Decizia civilă nr. 14/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.14 /R/2013
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: C. N., judecător
JUDECĂTOR: C. I.
JUDECĂTOR: I. S., președinte secție GREFIER: V. V.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâta T. D. (D. ) împotriva sentinței civile nr.1455 din_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect succesiune validare antecontract de vânzare-cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta T. D. asistată de avocat Lombrea D., cu împuternicire avocațială la dosar, avocat Tebieș Cătălin pentru intimata reclamantă B. V., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimata reclamantă B. Victroia și intimații pârâți C. I. T. H. și C. T. - prin primar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Recurenta prin reprezentantul său ales depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru și timbre judiciare în cuantumul stabilit de instanță, aspect față de care tribunalul statuează că recursul este legal timbrat.
Reprezentanții părților arată că nu formulează cereri prealabile soluționării recursului.
Nemaifiind alte cereri prealabile, tribunalul declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentei, av.Lombrea D., solicită în baza art.312 Cod procedură civilă, admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, potrivit motivelor invocate în scris pe care le susține și verbal în ședință. Solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat potrivit dovezilor pe care le depune la dosar în ședință publică.
Reprezentantul intimatei reclamante B. V., av.Tebieș Cătălin, solicită respingerea recursului ca nefiind întemeiat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, potrivit apărărilor formulate prin întâmpinarea depusă în cauză pe care le susține și verbal în ședință publică. Solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat potrivit chitanței pe care o depune la dosar în ședință.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr.1455/_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ s-a admis acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta B. V. , în contradictoriu cu pârâții
T. D.
, C. I. T. H.
și C. T.
- prin primar și, în consecință, s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională T. D. și, în consecință, s-a constatat că def. C. Cornelia a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unei parcele de 1124 mp. teren ce excede cotei sale tabulare de 84/288 părți de sub B1 și B17 din întregul teren înscris în CF 3332 T., nr.top. 476 și 477 în suprafață totală de 1720 mp; s- a constatat validitatea formală și materială a antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 7 februarie 1980, prin care def. C. Cornelia s-a obligat să transmită numitului Natu Paramon suprafața de 1626 mp. teren din care 1124 mp. deținuți cu titlu de uzucapiune și 502 mp. deținuți cu titlu de coproprietate tabulară, din terenul înscris în CF 3332 T. nr.top. 476 și 477, în schimbul unui preț de 30.000 lei (la valoarea leului de la acea dată), achitat integral; a fost obligat pârâtul C. I. T. H. (ca succesor al promitentei vânzătoare) să
predea act apt pentru întabulare, în caz de refuz, prezenta sentință ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare; s-a constatat că, pe acest teren, def. Natu Paramon a edificat o casă de locuit și anexă gospodărească, astfel cum aceste construcții sunt evidențiate pe Planul de amplasament de la fila 61, sub punctele C1 și C2 în suprafețe construite de 102 mp., respectiv de 71 mp; s-a constatat că masa succesorală rămasă după def. Natu Paramon (lui Paramon), decedat la data de_ se compune din terenul cumpărat și construcțiile casă de locuit și anexă gospodărească existente pe acest teren, susmenționate; s-a constatat că, la această succesiune, are vocație succesorală legală reclamanta B. V., în întregime, ca soră și unică acceptantă a succesiunii, deoarece pârâta T.
D. nu a acceptat succesiune în termenul legal; s-a constatat că întreaga succesiune a revenit reclamantei; s-a dispus partajarea judecătorească a imobilului teren în litigiu astfel încât s-a atribuit reclamantei lotul de teren în suprafață de 480 mp. de natură curți construcții și în suprafață de 1146 mp. de natură arabil, în conformitate cu documentația tehnică, întocmită de expert Amarie Sînziana (f.56-66), tabel de mișcare parcelară de la fila 58, cu nr.top. noi 477/1, 476/1 și 476/2 cu mențiunea că pe terenul cu nr.top. noi 477/1 și 476/1 se află construcțiile în litigiu și pentru care nu se impune partajul deoarece nu există stare de indiviziune; s-a dispus întabularea în CF a dreptului de proprietate astfel dobândit, pe numele reclamantei, asupra terenului și construcțiilor în litigiu, cu titlu de moștenire legală și, pentru teren, și cu titlu de ieșire din indiviziune, în conformitate cu documentația tehnică susmenționată - tabel de mișcare parcelară de la fila 58. Restul suprafeței va rămâne pe vechii proprietari tabulari, cu excepția numitei Coman Cornelia (fostă Berendi); a fost obligată pârâta T. D. să plătească reclamantei suma de 3.026,50 lei cheltuieli de judecată; în conformitate cu art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, a fost obligată pârâta T. D. să plătească statului suma de 576,50 lei, cuantum cu privire la care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar în conformitate cu Încheierea pronunțată la data de 25 mai 21012 în dosar nr._ al Judecătoriei Năsăud; s-a respins ca neîntemeiată cererea de compensare a cheltuielilor de judecată, formulată de reclamanta reconvențională T. D. .
