Decizia civilă nr. 138/2013. Succesiune
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.138/A/2013
Ședința publică din data de: 7 noiembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: S. I., judecător JUDECĂTOR: I. C.
GREFIER: H. V.
S-au luat în examinare apelurile civile declarate de pârâtul M. G. P. și de pârâta D. C. A. împotriva sentinței civile cu nr.4985 din 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._, având ca obiect succesiune.
Judecarea apelului s-a făcut la data de 24 octombrie 2013, concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise s-a amânat pronunțarea deciziei pentru data de 31 octombrie 2013 când pentru aceleași motive s-a amânat pentru data de astăzi 7 noiembrie 2013.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr. 4985/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._, s-a admis în parte cererea principală formulată de reclamanții M.
I. F. și P. M. V., în contradictoriu cu pârâții M. G. P., și D.
C. A. ,
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional M. G. P. în contradictoriu cu reclamanții-pârâți reconvenționali, și respectiv, cu pârâta D. C. A. ,
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențional D. C. A. în contradictoriu cu reclamanții-pârâți reconvenționali, și respectiv, cu pârâtul M. G. P., și pe cale de consecință :
S-au respins ca inadmisibile cererile de constatare a reconstituirii dreptului de proprietate defunctei M. E. asupra terenului în suprafață de 15.700 mp, în baza prevederilor Legii nr. 18/1991, prin T.P. nr. 3179/1821 din data de_, teren situat în extravilanul comunei Borșa, sat Giula, jud. C. .
S-au respins ca inadmisibile cererile de constatare a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 700 mp, și respectiv, 5800 mp, fiind emise T.P. nr. 4656/17507 din_, respectiv, T.P. nr. 5311/94 din_ .
S-a constatat deschisă succesiunea după defuncta M. E. (decedată la _
), din masa succesorală făcând parte imobilul teren în suprafață de 15.700 mp înscris
in titlul de proprietate nr. 3179/1821/_, aflat în comuna Borșa, sat Giula, jud. C.
, respectiv, cota de 1/2 din imobilul casă de piatră cu una chilie, curte si grădină aferentă in suprafață de 2.600 mp, situate în mun. Bistrița, cartier U., nr. adm. 98, înscrise in c.f. nr. 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, respectiv, cota de 1/2 din imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat in mun. Bistrița, cartier U., inscris in
c.f. nr. 1868 U., nr. top. 705/2/2/a/1/1, și respectiv, un număr de 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la S.C. Sinmatex S.A., vocație succesorală având M. F. I., în calitate de soț supraviețuitor, în cotă de 1/4 părți și pârâtul-reclamant reconvențional M. G. P., în calitate de fiu, în cotă de 3/4 părți, reclamanții-pârâți reconvenționali M. I. F. și P. V. M. fiind străini de succesiune prin neacceptarea acesteia în termenul de 6 luni de la data deschiderii ei, prevăzut de art. 700 din vechiul Cod civil.
S-a constatat existența în patrimoniul succesorilor defuncților M. I., decedat la data de_ și M. V. Viorica, decedată la data de_ (bunicii paterni ai reclamanților-pârâți reconvenționali și ai pârâtului-reclamant reconvențional) a dreptului de proprietate asupra construcțiilor casă de locuit și anexe gospodărești, compuse din casă de locuit cu patru camere, cămară, beci și anexe constând în grajd, șopron, magazie, situate în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr. adm. 65, jud. Sălaj, drept dobândit prin efectul accesiunii imobiliare artificiale, aceste imobile revenind, prin moștenire legală, defunctului M. F. I. și surorii acestuia, pârâta-reclamantă reconvențională D. C. A., în cote de 1 părți fiecare, conform certificatelor de moștenitor nr. 498 din_ (filele 18-19), respective, nr. 1001 din_ (filele 16-17).
S-a constatat deschisă succesiunea după defunctul M. F. -I. (decedat la_ ), din masa succesorală făcând parte imobilul teren în suprafață de 22.700 mp situat în loc. Căpâlna, com. Gîlgău, jud. Sălaj, înscris în titlul de proprietate nr. 4656/17.506/_, respectiv, cota de 1/2 părți din terenul în suprafață de 5.800 mp situat în loc. Câțcău, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 5.311/94 din_, respectiv, cota de 1/2 părți din imobilul casă de locuit, anexe gospodărești, curte, situate în comuna Gîlgău, sat Căpâlna, nr. adm. 65, jud. Sălaj, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte și strada principală, respectiv, cota de 1/4 părți din terenul în suprafață de 15.700 mp situat în com. Borșa, sat Giula, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 3179/1821 din_, respectiv, cota de 5/8 părți din imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în mun. Bistrița, cartier U., nr. adm. 98, înscrise în CF nr. 54808 U. (c.f. veche nr. 1057 U. ), nr. top 218/1, 219/1, respectiv, cota de 5/8 părți din imobilul teren în suprafață de 1.000 mp situat în mun. Bistrița, cartier U., înscris în c.f. nr. 54821 U. (c.f. veche nr.1868 U. ), nr. top 705/2/2/a/1/1, respectiv, un număr de 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., conform certificatului de acționar nr. 9712113 din_, și respectiv, un număr de 10 acțiuni la SC Sinmatex S.A., conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_, vocație succesorală având pârâtul-reclamant reconvențional M. G. P. și reclamanții-pârâți reconvenționali P. V. M. și M. I. F., în calitate de descendenți - fii și fiică, în cote egale de câte 1/3 părți fiecare.
S-a constatat că, urmare a dezbaterii succesive a moștenirii după defuncții lor
părinți, M. | E. și M. F. | I., cotele de moștenire ce revin din bunurile |
succesorale, | reclamanților-pârâți | reconvenționali și pârâtului-reclamant |
reconvențional sunt: pentru terenul în suprafață de 15.700 mp situat în comuna Borșa, sat Giula, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 3179/1821 din data de_ (proprietatea defunctei M. E. ), pârâtului-reclamant reconvențional îi revine cota de 10/12 părți (cota de 3/4 părți din moștenirea după M. E. și 1/12 părți din moștenirea după M. F. -I. ), iar reclamanților-pârâți reconvenționali le revine cota de câte 1/12 părți (câte 1/3 părți din cola de 1/4 părți moștenită de M. F. -I. ca soț supraviețuitor); pentru cele 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., proprietatea defunctei M. E., conform certificatului de acționar nr. 9712121/l_, pârâtului-reclamant reconvențional îi revine cota de 10/12 părți (cota de 3/4 părți din moștenirea după M. E. și 1/12 părți din moștenirea după M. F. -I. ) iar reclamanților-pârâți reconvenționali le revine cota de câte 1/12 părți (câte 1/3 părți din cota de 1/4 părți moștenită de M. F. -I. ca soț supraviețuitor); pentru imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în mun. Bistrița, cartier U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 54808 U. (c.f veche nr.1057 U. ), nr. top 218/1, 219/1 (proprietatea comună a defuncților), pârâtului-reclamant reconvențional îi revine cota de 14/24 părți (9/24 părți din succesiunea după M. E., 5/24 părți din moștenirea după M. F. -I. ), iar reclamanților-pârâți reconvenționali le revine cota de câte 5/24 părți fiecare (din succesiunea după M. F. -I. ); pentru imobilul teren în suprafață de 1.000 mp situat în Bistrița, cartier U., înscris în cf. nr. 54821 U. (c.f. veche nr. 1868 U. ), nr. top 705/2/2/a/1/1 (proprietatea ambilor defuncți), pârâtului-reclamant reconvențional îi revine cota de 14/24 părți (9/24 părți din succesiunea după M. E.
, 5/24 părți din moștenirea după M. F. -I. ), iar reclamanților-pârâți reconvenționali le revine cota de câte 5/24 părți fiecare (din succesiunea după M.
F. -I. ); pentru cota de 1/2 părți din terenul în suprafață de 5.800 mp situat în loc. Câțcău. jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 5311/94din_ (proprietatea defunctului M. F. -I. ) le revine reclamanților-pârâți reconvenționali și pârâtului-reclamant reconvențional câte 1/3 părți fiecare (respectiv cota de 1/6 părți fiecare din întreg terenul); pentru terenul în suprafață de 22.700 mp situat în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, jud. Sălaj, înscris în titlul de proprietate nr. 4656/17.506 din_ (proprietatea defunctului M. F. -I. ) le revine reclamanților-pârâți reconvenționali și pârâtului-reclamant reconvențional câte 1/3 părți fiecare; pentru cota de 1/2 părți din imobilul casă de locuit, anexe gospodărești, curte, situate în com. Gîlgău, sat Căpâlna, nr. adm. 65, jud. Sălaj, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte și strada principală (proprietatea defunctului M. F. -I. ) le revine reclamanților-pârâți reconvenționali și pârâtului-reclamant reconvențional cote de câte 1/3 părți fiecare (respectiv cota de 1/6 părți fiecare din întreg imobilul); cele 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., proprietatea defunctului M. F. -I., conform certificatului de acționar nr. 9712113/_, le revin reclamanților-pârâți reconvenționali și pârâtului-reclamant reconvențional în cote egale, de câte 1/3 părți fiecare.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune și partajul asupra tuturor bunurilor obiect al prezentului litigiu, după cum urmează :
Terenurile în suprafață de 22.700 mp situate în comuna Gîlgău, sat Căpâlna, jud. Sălaj, înscrise în T.P. nr. 4656/17.506 din_, au fost atribuite, în natură, corespunzător cotelor deținute, conform variantei II din raportul de expertiza întocmit de expert Irimuș M. (filele 264-276), astfel: lotul 1 (2.500 mp + 1500 mp + 3300
mp) revine reclamantului-pârât reconvențional M. I. F., lotul 2 (2700 mp + 400 mp + 4300 mp + 850 mp) revine reclamantei-pârâtă reconvențional P. V., iar lotul 3 (4800 mp + 2500 mp) revine pârâtului-reclamant reconvențional M. G. P.
.
Terenul în suprafață de 5.800 mp situat în loc. Câțcău, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 5311/94 din_, a fost atribuit, în natură, astfel: lotul I pentru D. C. A., în suprafață de 2.611 mp, corespunzător cotei ei de proprietate de 1/2 părți din terenul în suprafață de 5.800 mp, și respectiv, trei loturi egale, a câte 870,60 mp fiecare, pentru pârâtul-reclamant reconvențional și cei doi reclamanți-pârâți reconvenționali, corespunzător cotelor deținute de câte 1/3 părți fiecare din cota de 1/2 părți din terenul de 5.800 mp, conform variantei nr. II din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de către expert Florea F. (filele 329-349) și tabelului de mișcare parcelară, varianta II, precum și planului de situație Anexa gr. nr. 4 din raport.
