte formale, de ordin procedural ale judecării recursului, involuntare, singurele ce se pot atrage rediscutarea în această cale a recursului promovat de D. Ana, ci, dimpotrivă, se încearcă să se repună analizei chestiuni legate de însuși raportul juridic dintre părți, adică întinderea îndreptățirii la reconstituirea dreptului de proprietate. Reproșurile adresate instanței de fond în prima parte a contestației în anulare (luarea greșită în calcul a echivalentului 1 iugăr de 5755 mp în loc de 5775mp conform DEX; identificarea greșită a terenului de 6 iugăre care este teren extravilan cu terenul din CF. 326 M. care atestă dreptul de folosință veșnică al numiților Poali Grigore și Poali Onița asupra terenului în suprafață de 3 .300 mp.-248 mp care este intravilan și cu care nu s-a intrat în CAP considerând astfel greșit că terenul de 6 iugăre este același cu terenul înscris în CF; concluzia greșită că terenul în suprafață de 284 mp. din CF 326 M., nr. t op. 533/6/ 6 reprezintă proprietatea Statului Român, cu titlu, pe când din extrasul de CF în extenso nr. 326 M. rezultă cu certitudine faptul că și acest teren, pe lângă cel în suprafață de 3. 300 mp,. a fost a părinților ei Poali Grigore și Poali Oniț a; evaluarea incorectă a probelor din care rezultă că din momentul în care antecesorii contestatoarei au avut în proprietate un teren în suprafață totală de 38.198 m.p. -dovedit cu actele menționate- și s-a emis titlu de proprietate doar pentru suprafața de 3 5. 700 mp. contestatoarea este îndreptățită și la diferența solicitată de 0 ,24 ha.(38.198 - 35.700 =2. 498 mp.); încălcarea rolului activ înscris în art. 129 Cod proc. civ. în sarcina instanței de judecată de a stărui prin toate mijloacele de probă pentru a descoperi adevărul și pentru a preveni orice greșeală în cunoașterea faptelor, inclusiv prin verificarea calculelor și a raționamentelor pe care le -a făcut; precum și a îndatoririi de a face o motivare corespunzătoare a sentinței, fără a se da curs aplicării art. 304 pct. 7 și 9 coroborat cu art. 304 " Cod proc. Ci v.) și cele adresate instanței de recurs în cea de-a doua parte (găsirea ca netemeinică a criticii referitoare la îndreptățirea contestatoarei la reconstituirea dreptului de proprietate a 2498 mp reprezentând diferența dintre suprafața totală deținută de antecesori în intravilan și extravilan de 38.198 mp, rezultată din evaluarea corespunzătoare a dovezilor, și suprafața reconstituită anterior prin TP 39042/1996 de 3,57 ha.; neanalizarea motivului de recurs privitor la echivalarea greșită a 1 iugăr în mp și identificarea eronată a terenului de 6 iugăre în intra/ extra-vilan; identic neobservarea motivului de recurs privitor la greșita apreciere că terenul în suprafață de 284 mp din cf 326 M. nr top 533/6/ 6 reprezintă proprietatea statului român cu titlu de expropriere când extrasul evolutiv de carte funciară atestă că acest teren, alături de cel de 3300 mp a fost al antecesorilor contrestatoarei Poali Grigore și Onița; greșeli materiale rezultate di n prezența a 4 zone de corecturi reprezentând dactilografierea cu o mașină de scris peste redactarea inițială, echivalent al unei nemotivări corespunzătoare; existența de contradicții între considerente și dispozitiv; lipsa motivării soluției sau superficialitatea ei ori referirea la considerente străine de pricină ; reținerea eronată a întinderii suprafeței de 284 mp - 0,24 ha și concluzia greșită că suprafața în discuție, al cărei amplasament l -a identificat corespunzător, a fost solicitată în plus, fără a i se confirma contestatoarei pretinsele ilegalități și greșeli comise de comisiile de fond funciar indicate și primei instanțe și evaluarea greșită a probelor făcută de aceasta), toate aceste aspecte nu se constituie în pretinse greșeli de judecată în conexiune cu aprecierea probelor și interpretarea dispozițiilor legale în materia reconstituirii dreptului de proprietate și, prin urmare, nu pot deschide calea contestației în anulare, întrucât aceasta din urmă nu reprezintă un mijloc de reformare a hotărârii date în recurs. Pe de altă parte potrivit normativelor în vigoare evidențiate în regulamentele OCPI 1 iugar este echivalent cu 5755 metri patrati, 1 stanjen patrat este echivalent cu 3,59665 metri patrati. În plus decizia civilă împotriva căreia s-a formulat calea extraordinară de atac este tehnoredactată computerizat și nu cuprinde zone cu corecturi realizate prin dactilografiere cu mașina de scris, nici alt tip de suprapuneri ale caracterelor utilizate.
Contestația în anulare analizată nu reprezintă un mijloc de reformare a hotărârii pretins greșită dată în recurs. Legea nu a urmărit să deschidă părților recursul la recurs, soluționat de aceeași instanță, sub motivul că s-au evaluat eronat dovezile înfățișate de părți și s-au aplicat necorespunzător normele legale aplicabile, cum în realitate urmărește contestatoarea.
În al doilea rând, nu se regăsește în dosar nici celălalt motiv al contestației prevăzut de art.318, derivând din omisiunea, din greșeală, a cercetării vreunuia dintre motivele recursului, de modificare sau de casare a sentinței. Instanța de recurs a grupat criticile recursului în funcție de elementele determinante în litigiu, le-a analizat și dezlegat în întregime, nefiind obligatoriu răspunsul la fiecare argument folosit în dezvoltarea motivelor de recurs, în ordinea dorită de recurentă. Decizia nu omite să cerceteze vreunul dintre motivele recursului. Dimpotrivă, au fost avute în vedere toate dovezile cauzei și s-a argumentat decizia luată, conchizându-se identic primei instanțe în sensul neîndreptățirii la reconstituirea suplimentară a dreptului de proprietate, examinându-se toate înscrisurile depuse la dosar, prin statuările sale tribunalul răspunzând tuturor argumentelor recurentei și apărărilor intimatelor.
Pentru considerentele de fapt și drept expuse, contestația în anulare va fi respinsă ca neîntemeiată.
Intimatele nu au solicitat cheltuieli de judecată în calea extraordinară de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anularea deciziei civile nr.234/2012 pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosarul nr._, formulată de contestatoarea D. Ana, cu domiciliul în loc.M., str.Principală, nr.53, județul B. -N., ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2013.
Președinte, Judecători, Grefier, C. N. C. I. - I. S. V. V.
Red. dact. N. C. ( . . . )
| ← Încheierea civilă nr. 53/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 68/3. Fond funciar → |
|---|