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Imobilul în litigiu este situat în intravilanul com. T. între vecinii: drum comunal, Gaftone
D., Pupeză Gavril, Bart Saveta și M. Sever astfel cum aceasta este delimitat pe Planul de amplasament de la fila 61 . Suprafața terenului astfel delimitat este de 1626 mp., așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expert Amarie Sînziana, necontestat în cauză. Cu date de carte funciară, terenul face parte din întregul teren înscris în CF 3332 T. nr.top. 476 și 477 în suprafață totală de 1720 mp. Așa cum rezultă din extrasul de CF 3332 T. nr.top. 476 și 477 numita C. Cornelia (n. Berindei) deține o cotă totală de coproprietate din acest imobil de 84/288 părți potrivit înscrierilor de sub B 1 și B 17 . Acestei cote îi corespunde în fapt o suprafață de 502 mp. Din declarațiilor martorilor audiați în cauză coroborat cu identificările astfel efectuate, instanța mai reține că diferența de suprafață de 1124 mp. din întregul teren de 1626 mp. în litigiu, s-a aflat în fapt începând din anul 1940-1941 în posesia numitei C. Cornelia și soțului ei C. I., până la decesul acestuia. După decesul soțului ei C. I., imobilul a rămas în folosința exclusivă a numitei
Cornelia .
Posesiile astfel exercitate au fost publice, pașnice, continue și neconturbate așa încât prima instanță a apreciat că numita C. Cornelia a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani prev. de art. 1452 și următoarele cod civil austriac sub imperiul căruia s-a născut posesia, aplicabil potrivit art. 31 din Legea nr. 389/1943 și art. 6 din Legea nr. 241/1947, câtă vreme în persoana numitei C. Cornelia s-a împlinit termenul prescripției achizitive.
La data de_ C. Cornelia s-a obligat să vândă numitului Natu Paramon întregul lot de teren în suprafața de 1626 mp. din care 502 mp. deținuți cu titlu de coproprietate tabulară și 1124 mp., ce exced cotei tabulare a acesteia, deținuți de promitenta - vânzătoare, cu titlu de uzucapiune, în schimb, numitul Natu Paramon a achitat un preț de 30.000 lei, la valoarea leului de la data încheierii convenției. Câtă vreme la data judecării prezentului litigiu C. Cornelia era deja decedată, reclamanta a opus această convenției în condițiile art. 1177 Cod civil fiului promitentei- vânzătoare, pârâtul C. I. T. H. . Prezent în fața instanței acesta a recunoscut încheierea acestuia act sub semnătură privată în litigiu, de către mama sa, arătând că nu are alte pretenții în cauză.
În consecință, potrivit art. 1174 și 1176 Cod civil instanța de fond a constatat că acest act are natura juridică a unui antecontract de vânzare-cumpărare . În consecință, în baza art. 948 și
următoarele Cod civil în vigoare la data încheierii actului, a constatat validitatea formală și materială a acestui antecontract.
Potrivit art. 970 și 971 Cod civil numitei C. Cornelia în timpul vieții sale și după decesul acesteia, pârâtului C. I. T. H., ca succesor, le revenea obligația de a preda actele necesare întabulării în CF a dreptului de proprietate astfel transmis promitentului-cumpărător Natu Paramon. Câtă vreme această obligație impusă de art. 22 din Decretul-Lege nr. 115/1938, în vigoare la data încheierii convenției, nu a fost îndeplinită, în baza art. 24 din același act normativ, a fost obligat pârâtul C. I. T. H. să predea act apt pentru întabulare iar în caz de refuz sentința pronunțată ținând loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Tot din declarațiile martorilor audiați în cauză coroborate cu identificările efectuate prin raportul de expertiză și cu nota de constatare și autorizația de construire de la dosar (f.30, 40 și 41), s-a mai reținut că imediat după ce a cumpărat terenul, numitul Natu Paramon a edificat pe acesta o casă de locuit în suprafață construită de 102 mp. și anexă gospodărească în suprafață construită de 71 mp. astfel cum aceste construcții sunt evidențiate pe planul de amplasament de la fila 61 sub punctele C 1 și C2. În consecință, în baza art. 492 Cod civil s-a constatat că numitul Natu Paramon a dobândit dreptul de proprietate prin edificare asupra acestor construcții.