Cele 40 de acțiuni deținute de defunctul M. F. -I. conform certificatului de acționar nr. 9712113 din_ la S.C. Sinmatex S.A., au fost atribuite, astfel: 13 dintre ele reclamantului-pârât reconvențional, 14 dintre acestea reclamantei-pârâtă reconvențional, iar celelalte 13 pârâtului-reclamant reconvențional.
Cele 40 de acțiuni deținute de defuncta M. E. conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la S.C. Sinmatex S.A., au fost atribuite, astfel: 4 dintre ele reclamantului-pârât reconvențional, 3 dintre acestea reclamantei-pârâtă reconvențional, iar celelalte 33 pârâtului-reclamant reconvențional.
Imobilul casă de locuit, anexe gospodărești și teren curți construcții in suprafață de 250 mp, situat în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr. adm. 65, jud. Sălaj, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte, a fost atribuit în proprietate exclusivă către pârâta-reclamantă reconvențională D. C. A. cu obligarea acesteia la plata de sultă compensatoare în valoare de 12.850 lei pentru fiecare dintre reclamanții-pârâți reconvenționali si către pârâtul-reclamant reconvențional, raportat la valoarea imobilelor menționate, și anume valoarea construcțiilor: 75.000 lei (fila
293) și valoarea terenului aferent în suprafața de 250 mp: 2.100 lei (fila 385).
Imobilul casă de piatră cu una chilie, curte si grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situat în mun. Bistrița, cartier U., nr. adm. 98, înscris în c.f. nr. 1057
U., nr. top. 218/1, 219/1,a fost atribuit în proprietate exclusivă pârâtului-reclamant reconvențional, cu obligarea acestuia la plata de sulte compensatoare în cuantum de câte 62.891 lei, către fiecare dintre reclamanții-pârâți reconvenționali, raportat la evaluările experților, respectiv suma de 75.562 lei pentru construcție (fila 210) și suma de 246.000 lei pentru teren (fila 454), din care se scad îmbunătățirile efectuate de pârâtul-reclamant reconvențional M. G. P. (1/2 din valoarea totală a îmbunătățirilor, adică 19.683 lei).
Imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, situat în mun. Bistrița, cartier U.
, înscris în c.f, nr. 1868 U., nr. top. 705/2/2/a/1/1, s-a atribuit în întregime către pârâtul-reclamant reconvențional cu obligarea sa la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților-pârâți reconvenționali în cuantum de câte 4.250 lei pentru fiecare, raportat la cotele revin părților și la valoarea totală a terenului de 20.400 lei (fila 454).
Terenurile în suprafață totală de 15.700 mp situate în com. Borșa, sat Giula, jud. C., înscrise în titlul de proprietate nr. 3179/1821 din_, se atribuie, conform variantei nr. I din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de către expert Florea F. (filele 329-349) și tabelului de mișcare parcelară (fila 334), precum și planurilor de situație, Anexa gr. nr. 7 și Anexa gr. nr. 10 din raport, variantă prin care pârâtului-reclamant reconvențional îi revine un lot în suprafață de 2500 mp arabil la Giula locul "Pe deal" și un lot în suprafață de 10.583 mp arabil la Giula locul "Peri", reclamantului-pârât reconvențional îi revine un lot în suprafață de 250 mp arabil la Giula locul "Pe deal" și un lot în suprafață de 1.059 mp arabil la Giula locul "Peri", iar reclamantei-pârâtă reconvențional îi revine un lot în suprafață de 250 mp arabil la Giula locul "Pe deal" și un lot în suprafață de 1.058 mp arabil la Giula locul "Peri", corespunzător cotelor deținute de părți.
S-a stabilit un termen de 6 (șase) luni de la data rămânerii definitive a sentinței pentru plata sultelor compensatorii datorate de pârâta-reclamantă D. C. A., respectiv, de către pârâtul-reclamant reconvențional M. G. P. .
S-a dispus înscrierea în evidențele de carte funciară a drepturilor de proprietate dobândite de către părți.
S-au compensat cheltuielile de judecată efectuate în cauză de către părți. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamanții M. I. F. și
P. V. M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. G. P., să se constate că numitei M. E. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 15700 mp, în baza prevederilor Legii 18/1991, prin TP nr. 179/1821/_, teren situat în localitatea Giula, comuna Borșa, jud. C. ; să se constate că masa succesorală a defunctei M. E., decedată la data de_, se compune din: terenul în suprafață de 15700 mp, înscris în TP nr. 3179/1821/_, aflat în localitatea Giula, comuna Borșa, județul C., cota de ½ din imobilul casă de piatră cu o chilie, curte și grădină aferentă, în suprafață de 2600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în CF 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, cota de
½ din imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea U., înscris în CF 1868 U., nr. top. 705/2/2/a/1/1, și un număr de 40 acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_, la SC Sinmatex SA; să se constate că la această masă succesorală au vocație: numitul M. F. I., în calitate de soț supraviețuitor, în cotă de 3/12 părți, reclamanta și pârâții, în calitate de copii, în cotă de 3/12 părți fiecare; să se constate că numitul M. F. I. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 22.700 mp situat în localitatea Căpâlna, comuna Gilău, jud. Sălaj, prin reconstituire, în baza prevederilor Legii 18/1991, prin titlul de proprietate nr. 4656/17506/_ și asupra cotei de ½ din terenul în suprafață de 5800 p, situat în localitatea Câțcău, jud. C., înscris în TP nr. 5311/94/_ ; să se constate că masa succesorală rămasă după defunctul M. F. I., dec. la data de_, se compune din: terenul în suprafață de 22.700 mp situat în localitatea Căpâlna, comuna Gîlgău, județul Sălaj, înscris în t.p. nr. 656/17.506/_, cota de
½ din terenul în suprafață de 5.800 mp, situat în localitatea Cîțcău, județul C., înscris în t.p. nr. 5311/94/_, un număr de 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712113 din_ la S.C. Sinmatex SA, cota de 5/8 din imobilul casă de locuit și anexele gospodărești șl curtea în suprafață de 250 mp, situare în localitatea Căpâlna, nr. Adm. 65, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte,
cota de5/8 părți din imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 1057
U., nr. Top. 218/1, 219/1, cota de 5/8 pari din imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea U., înscris în c.f. nr. 1868 unirea, nr. Top. 705/2/2/a/l/l, un număr de 10 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la
S.C. Sinmatex S.A.; să se constate că la această masă succesorală au vocație reclamanții și pârâtul în cote de 1/3 fiecare în calitate de copii ai defunctului; să se dispună partajarea imobilelor descrise mai sus astfel: terenul în suprafață de 15.700 mp înscris în titlul de proprietate nr. 3179/1821/_, aflat în localitatea Giula, comuna Borșa, județul C., în cote de 1/3 fiecare, cu rămânerea în indiviziune, terenul în suprafață de 22.700 mp situat în localitatea Căpâlna, comuna Gîlgău, județul Sălaj, înscris în t.p. nr. 4656/17.506/_, în cote de 1/3 fiecare, în indiviziune, terenul în suprafață de 2.900 mp, situat în localitatea Câțcău, județul C.
, înscris în t.p. nr. 5311/94/_, în cote de 1/3 flecare în indiviziune, imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, astfel: formarea de trei loturi egale de teren în natură pentru fiecare dintre copii, atribuirea casei către pârât cu obligarea acestuia la plata de sultă compensatoare către reclamanți, imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea U., înscris în c.f, nr. 1368 U., nr. Top. 705/2/2/a/l/l, atribuirea către pârât cu obligarea la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților, un număr de 80 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la S.C. Sinmatex S.A. și conform certificatului de acționar nr.9712113 din_ la S.C. Sinmatex SA, astfel, 26 de acțiuni pentru reclamant, 27 de acțiuni pentru reclamantă și 27 de acțiuni pentru pârât, cota de ½ din imobilul casă de locuit și anexele gospodărești și curtea în suprafață de 250 mp, situate în localitatea Căpâlna, nr. adm. 65, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte, în cote de 1/6 fiecare, în indiviziune; și să se dispună întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea reclamanților.
În motivare se arată că reclamanții și pârâtul sunt frați, iar M. E. - decedată la data de_ și M. F. I. - decedat la data de_, au fost părinții lor.
Prin titlul de proprietate nr. 179/1821/_, numitei M. E. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 15.700 mp, în baza prev. legii 18/1991, teren situat în localitatea Giula, comuna Borșa, județul C. . În timpul vieții părinții au cumpărat o casă situată în localitatea U., nr. adm. 98, cu terenul aferent de 2.600 mp, precum și un teren în suprafață de 1.000 mp, situat tot în localitatea U. .
Masa succesorală a defunctei M. E., se compune din: terenul în suprafață de 15.700 mp înscris în titlul de proprietate nr. 3179/1821/_, aflat în localitatea Giula, comuna Borșa, județul C., cota de ½ din imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în c.f, nr. 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, cota de 1/2 din imobilul teren în suprafață de 1.000 mp aflat în localitatea U., înscris în c.f. nr. 1868 unirea, nr. top. 705/2/2/a/l/l, un număr de 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la S.C. Sinmatex S.A. La această masă succesorală au vocație astfel: numitul M. F. -I., în calitate de soț supraviețuitor în cotă de 3/12 părți, reclamanții și pârâtul, în calitate de copii, în cotă de 3/12 părți fiecare.
Prin titlul de proprietate nr. 4656/17.506/_, numitul M. F. I. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 22.700 mp situat în localitatea Căpâlna, comuna Gîlgău, județul Sălaj, prin reconstituire, în baza prevederilor legii 18/1991 și prin titlul de proprietate nr. 5311/94/_, asupra cotei de ½ din terenul în suprafață de 5.800 mp, situat în localitatea Câțcău, județul C., împreună cu sora sa, D. C. A. . Tatăl acestora a dobândit moștenire de la părinții săi cota de 1/2 din casa situată în localitatea Căpîlna, nr. adm. 65 și terenul aferent în suprafață de 250 mp, cealaltă jumătate revenind surorii sale, mătușii lor -
D. C. A. .
Masa succesorală rămasă după defunctul M. F. Iile, dec. la data de _
, se compune din: terenul în suprafață de 22.700 mp situat în localitatea Căpâlna, comuna Gîlgău, județul Sălaj, înscris în TP. nr. 4656/17.506/_, cota de ½ din terenul în suprafață de 5.800 mp, situat în localitatea Câțcău, județul C., înscris în
t.p. nr. 5311/94/_, un număr de 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712113 din_ la S.C. Sinmatex S.A., cota de ½ din imobilul casă de locuit și anexele gospodărești și curtea în suprafață de 250 mp, situate în localitatea Căpâlna, nr. adm. 65, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte, cota de5/8 părți din imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 1057 U., nr. Top. 218/1, 219/1, cota de 5/8 părți din imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea U., înscris în c.f. nr. 1868 unirea, nr. top. 705/2/2/a/l/l, un număr de 10 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la S.C. Sinmatex
S.A. La această masa succesorală au vocație reclamanții și pârâtul în cote de 1/3 fiecare în calitate de copii al defunctului.
Reclamanții au solicitat partajarea imobilelor rămase moștenire de la ambii părinți astfel: terenul în suprafață de 15.700 mp înscris în titlul de proprietate nr. 3179/1821/_, aflat în localitatea Giula, comuna Borșa, județul C., în cote de 1
/3 fiecare, cu rămânerea în indiviziune, terenul în suprafață de 22.700 mp situat în localitatea Căpâlna, comuna Gîlgâu, județul Sălaj, înscris în t.p. nr. 4656/17.506/_
, în cote de 1/3 fiecare, în indiviziune, terenul în suprafață de 2.900 mp. situat în localitatea Câțcău, județul C., înscris în t.p. nr. 5311/94/_, în cote de 1/3 fiecare în indiviziune, imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, astfel: formarea de trei loturi egale de teren în natură pentru flecare dintre copii, atribuirea casei către pârât cu obligarea acestuia la plata de sultă compensatoare către reclamanți, motivat de faptul că pârâtul este cel care locuiește în casă și reclamanții sunt stabiliți în altă parte a țării, imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea U., înscris în c.f. nr. 1868 U., nr. top. 705/2/2/a/l/l, atribuirea către pârât cu obligarea la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților, din același motiv descris mai sus, un număr de 80 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la S.C. Sinmatex S.A. și conform certificatului de acționar nr.9712113 din_ la S.C. Sinmatex S.A., astfel, 26 de acțiuni pentru reclamant, 27 de acțiuni pentru reclamantă și 27 de acțiuni pentru pârât, și cota de 1/2 din imobilul casă de locuit și anexele gospodărești și curtea în suprafață de 250 mp, situare în localitatea Căpâlna, nr. adm. 65, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte, în cote de 1/6 fiecare, în indiviziune.
Reclamanții nu au solicitat ieșirea din indiviziune, respectiv împărțirea în natură pentru că toată familia folosește această casă, inclusiv mătușa lor, cealaltă coproprietară. A solicitat intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea reclamanților, însă doar asupra imobilelor casă din localitatea U., a terenului aferent, precum și a terenului în suprafață de 1.000 mp, tot din localitatea
U., cele identificate cu date de cartea funciară, celelalte terenuri fiind situate în alte localității, măsurarea și împărțirea acestora ar face dificilă finalizarea prezentului dosar. De asemenea, nu solicită nici intabularea în cartea funciară a casei situată în localitatea Căpâlna din aceleași considerente, în situația în care pârâtul este de acord nu exclude și posibilitatea încheierii prezentului dosar printr-o tranzacție.
În drept sau invocat prevederile art. 650 și urm., 728 și urm. Cod civil, Legea 319/1944, Legea 18/1991 și art. 43-46 din Decretul-lege 115/1938.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate că vocație succesorală la moștenirea defunctului M. F. -I.
, decedat la data de_, au pârâtul reclamant reconvențional M. G. P. și pârâta reconvențională P. V. M., în calitate de descendenți - fiu și fiică, în cote egale de câte 1/2 părți fiecare, pârâtul-reconvențional M. I. F. fiind străin de succesiune prin neacceptarea acesteia în termenul prevăzut de art.700 Cod civil; să se constate că, urmare a dezbaterii succesive a moștenirii după defuncții lor părinți,
M. E. și M. F. -I., cotele de moștenire care le revin din bunurile succesorale, pârâtului și pârâtei-reconvenționale sunt: pentru terenul în suprafață de 15.700 mp situat în loc. Giula, com. Borșa, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr.3179/1821 /_ (proprietatea mamei lor), pârâtului îi revine cota de 7/8 părți (cota de 3/4 părți din moștenirea după mamă și 1/8 părți din moștenirea după tată) iar pârâtei-reconvenționale cota de 1/8 părți (jumătate din cota de 1/4 părți moștenită de tatăl lor ca soț supraviețuitor); pentru cele 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., proprietatea mamei lor, conform certificatului de acționar nr. 9712121/_, pârâtului îi revine cota de 7/8 părți (cota de 3/4 părți din moștenirea după mamă și 1/8 părți din moștenirea după tată) iar pârâtei-reconvenționale cota de 1/8 părți (jumătate din cota de 1/4 părți moștenită de tatăl lor ca soț supraviețuitor); pentru imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în Bistrița, cartier U., nr.adm.98, înscrise în c.f.nr.1057 U., nr. top 218/1, 219/1 (proprietatea comună a părinților lor), pârâtului îi revine cota de 11/16 părți (6/16 părți din succesiunea după mama M. E. + 5/16 părți din moștenirea după tatăl
M. F. -I. ) iar pârâtei-reconvenționale cota de 5/16 părți (din succesiunea după tatăl lor); pentru imobilul teren în suprafață de 1.000 mp situat în Bistrița, cartier U.
, înscris în c.f.nr.1868 U., nr. top 705/2/2/a/l/l (proprietatea ambilor părinți decedați), pârâtului îi revine cota de 11/16 părți (6/16 părți din succesiunea după mama M. E. + 5/16 părți din moștenirea după tatăl M. F. -I. ) iar pârâtei- reconvenționale cota de 5/16 părți (din succesiunea după tatăl lor); cota de 1/2 părți din terenul în suprafață de 5.800 mp situat în loc. Câțcău, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 5311Z94/_ (proprietatea defunctului tată) le revine pârâtului și pârâtei-reconvenționale în cote egale, de 1/2 părți fiecare (respectiv cota de 1/4 părți fiecare din întreg terenul); terenul în suprafață de 22.700 mp situat în loc. Căpâlna, com. Gîlgău, jud. Sălaj, înscris în titlul de proprietate nr. 4656/17.506/_ (proprietatea defunctului lor tată) le revine pârâtului și pârâtei-reconvenționale în cote egale, de 1/2 părți fiecare; cota de 1/2 părți din imobilul casă de locuit, anexe
gospodărești, curte, situate în loc. Căpâlna, nr. adm. 65, com. Gîlgău, jud. Sălaj, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte și strada principală (proprietatea defunctului lor tată) le revine pârâtului și pârâtei-reconvenționale în cote egale, de 1/2 părți fiecare (respectiv cota de 1/4 părți fiecare din întreg terenul); cele 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., proprietatea tatălui lor, conform certificatului de acționar nr.9712113/_, le revin pârâtului și pârâtei-reconvenționale în cote egale, de 1/2 părți fiecare; în ceea ce privește imobilele casă de locuit și anexe gospodărești situate în loc. Căpâlna, nr. adm. 65, com. Gâlgău, jud. Sălaj, să se constate că defuncții M.
I., decedat la data de_ și M. V. Viorica, decedată la data de_ (bunicii paterni ai pârâtului) au dobândit dreptul de proprietate asupra acestor imobile prin edificare, imobile compuse din casă de locuit cu patru camere, cămară, beci și anexe constând în grajd, șopron, magazie și că, conform certificatelor de moștenitor nr. 498/_ (f. 18-19 dosar) și nr. 1001/_ (f. 16-17), aceste imobile au revenit, prin moștenire, defunctului lor tată M. F. -I. și surorii acestuia D.
C. A., în cote de 1/2 părți fiecare; să se dispună sistarea stării de indiviziune asupra tuturor bunurilor obiect al prezentului litigiu astfel: asupra terenului în suprafață de 15.700 mp situat în loc. Giula, com. Borșa, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 3179/1821/_, prin formarea de loturi în natură corespunzător cotelor ce le revin pârâtului (7/8 părți) și pârâtei-reconvenționale (1/8 părți); asupra celor 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., proprietatea mamei lor, conform certificatului de acționar nr. 9712121/_, prin atribuirea acestora, în întregime, pârâtei-reconvenționale; asupra imobilului casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în Bistrița, cartier U., nr. adm. 98, înscrise în cf. nr. 1057 U., nr. top 218/1, 219/1, astfel: atribuirea casei și curții către pârât și formarea de două loturi în natură din terenul aferent grădinii, corespunzător cotelor părți ce ne revin (11/16 părți pârâtul și 5/16 părți pârâta- reconvențională), astfel încât lotul pârâtului să se afle în prelungirea curții și pe toată lățimea acesteia iar lotul de teren al pârâtei-reconvenționale să se afle în prelungirea lotului acestuia, cu obligarea sa la sultă compensatorie; asupra imobilului teren în suprafață de 1.000 mp situat în Bistrița, cartier U., înscris în c.f.nr.1868 U., nr. top 705/2/2/a/l/l, prin formarea de două loturi în natură corespunzător cotelor ce le revin pârâtului (7/8 părți) și pârâtei-reconvenționale (1/8 părți); asupra cotei de 1/2 părți din terenului în suprafață de 5.800 mp situat în loc. Cîțcău, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 5311/94/_, prin atribuirea acestei cote pârâtului și, apoi, prin sistarea stării de indiviziune cu coproprietara de titlu D. C. A., prin formarea de două loturi egale, în natură, unul pentru pârât și unul pentru D. C.