La data de_ Natu Paramon a decedat astfel încât, câtă vreme aceste bunuri teren și construcții au existat în patrimoniul defunctului la data decesului său, în baza art. 650 și 651 Cod civil în vigoare la data deschiderii succesiunii s-a constatat că terenul și construcțiile deținute de defunct cu titlu de uzucapiune respectiv de edificare, în litigiu, formează masa succesorală a defunctului.
Din probele administrate, rezultă faptul că Natu Paramon nu a avut moștenitori direcți .
Reclamanta B. V. și pârâta - reclamantă reconvențională T. D. sunt surorile def. Natu Paramon.
În speță, instanța de fond a reținut că singura moștenitoare acceptantă a succesiunii după def. Natu Paramon este reclamanta B. V. .Această stare de fapt rezultă din declarația notarială autentificată sub nr. 5274/_ de BNPA "Bria"; (f.32) din care rezultă că reclamanta a declarat în mod expres că acceptă moștenirea după fratele ei Natu Paramon.
Pârâta T. D. prin cererea reconvențională a invocat că a acceptat și ea succesiunea după defunctul ei frate în termenul legal, întrucât după decesul acestuia a intrat în posesia bunurilor succesorale, astfel cum aceasta susține în mod expres în motivarea cererii reconvenționale (f.35). Această susținere nu a fost dovedită în cauză prin nici un mijloc de probă. Dimpotrivă, din declarațiile martorilor audiați în cauză inclusiv din declarația martorului M. Sever, audiat la cererea reclamantei-reconvenționale, rezultă faptul că cea care a deținut cheile casei după decesul numitului Natu Paramon a fost B. V., pârâta T. D. neavând acces în casă. Același martor declară că B. V. este cea care a deținut construcțiile și terenul în litigiu după decesul lui Natu Paramon, deși imobilul în litigiu nu a fost locuit deoarece părțile au locuințele lor proprii, B. V. este cea care a întreținut imobilul respectiv a asigurat curățenia acestuia și a dat în arendă terenul. Reclamanta-reconvențională nu a făcut nici o dovadă a faptului că a exercitat în termenul legal de acceptare a succesiunii, acte de administrare sau conservare a imobilului în litigiu. Nimic nu a împiedicat pe reclamanta-reconvențională să facă demersuri legale pentru solicitarea cheilor casei în litigiu în situația în care reclamanta ar fi refuzat să i le dea. Mai mult decât atât, nimic nu a împiedicat-o pe reclamanta-reconvențională ca, în termenul legal de acceptare a succesiunii, să accepte pur și simplu, potrivit art. 685 Cod civil, printr-o declarație notarială succesiunea după fratele ei, așa cum a făcut reclamanta, nefiind necesar în acest scop să dețină efectiv posesia imobilului ce constituie masa succesorală. De asemenea, reclamanta-reconvențională nu a dovedit că în termenul legal a efectuat orice alte acte de conservare sau de administrare a imobilului din care să rezulte intenția acesteia de a accepta succesiunea după fratele ei, nu a dovedit că a achitat impozitul după clădire sau teren ori facturile pentru utilități, ori că a exercitat orice alte acte sau fapte din care să rezulte această intenție.
Pentru aceste motive, nefăcându-se însă nici dovada acceptării tacite a succesiunii în termenul de 6 luni prev. de art. 700 Cod civil în vigoare la data deschiderii succesiunii, s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională și cu aplicarea și a art. 652 și următoarele din același Cod civil art. 672 și următoarele din același cod, s-a constatat că la această succesiune are vocație
succesorală legală în întregime reclamanta B. V. ca unic moștenitor acceptant, în calitate de colateral privilegiat.
În consecință, câtă vreme nu s-a dovedit existența unei stării de coproprietate a părților asupra acestui imobil, instanța de fond a constatat că întreaga succesiune a revenit reclamantei, ca unic moștenitor acceptant al acesteia.