A., corespunzătoare cotelor noastre de 1/2 părți fiecare; asupra terenului în suprafață de 22.700 mp situat în loc. Căpâlna, com. Gîlgău, jud. Sălaj, înscris în titlul de proprietate nr. 4656/17.506/_, prin formarea de două loturi în natură, astfel încât în lotul pârâtului să se cuprindă suprafața de 4.800 mp din ridul "Izvoara", între vecinii M. F., Centea I., Centea A, drum, suprafața de 700 mp curți, construcții, între vecinii M. F., Centea A, drum, D. C. și cel puțin 1/2 părți din terenul intravilan de 2.500 mp fânețe dintre vecinii drum, Centea A, M. F., D. C, iar în lotul pârâtei-reconvenționale să intre alte terenuri din titlu, inclusiv pentru compensarea valorică a cotei ei de 1/4 părți din terenul arătat în capătul de cerere anterior, din titlul de proprietate nr.5311/94/_ ; asupra cotei de 1/2 părți din imobilul casă de locuit, anexe gospodărești, curte, situate în loc. Căpâlna, nr. adm. 65,
com. Gîlgău, jud. Sălaj, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte și strada principală, prin atribuirea acestei cote subsemnatului și, apoi, prin sistarea stării de indiviziune cu coproprietara D. C. A., în natură, prin formarea de două unități locative distincte, conform folosinței actuale și corespunzător cotelor noastre de 1/2 părți fiecare, cu obligarea pârâtului la plata de sultă compensatorie către pârâta-reconvențională P. V. M., pentru cota ei de 1/4 părți din construcții, dacă valoarea acestei cote nu se compensează cu valoarea terenurilor atribuite ei din titlul de proprietate nr.4656/17.506/_ ; asupra celor 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., proprietatea tatălui lor conform certificatului de acționar nr.9712113/_, prin atribuirea acestora, în întregime, pârâtei-reconvenționale P. V. M. ; să se dispună identificarea cu date de carte funciară și cadastrale a tuturor terenurilor obiect al litigiului, localizarea construcțiilor și întabularea în cartea funciară a drepturilor de proprietate astfel dobândite, cu titlu de succesiune, partaj succesoral și ieșire din indiviziune; și, totodată, dat fiind faptul că în ceea ce privește terenul în suprafață de 5.800 mp situat în loc. Câțcău, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 5311/94/_
, precum și imobilul casă de locuit, anexe gospodărești, curte, situate în loc. Căpâlna, nr. adm. 65, com. Gîlgău, jud. Sălaj, pârâtul a solicitat sistarea stării de indiviziune și față de coproprietara D. C. A., astfel că formulează, în temeiul art.57 Cod pr.civ., cerere de chemare în judecată a altor persoane prin care solicită introducerea în cauză a mătușii sale, D. C. A. .
În motivare se arată că pârâtul este de acord cu constatarea componenței masei succesorale a defuncților lor părinți, M. E. și M. F. -I. în modalitatea solicitată în petitele nr. 1,2,4 și 5 din acțiunea introductivă. Însă, așa cum se observă din actele anexate acțiunii introductive, vocația succesorală la succesiunile celor doi defuncți nu este cea arătată de către reclamanți. Astfel, vocația succesorală revine, în cazul moștenirii după defuncta M. E., doar tatălui pârâtului, în calitate de soț supraviețuitor, cota acestuia fiind de 1/4 părți din masa succesorală, și pârâtului reclamant-reconvențional, în calitate de fiu, în cotă de 3/4 părți. Și aceasta întrucât reclamanții/pârâți-reconvenționali au rămas străini de moștenirea după mama, ei neacceptând-o, nici expres și nici tacit, înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală prevăzut de art. 700 Cod civil, respectiv în termenul de 6 luni de la deschiderea succesiunii (_ ).
În ceea ce privește succesiunea după defunctul M. F. -I., decedat la data de_, vocație succesorală au doar pârâtul și pârâta-reconvențională P. V.
M., în calitate de descendenți, în cote egale (aceasta din urmă acceptând succesiunea după tatăl lor, înăuntrul termenului de 6 luni de la deces, prin declarația autentică aflată la f.10 dosar). Pârâtul-reconvențional M. I. F. este, și în acest caz, străin de moștenire, prin neacceptarea ei înăuntrul termenului de prescripție amintit, de 6 luni de la data deschiderii succesiunii. În consecință, urmare a dezbaterii succesive a moștenirilor după defuncta M. E. și, apoi, după defunctul M. F.
-I., în cazul bunurilor succesorale ce au aparținut exclusiv mamei lor, cotele de moștenire sunt de 7/8 părți pentru pârât și 1/8 părți pentru sora sa, în cazul bunurilor proprietatea exclusivă a tatălui lor, cotele sunt de 1/2 părți pentru fiecare iar în cazul bunurilor care au constituit proprietatea comună a părinților, cotele de moștenire sunt de 11/16 părți pentru pârât și 6/16 părți pentru sora sa.
În privința terenului în suprafață de 15.700 mp situat în loc. Giula, com. Borșa, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr.3179/1821/_ și a terenului în suprafață
de 1.000 mp situat în Bistrița, cartier U., înscris în c.f.nr.1868 U., nr. top 705/2/2/a/l/l, pârâtul solicită partajarea acestora în natură, prin formarea de loturi corespunzătoare cotelor de moștenire ce le revin acestuia și surorii sale.
În privința imobilului casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în Bistrița, cartier U., nr.adm.98, înscrise în c.f.nr.1057 U., nr. top 218/1, 219/1, dat fiind faptul că pârâtul și soția sa locuiesc aici de foarte mult timp, au conviețuit cu părinții lor pe care i-au îngrijit până la decesul lor și i-au înmormântat așa cum se cuvine, precum și faptul că au adus o serie de îmbunătățiri acestui imobil, acesta solicită atribuirea casei și curții către pârât și formarea de două loturi în natură din terenul aferent grădinii, corespunzător cotelor părți ce le revin (11/16 părți pârâtul și 5/16 părți pârâta-reconvențională), astfel încât lotul lui să se afle în prelungirea curții și pe toată lățimea acesteia iar lotul de teren al pârâtei-reconvenționale să se afle în prelungirea lotului acestuia, cu obligarea sa la sultă compensatorie.
În ceea ce privește sulta compensatorie datorată, pârâtul solicită ca, la evaluarea construcției, să se aibă în vedere extinderile și îmbunătățirile efectuate de către acesta și care să fie scăzute din valoarea supusă partajului. Astfel, vechea construcție, așa cum au cumpărat-o părinții, era compusă din două încăperi și un mic antreu cu intrare dinspre șosea, precum și beci și verandă. În anul 1984, pârâtul a efectuat din veniturile proprii (el și soția sa fiind angajați) o extindere la această casă, turnând în partea din spate, pe locul verandei și pe toată lungimea casei o fundație pe care au ridicat-o până la nivelul încăperilor din față. Au construit apoi, pe această fundație, o cameră (circa 23 mp), bucătărie (circa 18 mp), baie (circa 9 mp), antreu (circa 7 mp) și cămară, extinderea având ieșire în curte. De asemenea, au creat acces în beci din curte, pe sub bucătărie. Au refăcut acoperișul, înlocuind țigla pe partea de deasupra vechilor încăperi și extinzând structura de lemn și învelișul de țiglă pe partea nou construită. Au pus parchet în camera și bucătăria nou construite, gresie și faianță în baie, au dotat baia cu obiectele sanitare necesare (cadă de baie, lavoar, vas și rezervor wc). Faptul că toate cheltuielile privind efectuarea acestor lucrări au fost suportate de către pârât este confirmat și de către părinții săi, prin înscrisul sub semnătură privată semnat de către aceștia la data de_ .
În sfârșit, în ceea ce privește anexele gospodărești, inițial exista doar un vechi șopron, care s-a dărâmat, și un grajd de piatră. În anul 1994, pârâtul a construit un grajd nou (circa 19 mp) și o șură (10 mp) iar în cursul anului 1999, pe locul șopronului demolat a construit încă o magazie de circa 55 mp și un grajd de circa 43 mp. A mai ridicat, separat de aceste anexe, un fânar de circa 30 mp. Prin urmare, solicită ca valoarea tuturor aceste extinderi și îmbunătățiri efectuate de pârât la casa părintească să fie scăzute din valoarea supusă partajului.
În ceea ce privește imobilele din Cîțcău și Căpâlna, pârâtul solicit atribuirea către acesta a cotei de 1/2 părți din terenului în suprafață de 5.800 mp situat în loc. Cîțcău, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr.5311/94/_ ; a suprafeței de 4.800 mp din ridul "Izvoara", între vecinii M. F., Centea I., Centea A, drum, a suprafeței de 700 mp curți, construcții, între vecinii M. F., Centea A, drum, D.
C. și a unui lot de cel puțin 1/2 părți din terenul intravilan de 2.500 mp fânețe dintre vecinii drum, Centea A, M. F., D. C, terenuri situate în loc. Căpâlna, com. Gîlgău, jud. Sălaj, înscrise în titlul de proprietate nr. 4656/17.506/_ ; a cotei de 1/2 părți din imobilul casă de locuit, anexe gospodărești, curte, situate în loc.
Căpâlna, nr. adm. 65, com. Gîlgău, jud. Sălaj, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte și strada principală, acestei cote subsemnatului și, apoi, prin sistarea stării de indiviziune cu coproprietara de titlu D. C. A., prin formarea de două loturi egale, în natură, unul pentru pârât și unul pentru D. C. A., corespunzătoare cotelor lor de 1/2 părți fiecare.
Pârâtul mai menționează că solicită atribuirea cotei de 1/2 părți din casa le la Căpâlna dat fiind faptul că, contrar celor arătate în motivarea acțiunii introductive, singurii care folosesc această casă, ca și casă de vacanță, sunt el cu soția sa și mătușa lor, D. C. A., care deține cealaltă jumătate, aceștia având stabilită și o modalitate de folosință, respectiv primii folosesc două camere iar mătușa alte două camere și cămară. Reclamanții pârâți-reconvenționali nu folosesc și nu au folosit această casă (sora pârâtului este stabilită de foarte mult timp în USA), deși ar fi avut această posibilitate, acesta fiind cel care s-a ocupat de ea. Totodată, a solicitat ca, dintre terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 4656/17.506/_ să-i fie atribuit lotul de 700 mp curți construcții, întrucât acesta este terenul aferent casei din Căpâlna (respectiv jumătatea tatălui pârâtului, pentru că mătușa are separat, pe titlul ei propriu, cealaltă jumătate, de 700 mp), precum și cel puțin jumătate din terenul aferent grădinii casei, pentru o bună și normală exploatare a acesteia, teren care se regăsește în același titlu de proprietate, la terenurile din intravilan, având suprafața de
2.500 mp.
Urmare a atribuirii către pârât a acestor loturi, urmează ca în lotul surorii sale să intre alte terenuri din titlul de proprietate nr. 4656/17.506/_, până la egalizarea loturilor lor în natură, inclusiv pentru compensarea valorică a cotei ei de 1/4 părți din terenul din titlul de proprietate nr. 5311/94/_, pe care l-a solicitat acesta și a cotei ei de 1/4 părți din casa de la Căpâlna, pe care de asemenea, a solicitat-o. În situația în care, urmare a formării acestor loturi se constată existența unor diferențe valorice, solicită compensarea valorică a acestora.
În ceea ce privește casa din Căpâlna, dat fiind faptul că aceasta a fost proprietatea extratabulară a bunicilor paterni ai pârâtului, așa cum rezultă din certificatele de moștenitor aflate la f.16-19 din dosar, a formulat și cerere de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin edificare, precum și cerere de localizare și înscriere în cartea funciară, pentru a reglementa situația juridică a acestui imobil. În aceeași idee, a solicitat și sistarea stării de indiviziune față de mătușa sa, prin formarea de unități locative distincte, conform folosinței actuale, urmând ca expertul ce va fi numit în cauză să se pronunțe asupra posibilității partajării acestuia. De asemenea, solicită și ieșirea din indiviziune față de mătușa sa, D. C. A., și pentru terenul de 5.800 mp din titlul de proprietate nr. 5311/94/_, teren din care aceasta deține jumătate iar acțiunile la SC Sinmatex SA le cedează în întregime surorii sale.
În drept s-au invocat prevederile art. 650 și urm., 685-694, 700 Cod civil, art. l lit. a din Legea 319/1944, art. 728 Cod civil, art. 111 Cod procedură civilă, 673 ind. 1 și urm. Cod procedură civilă, art. 44-46 din Decretul-lege 115/1938 și art. 22 și urm. din Legea 7/1996.
La termenul de judecată din data de_, reclamanții au formulat întâmpinare la cererea reconvențională a pârâtului să au solicitat să se dispună, în principal, admiterea în parte a cererii și respingerea petitelor I, II, III și V ca fiind
neîntemeiate, iar în subsidiar, admiterea în parte a cererii și respingerea petitelor II, III și V ca fiind neîntemeiate.
În motivare se arată că reclamanții sunt de acord cu admiterea cererii reconvenționale formulate de fratele lor doar în parte, nefiind de acord cu susținerile referitoare la aspectele neacceptării în termenul legal a succesiunii după mama lor,
M. E. . Este real că pârâtul este cel care a locuit cu părinții, însă reclamanții au acceptat tacit succesiunea după defuncta lor mamă în termenul de 6 luni, respectiv prin luarea unor bunuri din masa succesorală, respectiv obiecte din casă. Astfel, reclamantul a fost prezent la înmormântarea mamei și la parastasul de 6 săptămâni, ocazie cu care și-a însușit niște bunuri din masa succesorală, lucru cunoscut și de pârât, au participat la înmormântare prin aducerea de alimente, iar reclamanta a trimis bani pentru înmormântarea mamei, respectiv suma de 500 de dolari. Față de aceste aspecte se impune respingerea petitelor I, II, III și V din cererea reconvențională și stabilirea cotelor succesorale așa cum au fost indicate în acțiunea lor.
În motivarea petitului subsidiar se arată că deși pârâtul susține că reclamantul nu ar fi acceptat succesiunea nici după tatăl său, M. F. I., aceste aspect este total eronat și ușor de verificat, având în vedere data decesului și data înregistrării prezentei acțiunii la Judecătoria Bistrița. Astfel, M. F. I. a decedat la data de_, iar subsemnatul am înregistrat pe rolul Judecătoriei Bistrița cererea de dezbatere a succesiunii după ambii părinți la data de_, respectiv înainte de împlinirea termenului de 6 luni prevăzut de art. 700 din Codul civil. Față de aceste considerente, se impune respingerea petitelor II, III șl V din cererea reconvențională.
În situația în care totuși se va stabili că reclamanții nu au vocație succesorală după mama lor, se impune ca partajarea imobilelor ce intră în masa succesorală rămasă după defunctul lor tată să se realizeze astfel: terenurile în suprafață de 22.700 mp situate în localitatea Căpâlna, comuna Gîlgău, județul Sălaj, înscrise în t.p. nr. 4656/17.506/_, să fie partajate în cote egale de 1/3 fiecare, în natură, cota de ½ din terenul în suprafață de 5.800 mp, situat în localitatea Cîțcău, județul C., înscris în t.p. nr. 5311/94/_, în cote de l/3fiecare, prin formarea de loturi egale în natură, cele 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712113 din_ la
S.C. Sinmatex S.A., să fie partajate astfel: 13 pentru reclamant, 14 pentru reclamantă și 13 pentru pârât, cota de ½ din imobilul casă de locuit și anexele gospodărești și curtea în suprafață de 250 mp, situate în localitatea Căpâlna, nr. adm. 65, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte, în cote egale de 1/3 fiecare și atribuirea către reclamanți cu obligarea lor la plata de sultă compensatoare în favoarea pârâtului, raportat la valoarea imobilului, imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, formarea de trei loturi, unul care să cuprindă casa și curtea cu cota aferentă de teren pentru pârât și alte două loturi egale, formate din restul terenului pentru reclamanți, cu obligarea pârâtului la plata de sultă compensatoare în favoarea lor, raportat la cotele legale de moștenire: reclamanții cota de 5/24 fiecare, iar pârâtul cota de 14/24 părți, imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea U., înscris în c.f. nr. 1868 U., nr. top. 705/2/2/a/l/l, atribuirea către pârât cu obligarea la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților, raportat la cotele ce ne revin fiecăruia, astfel: reclamanților cota de 5/24 fiecare, iar pârâtului cota de 14/24 părți, terenurile în suprafață de 15.700 mp înscrise în titlul de proprietate nr. 3179/1821/_, aflate în localitatea Giula,
comuna Borșa, județul C., prin formarea de loturi în natură corespunzătoare cotelor ce le revin, astfel 1/12 părți pentru fiecare dintre reclamanți, iar pârâtului cota de 10/12 părți (cota de moștenire după mamă +cota de moștenire după tată), și cele 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la S.C. Slnmatex S.A, astfel: 4 acțiuni pentru reclamant, 3 acțiuni pentru reclamantă și 33 de acțiuni pentru pârât.
În ceea ce privește sulta compensatorie la care pârâtul urmează a fi obligat în favoarea reclamanților, aceștia arată că acele îmbunătățiri despre care se face vorbire- cameră, bucătărie, baie și antreu, la casa din U., nr. adm. 98, într-adevăr au fost făcute în anul 1984 însă la acel moment pârâtul încă nu era căsătorit, iar ulterior, după căsătorie el împreună cu familia au beneficiat exclusiv de construcțiile făcute. Astfel începând cu anul 1984 pârâtul a locuit în camerele adăugate, astfel că nu a făcut decât să creeze un loc decent pentru el și familia sa, nu pentru părinții părților. Iar în ceea ce privește costurile la aceste construcții - îmbunătățirile la casă, precum și refacerea anexelor gospodărești, ele nu au fost suportate în exclusivitate de pârât, ci împreună cu părinții părților, care au avut venituri consistente, atât din pensie cât și din agricultură, astfel că, cota de contribuție a pârâtului la edificarea acestora este de doar jumătate, și nu așa cum susține el, respectiv de 100%. Față de aceste considerente, reclamanții solicită ca din valoarea casei și anexelor gospodărești supusă partajului, doar jumătate din valoarea acestor îmbunătățiri să fie scăzută și nu în totalitate așa cum solicită pârâtul.
Cu privire la imobilul casă situat în localitatea Căpâlna, nr. adm. 65, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte, reclamanții au solicitat formarea de două loturi, unul care să revină mătușii lor, D. C. M., iar celălalt să le revină reclamanților, în indiviziune, cu obligarea la sultă compensatoare în favoarea pârâtului, motivat de faptul că aceștia folosesc în mod egal acest imobil ca și casă de vacanță. Astfel, în vara anului 2007, reclamantul a fost de câteva ori la casa în discuție, la fel ca și pârâtul, iar reclamanta solicită atribuirea acestei case deoarece atunci când vine în România, să aibă un loc unde să poată sta. Mai mult, pârâtul a solicitat și aceasta a fost de acord cu atribuirea către el a imobilului casă din U., astfel că este corect și moral ca și reclamanții să aibă o casă rămasă după defuncții lor părinți. În ceea ce privește petitul IV șl VI din cerere, acestea se impun astfel că sunt de acord cu admiterea lor.
La termenul din_, pârâtul a formulat precizare a cererii reconvenționale prin care a arătat că este de acord cu admiterea capetelor de cerere nr. l, 2, 4 și 5 din acțiunea introductivă, privind constatarea componenței masei succesorale după defuncții săi părinți M. E., decedată la data de_ și M. F. I., decedat la data de_, însă nu este de acord cu capetele de cerere nr. 3, 6, 7 și 8 din acțiunea introductivă, sens în care solicită să se constate că vocație succesorală la moștenirea defunctei M. E., decedată la data de_, au M. F. -I., în calitate de soț supraviețuitor, în cotă de 1/4 părți și reclamantul reconvențional M.
G. P., în calitate de fiu, în cotă de 3/4 părți, pârâții-reconvenționali fiind străini de succesiune prin neacceptarea acesteia în termenul de 6 luni de la data deschiderii ei, prevăzut de art. 700 Cod civil; să se constate că vocație succesorală la moștenirea defunctului M. F. -I., decedat la data de_, au reclamantul reconvențional
M. G. P. și pârâții-reconvenționali P. V. M. și M. I. F., în calitate de descendenți - fii și fiică, în cote egale de câte 1/3 părți fiecare; să se
constate că, urmare a dezbaterii succesive a moștenirii după defuncții lor părinți, M.