Deoarece nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, în baza art. 728 Cod civil în vigoare la data sesizării instanței raportat la art. 673 1și următoarele Cod procedură civilă s-a dispus partajarea judecătorească a întregului imobil teren în litigiu, aflat în indiviziune cu ceilalți coproprietari tabulari astfel încât în funcție de cota de coproprietate a reclamantei astfel dovedită în cauză, raportat și la folosința actuală asupra terenului, s-au atribuit reclamantei terenurile cu nr.top. noi 477/1, 476/1 și 476/2, potrivit raportului de expertiză întocmit de expert Amarie Sînziana (f.56-
66) tabel de mișcare parcelară de la fila 58. Se impune precizarea faptului că pe acest teren atribuit reclamantei se află și construcțiile în litigiu pentru care nu se impune partajul deoarece sunt proprietatea exclusivă a reclamantei, neexistând o stare de indiviziune asupra acestora.
În fine, în baza art. 44-46 din Decretul-Lege nr. 115/1938 s-a dispus întabularea în CF a dreptului de proprietate astfel dobândit pe numele reclamantei asupra terenului cu titlu de moștenire legală și ieșire din indiviziune și asupra construcției în litigiu cu titlu de moștenire legală, în conformitate cu documentația tehnică susmenționată, tabel de mișcare parcelară de la fila 58, restul suprafeței urmând să rămână pe vechii proprietari tabulari, cu excepția numitei C. Cornelia (fostă Berendi ).
Deoarece pârâta-reclamantă reconvențională T. D. a căzut în pretenții, în baza art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată aceasta să plătească reclamantei suma de 3026,50 lei ce reprezintă contravaloare onorar avocat potrivit chitanțelor de la dosar și onorar expert. Având în vedere faptul că prin Încheierea pronunțată la data de 25 mai 2012 reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar în proporție de 50 % din valoarea totală a taxei judiciare de timbru în sumă totală de 1153 lei, respectiv pentru suma de 576,50 lei, în temeiul art. 18 din O.U.G. nr. nr. 51/2008, a fi obligată pârâta T. D. să plătească statului suma de 576,50 lei, cu acest titlu.
În acest sens, o copie a prezentei sentințe civile s-a dispus a se comunica, după rămânerea definitivă Tribunalului B. -Năsăud.
Deoarece cererea reconvențională formulată de reclamanta-reconvențională T. D. a fost respinsă ca neîntemeiată, acesteia nefiindu-i atribuit pentru motivele arătate nici o parte din imobilul în litigiu, s-a respins ca neîntemeiată cererea acesteia de compensare a cheltuielilor de judecată.
Împotriva hotărârii expuse a declarat recurs, în termen legal, pârâta reclamantă reconvențional T. D.
, solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, apreciind hotărârea ca nelegală, fiind incidente motivele de casare prev.de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În motivarea cererii se arată că prin sentința recurata instanța de fond a admis acțiunea promovata de reclamanta si a constatat in final ca reclamanta este singura moștenitoare acceptanta a succesiunii a atribuit-o acesteia in întregime.Aceasta hotărâre este in opinia recurentei profund netemeinica si data cu încălcarea esențiala a legii.
Statuările instanței fondului in sensul ca parata T. D. a nu ar fi acceptat in termen succesiunea fratelui sau este consecința unei interpretări greșite a legii si a probelor administrate in cauza. Arata că, în primul rand este de precizat ca, reclamanta a promovat acțiunea in termenul de 6 luni de opțiune succesorala. In acest sens este de observat ca defunctul Natu Paramon dupa care s-a dezbătut succesiunea a decedat in data de 16 iunie 2010. Acțiunea introductiva a fost înregistrata la instanța in data de 24 noiembrie 2010. Prin acțiunea sa. reclamanta a precizat ca succesiunea defunctului Natu Paramon le revine acesteia si paratei T. D. in calitate decolaterali si in cota de cate 1/2-a parte fiecare. Pentru primul termen de judecata, parata a solicitat acordarea unui termen de judecata pentru lipsa de apărare. Pentru termenul de judecata din data de 6 septembrie 2011, reclamanta si-a precizat acțiunea si a solicitat sa se constate ca ar fi singura moștenitoare acceptanta a succesiunii defunctului Natu Paramon. In aceste condiții, parata a formulat acțiune reconventionala prin care a solicitat sa se constate ca succesiunea def.Natu Paramon le revine acesteia si reclamantei in calitate de colaterale si in cota de 1/2-a parte fiecare, practic asa cum s-a solicitat prin acțiunea introductiva de către reclamanta. Deoarece prin acțiunea sa introductiva
reclamanta a precizat ca parata T. D. are calitate si vocație la succesiunea def.Natu Paramon, aceasta este o recunoaștere implicita a faptului ca sora sa, parata T. D. a acceptat moștenirea fratelui sau. împrejurarea ca dupa aproape un an de la data inregistrarii acțiunii reclamanta si-a modificat poziția cu privire la acceptare succesiunii nu are nici o relevanta in cauza. Contrar celor statuate de instanța fondului, din probatiunea administrata in cauza rezulta in mod cert ca parata T.