E. și M. F. -I., cotele de moștenire care le revin din bunurile succesorale, pârâtului și pârâților-reconvenționali sunt: pentru terenul în suprafață de 15.700 mp situat în loc. Giula, com. Borșa, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr.3179/1821/_ (proprietatea mamei lor), pârâtului îi revine cota de 10/12 părți (cota de 3/4 părți din moștenirea după mamă și 1/12 părți din moștenirea după tată) iar pârâților-reconvenționali cota de câte 1/12 părți (câte 1/3 părți din cota de 1/4 părți moștenită de tatăl lor ca soț supraviețuitor); pentru cele 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., proprietatea mamei lor, conform certificatului de acționar nr.9712121/_, pârâtului îi revine cota de 10/12 părți (cota de 3/4 părți din moștenirea după mamă și 1/12 părți din moștenirea după tată) iar pârâților-reconvenționali cota de 1/12 părți (câte 1/3 părți din cota de 1/4 părți moștenită de tatăl lor ca soț supraviețuitor); pentru imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în Bistrița, cartier U., nr. adm. 98, înscrise în c.f.nr.1057 U., nr. top 218/1, 219/1 (proprietatea comună a părinților lor), pârâtului îi revine cota de 14/24 părți (9/24 părți din succesiunea după mama M. E. + 5/24 părți din moștenirea după tatăl M. F. -I. ) iar pârâților-reconvenționali cota de câte 5/24 părți fiecare (din succesiunea după tatăl lor); pentru imobilul teren în suprafață de 1.000 mp situat în Bistrița, cartier U., înscris în c.f.nr.1868 U., nr. top 705/2/2/a/l/l (proprietatea ambilor părinți decedați), pârâtului îi revine cota de 14/24 părți (9/24 părți din succesiunea după mamă + 5/24 părți din moștenirea după tată) iar pârâților-reconvenționali cota de 5/24 părți fiecare (din succesiunea după tatăl lor); cota de 1/2 părți din terenul în suprafață de 5.800 mp situat în loc. Cîțcău, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr.5311/94/_ (proprietatea defunctului lor tată) le revine pârâtului și pârâților-reconvenționali în cote egale, de câte 1/3 părți fiecare (respectiv cota de 1/6 părți fiecare din întreg terenul); terenul în suprafață de 22.700 mp situat în loc. Căpâlna, com. Gîlgău, jud. Sălaj, înscris în titlul de proprietate nr.4656/17.506/_ (proprietatea defunctului lor tată) le revine pârâtului și pârâților-reconvenționali în cote egale, de 1/3 părți fiecare; cota de 1/2 părți din imobilul casă de locuit, anexe gospodărești, curte, situate în loc. Căpâlna, nr. adm. 65, com. Gîlgău, jud. Sălaj, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte și strada principală (proprietatea defunctului lor tată) le revine pârâtului și pârâților-reconvenționali în cote egale, de 1/3 părți fiecare (respectiv cota de 1/6 părți fiecare din întreg imobilul); cele 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., proprietatea tatălui lor, conform certificatului de acționar nr. 9712113/_, le revin pârâtului și pârâților-reconvenționali în cote egale, de 1/3 părți fiecare; în ceea ce privește imobilele casă de locuit și anexe gospodărești situate în loc. Căpâlna, nr. adm. 65, com. Gâlgău, jud. Sălaj, să constatați că defuncții M. I., decedat la data de_ și M. V. Viorica, decedată la data de_ (bunicii paterni ai pârâtului) au dobândit dreptul de proprietate asupra acestor imobile prin edificare, imobile compuse din casă de locuit cu patru camere, cămară, beci și anexe constând în grajd, șopron, magazie și că, conform certificatelor de moștenitor nr. 498/_ (f. 18-19 dosar) și nr. 1001/_ (f.16-17), aceste imobile au revenit, prin moștenire, defunctului lor tată M. F. -I. și surorii acestuia D. C. A., în cote de 1/2 părți fiecare; să se dispună sistarea stării de indiviziune asupra tuturor bunurilor obiect al prezentului litigiu astfel: asupra terenului în suprafață de 15.700 mp situat în loc. Giula, com. Borșa, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 3179/1821/_ ,
prin formarea de trei loturi în natură corespunzător cotelor ce le revin pârâtului (10/12 părți) și pârâților-reconvenționali (câte 1/12 părți fiecare); asupra celor 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., proprietatea mamei lor, conform certificatului de acționar nr. 9712121/_, prin atribuirea acestora, în întregime, pârâților-reconvenționali; asupra imobilului casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în Bistrița, cartier U., nr.adm.98, înscrise în c.f.nr.1057 U., nr. top 218/1, 219/1, astfel: atribuirea casei și curții către pârât și formarea de trei loturi în natură din terenul aferent grădinii, corespunzător cotelor părți ce ne revin (10/12 părți pârâtul și câte 5/24 părți celor doi pârâți-reconvenționali), astfel încât lotul pârâtului să se afle în prelungirea curții și pe toată lățimea acesteia iar lotul de teren al pârâților-reconvenționali să se afle în prelungirea lotului său, cu obligarea sa la sultă compensatorie pentru construcții; asupra imobilului teren în suprafață de 1.000 mp situat în Bistrița, cartier U., înscris în c.f.nr.1868 U., nr. top 705/2/2/a/l/l, prin formarea de trei loturi în natură corespunzător cotelor ce le revin pârâtului (10/12 părți) și pârâților-reconvenționali (câte 5/24 părți); asupra cotei de 1/2 părți din terenului în suprafață de 5.800 mp situat în loc. Cîțcău, jud. C., înscris în titlul de proprietate nr. 5311/94/_, prin atribuirea acestei cote pârâtului și, apoi, prin sistarea stării de indiviziune cu coproprietara de titlu D. C. A., prin formarea de două loturi egale, în natură, unul pentru pârât și unul pentru D.
A., corespunzătoare cotelor noastre de 1/2 părți fiecare; asupra terenului în suprafață de 22.700 mp situat în loc. Căpâlna, com. Gîlgău, jud. Sălaj, înscris în titlul de proprietate nr. 4656/17.506/_, prin formarea de trei loturi în natură, astfel încât în lotul pârâtului să se cuprindă suprafața de 4.800 mp din ridul "Izvoara", între vecinii M. F., Centea I., Centea A, drum și terenul intravilan de 2.500 mp fânețe dintre vecinii drum, Centea A, M. F., Diaconeasa C, iar în loturile pârâților- reconvenționali să intre alte terenuri din titlu, inclusiv pentru compensarea valorică a cotelor lor de 1/6 părți din terenul arătat în capătul de cerere anterior, din titlul de proprietate nr.5311/94/_ ; asupra cotei de 1/2 părți din imobilul casă de locuit, anexe gospodărești, curte, situate în loc. Căpâlna, nr. adm. 65, com. Gîlgău, jud. Sălaj, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte și strada principală, prin atribuirea acestei cote către cei doi pârâți-reconvenționali (așa cum au solicitat aceștia), cu obligarea lor la plata de sultă compensatorie către pârât, pentru cota sa de 1/6 părți, dacă în urma egalizării valorice a loturilor formate potrivit prezentului petit și celor două petite precedente, se constată existența unei diferențe valorice; asupra celor 40 de acțiuni la SC Sinmatex S.A., proprietatea tatălui lor, conform certificatului de acționar nr. 9712113/_, prin atribuirea acestora, în întregime, pârâților-reconvenționali; și să se dispună identificarea cu date de carte funciară și cadastrale a tuturor terenurilor obiect al litigiului, localizarea construcțiilor și întabularea în cartea funciară a drepturilor de proprietate astfel dobândite (cu excepția imobilului casă de locuit, anexe gospodărești, curte, situate în loc. Căpâlna, nr. adm. 65, com. Gîlgău, jud. Sălaj), cu titlu de succesiune, partaj succesoral și ieșire din indiviziune.
În ceea ce privește petitele din acțiunea reconvențională inițială, privind înscrierea în cartea funciară a drepturilor de proprietate asupra imobilului casă de locuit, anexe gospodărești, curte, situate în loc. Căpâlna, nr. adm. 65, com. Gîlgău, jud.Sălaj, și sistarea stării de indiviziune asupra acestui imobil față de coproprietara
C. A., pârâtul arată că, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, renunță la judecata acestor capete de cerere.
Având în vedere faptul că, așa cum s-a arătat în întâmpinarea formulată de către M. I. F., față de data introducerii prezentei acțiuni, acesta a acceptat în termenul legal succesiunea după defunctul lor tată, M. F. -I., decedat la data de_, pârâtul a formulat prezenta precizare a cererii reconvenționale, prin care a modificat cotele de moștenire la succesiunea tatălui părților și, pe cale de consecință, și modalitatea de partajare a bunurilor succesorale. Astfel, în privința bunurilor care au aparținut exclusiv mamei sale, M. E., decedată la data de _
, și a cărei succesiune nu a fost acceptată de către cei doi pârâți-reconvenționali în termenul legal, cotele de moștenire ce le revin, așa cum se arată și în întâmpinarea formulată de către M. I. F. și P. V. M. sunt: 10/12 părți subsemnatul (3/4 părți după mamă și 1/12 părți din moștenirea tatălui ca soț supraviețuitor) și câte 1/12 părți pentru fiecare dintre cei doi pârâți-reconvenționali (cota din moștenirea tatălui ca soț supraviețuitor).
În privința bunurilor care au fost proprietatea exclusivă a tatălui lor, cotele de moștenire ce le revin sunt egale, de câte 1/3 părți fiecare. În sfârșit, în cazul bunurilor care au fost proprietatea comună a părinților lor, cotele de moștenire care le revin, așa cum arată și pârâții-reconvenționali în întâmpinare, sunt de: 14/24 părți pârâtul reclamant reconvențional (3/8 părți moștenirea după mamă + 5/24 părți moștenirea după tată) și câte 5/24 părți pentru cei doi pârâți-reconvenționali (cota de moștenire după tată).
Nu este real faptul că cei doi pârâți-reconvenționali ar fi acceptat tacit succesiunea după mamă, nu este real faptul că pârâtul-reconvențional M. I. F. și-ar fi însușit bunuri din masa succesorală (de altfel nici nu se arată despre ce bunuri ar fi vorba, când și cu ce ocazie le-ar fi luat). Nu este real faptul că acesta ar fi contribuit cu alimente la înmormântarea mamei și nici faptul că P. V. ar fi trimis bani pentru înmormântare. La înmormântarea mamei, pârâtul a organizat o masă la un restaurant din C. -N. și a plătit toate cheltuielile legate de aceasta iar fratele său, deși a fost prezent, nici măcar nu l-a întrebat cât au fost aceste cheltuieli și dacă le poate plăti. Oricum, susținerile pârâților-reconvenționali, și dacă ar fi reale, ceea ce nu este cazul, sunt lipsite de relevanță juridică, dat fiind faptul că actele de conservare sau de administrare provizorie a patrimoniului succesoral, între care se numără și cheltuielile de înmormântare, nu valorează acceptarea tacită a moștenirii, așa cum expres stabilesc dispozițiile art. 690 Cod civil. În același sens a statuat și teoria și practica judiciară, în aplicarea art. 690 Cod civil.
În ceea ce privește extinderile și îmbunătățirile aduse casei de la U., acestea au fost realizate și suportate integral de către pârât, angajat în muncă, sens în care a depus dovezi anexă la cererea reconvențională, astfel că, solicitarea pârâților- reconvenționali de a se scădea doar 50% din valoarea lor, este lipsită de temei faptic, legal și moral. Aceasta în condițiile în care, dintre cei trei copii ai părinților, pârâtul a fost singurul care s-a ocupat de îngrijirea acestora, până la decesul lor, și, după deces, de înmormântare. Cu toate acestea, frații săi nu solicită să li se reducă dreptul la moștenire cu vreun procent, ei având, se pare, doar drepturi.
Privitor la modalitatea de partajare a bunurilor succesorale, în principiu, prin prezenta precizare, pârâtul își menține cererile formulate în cererea reconvențională inițială, cu mici modificări, respectiv: la formarea loturilor să se aibă în vedere și cota
de moștenire după tată a pârâtului-reconvențional M. I. F. ; întrucât pârâții- reconvenționali insistă să li se atribuie cota parte de 1/2 din imobilul casă de locuit, anexe gospodărești, curte, situate în loc. Căpâlna, nr. adm. 65, com. Gîlgău, jud. Sălaj (la care se adaugă și suprafața de teren de 700 mp curți construcții din titlul de proprietate nr.4656/17.506/_, întrucât acesta este terenul aferent casei din Căpâlna), pârâtul este de acord cu aceasta, dar solicitând în compensare să i se atribuie, pe lângă terenurile solicitate inițial, suprafața de 2.500 mp teren din titlul de proprietate nr. 4656/17.506/_, pentru a-și putea construi o casă de vacanță proprie în localitatea sa natală.
În același timp, întrucât este de acord cu atribuirea către pârâții-reconvenționali a cotei de ½ din casa, curtea și anexele de la Căpâlna, înțelege să renunțe la judecata capătului de cerere privind întabularea drepturilor privind aceste imobile în cartea funciară și ieșirea din indiviziune față de coproprietara D. C. A., întrucât nu mai justifică vreun interes în acest sens.
La termenul de judecată din data de_, pârâta D. C. A. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat, în contradictoriu cu M. I. F.
, P. V. M. și M. G. P., să se constate că suprafața de teren de 700 mp situată în comuna Gâlgău sat Căpâlna pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP 4656/17507 la data de_ se identifică în CF conform raportului de expertiză care se va efectua în prezenta cauză; să se dispună înscrierea dreptului de proprietate într-un CF nou asupra suprafeței de teren de 700 mp anterior descrisă pe numele pârâtei D. C. A. cu titlu de drept de lege ca bun propriu; să se constate că suprafața de teren de 5800 mp situată în satul Câțcău comuna Câțcău pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP 5311/94 la data de_ se identifică în CF conform raportului de expertiză care se va efectua în prezenta cauză; să se dispună înscrierea dreptului de proprietate în favoarea pârâtei și a defunctului M. F. asupra suprafeței de teren de 5800 mp cu titlu de drept de lege ca bun propriu; să se constate că pe această suprafața de teren de 700 mp a fost edificată o construcție, casă de locuit compusă din 3 camere, bucătărie, cămara și pridvor de către defuncții săi părinți M. V. Viorica și M. I. ; să se dispună înscrierea dreptului de proprietate într-un CF nou pe numele defuncților M. V. Viorica și M. I. cu titlu de construire ca bun comun; să se constate că din masa succesorală rămasă după defunctul M. I. face parte și cota de ½ parte din construcția anterior descrisă, calitate de moștenitori având defuncta M. V. Viorica, în calitate de soție supraviețuitoare, defunctul M. F., în calitate de fiu și pârâta D. C. A. în calitate de fiica; să se dispună înscrierea dreptului de proprietate asupra cotei de ½ parte din construcția mai sus descrisă în favoarea M.
V. Viorica, M. F. și D. C. A. ; să se constate că din masa succesorala rămasă după defuncta M. Viorica V., pe lângă bunurile înscrise în certificatul de moștenitor nr. 1001/1987 face parte și cota de ½ parte din casa de locuit descrisă la punctul 3 din acțiune, calitate de moștenitori având M. F. și D.
C. A. ; să se dispună înscrierea dreptului de proprietate într-un CF nou asupra acestei construcții în favoarea pârâtei D. C. A. și a defunctului M. F. conform petitului 6 din acțiune și certificatului de moștenitor nr. 1001/1987, cu titlu de moștenire ca bun propriu; să se constate că din masa succesorală rămasă după defunctul M. F. face parte și cota de ½ parte din construcția casa de locuit și ½ parte din suprafața de teren de 5800 mp, calitate de moștenitori având descendenții
acestuia așa cum va stabili instanța administrând probele pe care le va considera utile în cauză; să se dispună sistarea stării de indiviziune dintre pârâta D. C. A. și descendenții defunctului M. F. în sensul formarii a două loturi, după cum urmează: primul lot compus din bucătărie, cameră, cămară și verandă (partea stângă a imobilului față de poarta de intrare, perpendicular față de șosea) precum și cota de ½ parte din suprafața de teren de 5800 mp, să-i fie atribuit pârâtei D. C. A. conform înțelegerii cu defunctul său frate M. F., iar cel de-al doilea lot compus din două camere (partea dreaptă a imobilului față de poarta de intrare, perpendicular față de sosea) și cota de ½ parte din suprafața de teren de 5800 mp să le fie atribuit descendenților fratelui acesteia; și să se dispună înscrierea dreptului de proprietate asupra lotului, respectiv bucătărie, cameră, cămară și verandă și ½ parte din suprafața de teren de 5800 mp în favoarea pârâtei, cu titlu de partaj ca bun propriu.
În motivare se arată că pârâta D. C. A. a solicitat în temeiul legii fondului funciar reconstituirea dreptului de proprietate și cu privire la suprafața de teren de 700 mp situata în comuna Gâlgău sat Căpâlna. Pe această suprafață de teren defuncții M. V. Viorica și M. I. au edificat o construcție casă de locuit compusă din trei camere, bucătărie, cămara și pridvor. La decesul lui M. I. nu s-a dezbătut succesiunea în față notarului public însă calitate de moștenitori au avut defuncții M. V. Viorica, M. F. și pârâta. La decesul mamei sale, M. V. Viorica, s-a întocmit certificatul de moștenitor nr. 1001/1987 însă în masa succesorală a fost inclusă doar cota de 1/2 parte a defunctei din această construcție fiind omisă cota sa de 1/2 parte care îi revenea ca urmare a decesului lui M. I. . Așa cum se arată în acest certificat de moștenitor pârâta, împreună cu defunctul său frate, M. F., sunt cei care au acceptat moștenirea având cota de 1/2 parte fiecare. Totodată, atât pârâta cât și M. F. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 5800 mp situată în satul Câțcău com. Câțcău. În acest sens eliberându-se titlul de proprietate 5311/94.
Prin prezenta cerere reconvenționala, pârâta urmărește sistarea stării de indiviziune față de descendenții lui M. F. cu vocație succesorală la moștenirea acestuia așa cum va stabili instanța de judecată prin sentința pe care o va pronunța. Astfel a cerut partajul cu privire la suprafața de teren de 5800 mp sens în care a solicitat atribuirea în natura a 1/2 parte din această suprafață de teren. În ceea ce privește construcția casă de locuit, pârâta solicită formarea a două loturi conform petitului 12 al cererii reconvenționale astfel încât lotul compus din bucătărie, cameră, cămară și verandă (partea stângă a imobilului față de poarta de intrare, perpendicular față de șosea) să fie atribuit ei. Această împărțeală corespunde înțelegerii avute cu defunctul său frate, M. F., în timpul vieții acestuia, înțelegere cunoscută și de descendenții acestuia. În ceea ce privește pridvorul acesta realizează accesul în construcție și, având în vedere că în prezent acest pridvor are o singură intrare către bucătăria a cărei atribuire o solicită, pârâta dorește totodată ca pârâții reconvenționali
să-și asigure propria lor intrare către cele două camere care urmează să le revină conform partajului.
În drept s-au invocat prevederile art. 669 Cod civil, art. 1 din Legea 319/1944, art. 728 cod civil și art. 111, 119 Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din data de_, reclamanții au formulat întâmpinare la precizarea de cerere reconvențională și au arătat, cu privire la imobilul casă situat în localitatea Căpâlna, nr. adm. 65, având ca vecini pe Muntean F. ,
Centea Arsinte, că au solicitat formarea de două loturi, unul care să revină mătușii lor, D. C. A., iar celălalt să le revină reclamanților, în indiviziune, cu obligarea la sultă compensatoare în favoarea pârâtului, propunere cu care se pare că pârâtul reclamant reconvențional este de acord. Mătușa părților este de acord și chiar solicită și ea ieșirea din indiviziune prin formarea de două loturi, însă nu sunt de acord cu modul în care solicită formarea acestor loturi, respectiv ea urmează să primească partea stângă a casei cu ambele intrării-existând două intrări și nu una așa cum în mod eronat susține, iar reclamanții să primească partea dreaptă a casei însă fără intrare. Acest imobil este ușor partajabil în natură, cu două intrări separate, astfel că nu sunt de acord să li se atribuie partea din casă fără nicio intrare, ca ulterior să fie nevoiți să investească bani să construiască această intrare.
La termenul de judecată din data de_, pârâta D. C. A. a formulat precizare a cererii reconvenționale prin care a arătat, cu privire la petitele 7, 8, 9 și 10 din cererea sa reconvențională, raportat la faptul că, la f. 18-19 din prezentul dosar este depus certificatul de moștenitor nr. 480/1980 întocmit în urma decesului defunctului M. I., astfel: având în vedere existența certificatului de moștenitor, apreciază că petitul 7 este fără obiect, iar în ceea ce privește petitul 8 din acțiune, se impune înscrierea dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2 parte din construcția situată în satul Căpâlna la nr. adm. 65 în favoarea pârâtei și a defunctului
M. F., în cote egale.
Pârâta mai apreciază, de asemenea, că petitul 9 este fără obiect, iar în ceea ce privește petitul 10 din acțiune, se impune înscrierea dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2 parte din construcția situata în satul Căpâlna la nr. adm. 65 în favoarea sa și a defunctului M. Liviu, în cote egale.