a acceptat succesiunea fratelui sau Natu Paramon.
In primul rand este de precizat ca, pe parcursul instrumentării cauzei reclamanta B. V. a declarat ca intelege sa incheie o tranzacție cu sora sa parata T. D., sens in care a solicitat acordarea unui termen de judecata. In acest sens, la termenele de judecata din data de 15 noiembrie 2011 si 13 martie 2012, instanța a dispus amânarea cauzei pentru ca reclamanta B. V. si parata T. D. sa incheie o tranzacție cu privire la modalitatea partajării succesiunii autorului lor Natu Paramon. Aceasta manifestare de voința a pârtilor reprezintă o recunoaștere implicita a reclamantei ca sora sa T. D. a acceptat succesiunea autorului sau. In condițiile in care parata nu ar fi acceptat succesiunea este evident ca, reclamanta nu făcea o asemenea oferta in instanța si nu solicita acordarea acestor termene de judecata in vedere incheierii unei tranzacții cu privire la modalitatea partajări succesiunii. Din depoziția martorilor audiați in cauza rezulta in mod cert ca parata T. D. si-a manifestat voința expresa de a accepta succesiunea fratelui sau Natu Paramon. In acest sens martora G. Ana a precizat ca dupa decesul lui Natu Paramon a vazut-o pe parata T.
D. la casa acestuia. Martora a mai precizat ca a auzit ca reclamanta si T. D. au căzut la o înțelegere cu privire la modalitatea împărțirii acestei averi, respectiv fiecăreia sa-i revină cate jumătate din aceasta. Discuția a auzit-o de la vecinii sai. Aceasta înțelegere a avut loc la cea.o luna de la înmormântarea lui Natu Paramon. In același sens, martorul M. Sever a declarat ca intr-o imprejurare parata T. D. a venit la imobilul din litigiu sa il verifice insa nu a putut intra deoarece cheia era la sora sa. Acest lucru s-a intamplat la o săptămâna dupa decesul lui Natu Paramon. Martorul a declarat ca nu a asistat la vreo discuție intre cele doua surori, insa fiecare din ele i-a spus despre o eventuala înțelegere. T. D. i-a relatat martorului ca nu se poate intelege cu sora sa cu privire la modalitatea de imparteala si ca fiecare din ele susține ca ii revine aceasta succesiune. In final. T. D. i-a spus martorului ca vrea sa se imparta in parti egale si ca probabil reclamanta s-a opus. Martorul a mai declarat ca prima discuție cu T. D. privind modalitatea impartelii acestei averi a purtat-o la o luna dupa decesul lui Natu Paramon. Din depozițiile acestor martori rezulta in mod cert ca, reclamanta si-a manifestat dorința expresa de a prelua averea fratelui sau Natu Paramon. Nu se poate susține ca toate discuțiile pe care le-a avut parata cu sora sa si cu martorii nu s-au purtat in calitatea sa de moștenitoare. Din declarațiile martorilor rezulta ca discuțiile dintre parata si reclamanta s-au purtat la cca.o luna dupa decesul lui Natu Paramon. Aceasta demonstrează realitatea susținerilor noastre in sensul ca inainte ca reclamanta sa promoveze acțiunea intre aceasta si parata T. D. s-a purtat o discuție cu privire la modalitatea partajării succesiunii si in final deoarece părțile nu s-au inteles, reclamanta a promovat aceasta acțiune, prin care, repet, inițial, in termenul de 6 luni de opțiune succesorala a recunoscut prin acțiunea sa ca parata T. D. a acceptat succesiunea def.Natu Paramon si ca are vocație la aceasta succesiune. Arată că, aceasta manifestare expresa a paratei reprezintă un act de acceptare tacita a succesiunii autorului sau prin prisma dispoz.art.689 Cod civil, potrivit căruia acceptarea este tacita cand eredele face un act, pe care n-ar putea sa-lfaca decât in calitatea sa de erede, si care lasa a se presupune neapărat intenția sa de acceptare.
Deoarece instanța de fond nu a soluționat pe fond litigiul cu privire la partajarea succesiunii si prin prisma acceptării de către parata a acesteia, soluția care se impune este de casare a hotărârii recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Intimata reclamantă B. V., legal citată, a formulat întâmpinare
(f.17-18) prin apărătorul său ales prin care a solicitat respingerea recursului promovat ca neîntemeiat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. În motivare arată că, în fapt prin recursul formulat, recurenta critică Sentința civilă nr. 1455/2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Năsăud ca fiind nelegală, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare. Consideră că aceste critici sunt nefondate deoarece, raportat la actele și lucrările dosarului nu se poate pune problema că instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului. Instanța, în mod corect, a reținut starea de fapt reală.
În primul rând, reclamanta nu a recunoscut niciodată faptul că recurenta a acceptat succesiunea după def. Natu Paramon. Potrivit art. 686 C.civ., nimeni nu este obligat să accepte moștenirea ce i se cuvine. Opțiunea succesorală se realizează prin manifestarea de voință a succesibilului în sensul acceptării pure și simple a moștenirii sau sub beneficiul de inventar ori în sensul renunțării la moștenire. In toate cazurile, opțiunea trebuie să reprezinte voința unei singure persoane, fiind, prin urmare, un act juridic unilateral. în consecință, dacă există mai mulți succesibili, ei nu pot exercita dreptul de opțiune în mod "colectiv"; fiecare în parte urmează să se pronunțe individual, iar soarta juridică a opțiunii făcută de unul dintre ei nu afectează opțiunea făcută de ceilalți. Cu aceste precizări arată că dorește să învedereze următoarele: este lipsit de relevanță modul în care a înțeles reclamanta să formuleze cererea de chemare în judecată sau faptul că s-au acordat două termene în vederea încheierii unei tranzacții (chestiunea vizând încheierea tranzacției a fost pusă în discuția părților din oficiu, de către instanță). Altfel spus, actul de opțiune succesorală fiind un act juridic unilateral, reclamanta nu avea posibilitatea legală să accepte succesiunea în numele recurentei. In mod judicios instanța a apreciat că singura moștenitoare acceptantă a succesiunii după def. Natu Paramon este reclamanta. Totodată, s-a reținut că recurenta nu a făcut nici o dovadă a faptului că a exercitat în termenul legal de acceptare a succesiunii, acte de administrare sau conservare a imobilelor în litigiu din care să rezulte intenția acesteia de a accepta succesiunea după fratele ei. Inclusiv martorii audiați la cererea acesteia au evidențiat faptul că reclamanta a deținut construcțiile și terenul în litigiu după decesul lui Natu Paramon, ocupându-se de curățenie și arendare. Pe de altă parte, s-a reținut că impozitul pentru clădiri și teren, respectiv facturile pentru utilități au fost achitate numai de către reclamantă.
In drept, intimata și-a întemeiat prezenta întâmpinare pe dispozițiile art. 115 și urm. C. proc. civ.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și conform art. 304 ind. 1 Cod proc. civ., tribunalul reține următoarele.
Nu fac obiect de controversă, nefiind criticate de niciunul dintre litiganți, dispozițiile sentinței privitoare la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de către C. Cornelia, la constatarea validității formale și materiale a antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_ între aceasta și Natu Paramon cu privire la suprafața de 1626 mp, la obligarea pârâtului C.
I. T. H., cu domiciliul în loc.Dej, str.U., nr.20, bl.3, ap.12, județul C., să predea act apt de întabulare, în caz de refuzu sentința ținând loc de act autentic de înstrăinare, la constatarea edificării construcțiilor de către Natu Paramon pe acest teren și la componența masei sale succesorale, respectiv dezmembrarea nr. top 467,477 din c.f. 3332 T. în două loturi, unul în suprafață totală de 1626 mp alcătuit din nr. top noi 477/1 în suprafață de 439 mp., nr. 476/1 în suprafață de 41 mp. și nr. top 467/2 în suprafață de 1146 mp., celălalt în suprafață totală de 1720 mp. alcătuit din nr. top nou 476/3, cel din urmă atribuit foștilor proprietari tabulari cu excepția numitei Coman Corneli (fostă Berendi., conform raportului de expertiză tehnică topometrică întocmit de expert Amarie Sînziana. Cum în privința acestor statuări nu subzistă vreun motiv de reformare de ordine publică, fiind caracterizate concomitent cu atributele temeiniciei și legalității, se impun a fi păstrate ca atare.
Cercetarea judecătorească în recurs este circumscrisă verificărilor ce vizează modalitatea de rezolvare a disputei celor două surori privitoare la acceptarea de către ambele în termenul legal a succesiunii fratelui lor predecedat și, consecutiv tranșării acestei chestiuni, la partajarea masei succesorale, respectiv înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate succesoral atribuit.
Soluția defavorabilă dată cererii reconvenționale formulate de pârâta T. D. (D. ), ce se erijează concurent reclamantei B. V. în calitatea de succesor legal, nu poate fi împărtășită. Verificând dovezile cauzei, tribunalul conchide în sens contrar, probele fiind convergente în a argumenta acceptarea în termenul legal a succesiunii de către ambele surori ale defunctului Natu Paramon.
Dreptul de opțiune succesorală este un drept subiectiv care ia naștere chiar în persoana moștenitorilor cu vocație succesorală din clipa deschiderii succesiunii, legea instituind un termen de prescripție de 6 luni socotit de la data decesului. Intervenire funcției sancționatorii a prescripției extinctive este determinată în materia discutată de dezinteresul manifest al succesibilului. Un atare comportament nu este însă incident cauzei pendinte.
Este adevărat că reclamanta intimată B. V. a îndeplinit formalismul acceptului notarial a averii succesorale a fratelui predecedat și s-a preocupat de înfăptuirea actelor de
gospodărire și administrare, deținând cheile imobilului și achitând taxele și impozitele aferente, însă această împrejurare nu presupune prin ea însăși exclusivitatea acceptării succesiunii în detrimentul recurentei pârâta reclamantă reconvențional T. D. (D. ) pentru acest considerent. Dimpotrivă, probele administrate demonstrează neechivoc acceptarea concurentă a succesiunii și de către secunda, în caord cu reglementarea legală ce instiuite și posibilitatea acceptului tacit. Depozițiile testimoniale aparținând martorilor G. Ana și M. Sever, relevante sub aspectul ce se examinează întrucât cele ale martorilor Miron Raveca și Scuturici Ignat nu cuprind referiri la acesta, toți ascultați de prima instanță, detaliază unitar aspecte plasate temporal în intervalul de 6 luni ulterior evenimentului decesului, privitoare la participarea ambelor surori la funerariile defunctului frate, la vizitarea imobilelor succesorale de către recurentă la scurt timp după înmormântare, fără însă a avea acces în interiorul construcțiilor cheile fiind deținute de intimata reclamantă, și la negocierile purtate de cele două surori referitoare la împărțirea averii succesorale, unul dintre martori relatând despre împărțirea în mod egal, celălalt despre arogarea de către fiecare soră a unei îndreptățiri superioare ca întindere. Concluzia este confirmată de însăși reclamanta în cuprinsul acțiunii deduse judecății anterior expirării termenului în discuție și subliniată expres prin solicitarea adresată primei instanțe de a constata vocația succesorală legală a ambelor surori în cotă de ½ părți fiecare. La primul termen de judecată acordat, pârâta recurentă nu s-a opus admiterii acestei acțiuni, la epuizarea termenului de 6 luni instituit de legiuitor pentru acceptarea succesiunii fiind stabilită neechivoc și unanim în fața instanței de judecată de cele două surori devoluțiunea concurențială a succesiunii fratelui predecedat. Transformarea pretenției realizată de una dintre comoștenitoare după aproximativ un an de zile prin scriptul intitulat "precizare de acțiune";, în sensul revenirii asupra împrejurării de esență privitoare la recunoașterea calității de comoștenitor legal în persoana pârâtei, a determinat sesizarea instanței de către aceasta din urmă cu cererea reconvențională vizând contrariul, respectiv prezervarea termenilor pretenției dedusă judecății, netransformată și necontestată. Și ulterior acestei etape părțile au confirmat instanței că poartă discuții pentru stingerea pe cale amiabilă a procesului, în final nefiind stabiliți termenii înțelegerii. Cât timp unitar dovezile administrate sunt în acord cu sesizarea inițială ce confirmă calitatea de succesoare legale în persoana ambelor surori ale lui de cujus și probează că în termenul de 6 luni scurs de la deces atât reclamanta- intimată, cât și pârâta recurentă au acceptat necondiționat succesiunea acestuia, accept confirmat inițial de promotoarea demersului juridic, atitudinii mai manifeste a celei dintâi nu i se poate acorda relevanța afirmată prin cererea modificată, răzgândirea ulterioară neputând antrena consecința înlăturării de la succesiune a secundei, în lipsa oricăror dovezi care să susțină teza neacceptării în termenul legal a succesiunii ce se dezbate.
Fiind stabilită calitatea celor două surori de succesoare legale ale defunctului frate predecedat, în cote de câte ½ părți fiecare, rămâne în sarcina primei instanțe deferirea succesiunii între acestea, fiind prohibit ca o atare statuare să se facă pentru prima dată în calea de atac a recursului. Consecutiv tranșării cererilor concurente de partajare a masei succesorale se vor rezolva, în funcție de soluția adoptată, și cele vizând înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate atribuit, în care sens vor fi administrate toate probele apreciate de prima instanță ca utile și pertinente elucidării judicioase,urmând a primi rezolvare și pretențiile de acordare a cheltuielilor de judecată în măsura satisfacerii pretențiilor, respectiv a apărărilor formulate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod proc. Civ recursul formulat va fi admis în limitele expuse, fiind păstrate dispozițiile din sentință mai sus enumerate, și casate restul statuărilor, în sensul că acțiunea reconvențională va fi admisă sub aspectul constatării că pârâta reclamantă reconvențională T. D. are calitate de succesor legal, acceptant al succesiunii def. Natu Paramon., decedat la data de_, alături de reclamanta B. V., în calitate de fiice, în cote de 1/2 părți fiecare, cauza fiind trimisă spre rejudecare primei instanțe în vederea pronunțării asupra cererii de partajare a masei succesorale între cele două moștenitoare și a întabulării dreptului de proprietate, respectiv a cererilor referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta reclamantă reconvențională T. D. , cu domiciliul în loc.T., nr.752, județul B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr.1455/2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, pe care o casează în parte în sensul că:
-constată că pârâta reclamantă reconvențională are calitate de succesor legal, acceptant al succesiunii def. Natu Paramon., decedat la data de_, alături de reclamanta B. V., cu domiciliul în mun.B., A. M., nr.2, sc.A, ap.2, județul B. -Năsăud, în calitate de fiice, în cote de 1/2 părți fiecare.
-menține dispozițiile din sentință privitoare la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de către C. Cornelia, la constatarea validității formale și materiale a antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_ între aceasta și Natu Paramon cu privire la suprafața de 1626 mp, la obligarea pârâtului C. I. T. H., cu domiciliul în loc.Dej, str.U., nr.20, bl.3, ap.12, județul C., să predea act apt de întabulare, în caz de refuzu sentința ținând loc de act autentic de înstrăinare, la constatarea edificării construcțiilor de către Natu Paramon pe acest teren și la componența masei sale succesorale, respectiv dezmembrarea nr. top 467,477 din c.f. 3332 T. în două loturi, unul în suprafață totală de 1626 mp pe care se află și construcțiile alcătuit din nr. top noi 477/1 în suprafață de 439 mp., nr. 476/1 în suprafață de 41 mp. și nr. top 467/2 în suprafață de 1146 mp., celălalt în suprafață totală de 1720 mp. alcătuit din nr. top nou 476/3, cel din urmă atribuit foștilor proprietari tabulari cu excepția numitei Coman Corneli (fostă Berendi), conform raportului de expertiză tehnică topometrică întocmit de expert Amarie Sînziana.
-trimite cauza spre rejudecare primei instanțe în vederea pronunțării asupra cererii de partajare a masei succesorale între cele două moștenitoare și a întabulării dreptului de proprietate, respectiv a cererilor referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 17 ianuarie 2013.
Președinte, Judecători, Grefier,
C. N. C. I. - I. S. V. V.
Red.dact. N.C._ Jud fond MDM
| ← Decizia civilă nr. 67/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 6/2013. Succesiune → |
|---|