La termenul de judecată din data de_, reclamanții au formulat precizare de acțiune prin care au solicitat, în ceea ce privește petitele de partajare din acțiunea introductivă, să se dispună partajarea imobilelor care fac parte din masa succesorală astfel: terenurile în suprafață de 22.700 mp situate în localitatea Căpâlna, comuna Gîlgău, județul Sălaj, înscrise în t.p. nr. 4656/17.506/_, să fie partajate în cote egale de 1/3 fiecare, în natură, cota de 1/2n terenul în suprafață de 5.800 mp, situat în localitatea Cîțcău, județul C., înscris în t.p. nr. 5311/94/_, în cote de 1/3 fiecare, prin formarea de loturi egale în natură, cele 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712113 din_ la S.C. Sinmatex S.A. și cele 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la S.C. Sinmatex
S.A să fie partajate astfel: 27 pentru reclamant, 26 pentru reclamantă și 27 pentru pârât; cota de ½ din imobilul casă de locuit și anexele gospodărești și curtea în suprafață de 250 mp, situate în localitatea Căpâlna, nr. adm. 65, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte, în cote egale de 1/3 fiecare și atribuirea către pârâtul reclamant reconvențional cu obligarea acestuia la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților, raportat la valoarea imobilului, imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, formarea de trei loturi, astfel: în principal, formarea de trei loturi în natură, atât din imobilul casă cât și din terenul aferent în suprafață de 2.600 mp, egale ca suprafață și valoare, iar în subsidiar, formarea de trei loturi: unul care să cuprindă casa și curtea cu cota aferentă de teren pentru pârât și alte două loturi egale, formate din restul terenului pentru reclamanți, cu obligarea pârâtului la plata de sultă compensatoare în favoarea noastră,
raportat la cotele legale de moștenire, respectiv de 1/3 fiecare, imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea U., înscris în c.f. nr. 1868 U., nr. top. 705/2/2/a/l/l, atribuirea către pârât cu obligarea la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților raportat la cotele ce le revin fiecăruia, 1/3 fiecare, și terenurile în suprafață de 15.700 mp înscrise în titlul de proprietate nr. 3179/1821/_, aflate în localitatea Giula, comuna Borșa, județul C., prin formarea de loturi în natură corespunzătoare cotelor ce ne revin, respectiv de 1/3 fiecare.
În situația în care se va constata că reclamanții nu au vocație succesorală după defuncta lor mamă, solicită să se dispună partajarea imobilelor care fac parte din masa succesorală astfel: terenurile în suprafață de 22.700 mp situate în localitatea Căpâlna, comuna Gîlgău, județul Sălaj, înscrise în t.p. nr. 4656/17.506/_, să fie partajate în cote egale de 1/3 fiecare, în natură, cota de 1/2 din terenul în suprafață de 5.800 mp, situat în localitatea Cîțcău, județul C., înscris în t.p. nr. 5311/94/_, în cote de 1/3 fiecare, prin formarea de loturi egale în natură, cele 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712113 din_ la S.C. Sinmatex S.A.,să fie partajate astfel: 13 pentru reclamant, 14 pentru reclamantă și 13 pentru pârât, cota de ½ din imobilul casă de locuit și anexele gospodărești și curtea în suprafață de 250 mp, situate în localitatea Căpâlna, nr. adm. 65, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte, în cote egale de 1/3 fiecare și atribuirea către pârâtul reclamant reconvențional cu obligarea acestuia la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanți, raportat la valoarea imobilului, imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, astfel: în principal, formarea de trei loturi în natură, raportat la cotele legale de moștenire (5/24 fiecare dintre reclamanți și 14/24 pârâtul), atât din imobilul casă cât și din imobilul teren, iar în subsidiar, formarea de trei loturi, unul care să cuprindă casa și curtea cu cota aferentă de teren pentru pârât și alte două loturi egale, formate din restul terenului pentru reclamanți, cu obligarea pârâtului la plata de sultă compensatoare în favoarea acestora, raportat la cotele legale de moștenire: reclamanții cota de 5/24 fiecare, iar pârâtul cota de 14/24 părți, imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea U., înscris în c.f. nr. 1868 U., nr. top. 705/2/2/a/l/l, atribuirea către pârât cu obligarea la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților, raportat la cotele ce le revin fiecăruia astfel: reclamanților, cota de 5/24 fiecare, iar pârâtului cota de 14/24 părți, terenurile în suprafață de 15.700 mp înscrise în titlul de proprietate nr. 3179/1821/_, aflate în localitatea Giula, comuna Borșa, județul C.
, prin formarea de loturi în natură corespunzătoare cotelor ce le revin: astfel 1/12 părți pentru fiecare dintre reclamanți, iar pârâtului cota de 10/12 părți (cota de moștenire după mamă +cota de moștenire după tată), și cele 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la S.C. Sinmatex S.A, astfel: 4 acțiuni pentru reclamant, 3 acțiuni pentru reclamantă și 33 de acțiuni pentru pârât.
La termenul din_, pârâtul a formulat întâmpinare la precizarea de acțiune depusă de reclamanți și a arătat că își menține integral poziția pe care ne-am formulat-o prin precizarea cererii reconvenționale depusă de noi pentru termenul de judecată din_, atât în ceea ce privește componența maselor succesorale după defuncții părinți, vocația succesorală și cotele de moștenire ce le revin, cât și modalitatea de partajare a bunurilor succesorale.
În ceea ce privește cererea nou formulată de către reclamanți, de partajare în natură a imobilului casă cu una chilie din U., nr.98, în trei unități locative, s-au opus, dat fiind faptul că această partajare nu este posibilă, cu formarea de trei unități locative distincte. Pe de altă parte, pârâtul a locuit împreună cu părinții săi, pe care i-a îngrijit până la deces, și locuiește în această casă de peste 25 de ani, i-a adus îmbunătățiri și a extins-o, astfel încât, mergând pe ideea exprimată de reclamanți în întâmpinarea formulată la_, este corect și moral ca acest imobil să-i fie atribuit acestuia, cu plata de sultă compensatorie către reclamanți, mai ales că nu s-a opus la atribuirea către aceștia de loturi în natură din grădină, conform cotelor lor.
În ceea ce privește cererea de partajare a terenurilor din Giula, Câțcău și Gîlgău, consideră că împărțirea în trei părți a fiecărei parcele din titlurile de proprietate în discuție, ar determina fărâmițarea excesivă a acestora, contrar principiilor ieșirii din indiviziune și că, în concluzie, soluția corectă ar fi cea a atribuirii de parcele nedivizate către fiecare moștenitor, astfel încât să se formeze loturi care să corespundă valoric cotelor de moștenire a fiecăruia.
În sfârșit, în ceea ce privește cota de 1/2 părți din casa de locuit, anexele și curtea de la Căpâlna, nr.65, coproprietate cu reclamanta-reconvențională D. C.
A., se opune la atribuirea acesteia, în natură, către pârât, și solicită să fie atribuită, în indiviziune, celor doi reclamanți. Deși, inițial, pârâtul a solicitat atribuirea acestei cote, cei doi reclamanți s-au opus categoric, prin întâmpinarea la cererea reconvențională din_, solicitând să le fie atribuită lor, motivat de faptul că așa ar fi "corect și moral" și pentru ca reclamanta să aibă unde să stea atunci când vine în țară. A fost și este de acord cu susținerile reclamanților, în aplicarea principiilor ieșirii din indiviziune fiind corect ca acestora să le fie atribuită, în natură, cea de-a două construcție supusă partajului, respectiv casa din Căpâlna, motiv pentru care și-a schimbat definitiv poziția în acest sens, prin precizarea cererii reconvenționale din_ și, în consecință, a renunțat și la judecată privind întabularea și ieșirea din indiviziune asupra acestui imobil, față de reclamanta-reconvențională D. C.
A., întrucât nu mai justifică interes în menținerea lor. Nu înțelege să revină la această poziție, fiind foarte posibil, de altfel, ca, la următorul termen de judecată reclamanții sa-și reformuleze, din nou, cererile privind modalitatea de partajare a bunurilor succesorale.
La termenul de judecată din data de_, pârâta D. C. A. și-a precizat cererea reconvențională, cu privire la petitul 12 din acțiune, astfel, având în vedere răspunsurile la interogatoriu ale celorlalți pârâți și al reclamantului, poziția lor procesuală precum și discuțiile care au existat, solicită atribuirea în întregime a casei de locuit situate în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr.65 precum și a întregii suprafețe de teren aferente în lotul care îi va reveni, urmând ca aceasta să fie obligată la plata de sultă în favoarea acestora; prin urmare, cu privire la petitul 13, solicită înscrierea dreptului de proprietate al pârâtei asupra întregii suprafețe de teren și construcției situate în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr.65, cu titlu de partaj.
Pârâta precizează faptul că valoarea de circulație a construcției a fost deja calculată, însă în ceea ce privește terenul, expertul și-a declinat competența, motiv pentru care solicită numirea unui expert ANEVAR care să evalueze valoarea de circulație a suprafeței de teren pentru a se putea calcula sulta.
Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei la termenul din_, pârâtul
M. G. P. și-a precizat și în scris poziția exprimată la termenul trecut de
judecată și consemnată în încheiere, față de precizarea cererii reconvenționale formulate de către D. C. A. și având în vedere faptul că aceasta nu a furnizat explicații suplimentare, conform dispozițiilor instanței de judecată. Astfel, pârâtul reclamant reconvențional a fost de acord, prin răspunsurile sale la interogatoriul formulat de către D. C. A. (f. 127 dosar), exclusiv cu faptul ca imobilul construcție - casă de locuit din com. Gâlgău, sat Căpâlna, nr.65 - să revină acesteia în întregime, urmare a ieșirii din indiviziune, cu obligarea și la plata de sultă compensatorie către acesta.
Acest imobil casă se află situat pe terenul în suprafață de 700 mp cuprins în titlul de proprietate al cărei titular este reclamanta reconvențională D. C. A.
. Pârâtul susține că nu a fost, însă, și nu este nici în prezent de acord ca acestei reclamante reconvenționale să-i revină și suprafața de teren de 700 mp (curți construcții) înscrisă în titlul de proprietate nr. 4656/17506/2001, emis în favoarea tatălui său, M. I. F., așa cum a declarat în mod expres prin răspunsul la întrebarea nr. 5 din același interogatoriu. De altfel, nu există niciun temei juridic în baza căruia reclamanta-reconvențională să poată dobândi dreptul de proprietate asupra acestui teren, cu sau fără sultă compensatorie, de vreme ce aceasta nu este nici coindivizară asupra lui, nu are nici calitatea de moștenitor al defunctului său tată, M.
I. F., titularul de titlu de proprietate și nu există nici vreun act juridic de înstrăinare (ex. vânzare-cumpărare, donație, etc.) prin care moștenitorii lui M. I. F., să-i fi transmis acesteia proprietatea asupra acestui teren.
Prin urmare, întrucât prin precizarea cererii reconvenționale formulată de către
D. C. A., aceasta nu indică în mod concret și explicit ce anume solicită, respectiv despre ce teren vorbește atunci când solicită a-i fi atribuit cu sultă compensatorie, pârâtul reclamant reconvențional arată că, dacă este cumva vorba despre terenul în suprafață de 700 mp din titlul de proprietate al tatălui său, își menține poziția avută până acum, de respingere a acestei cereri, întrucât nu are niciun temei juridic și nu poate fi de acord cu ea.
La termenul din_, reclamanții M. I. F. și P. V. M. și-au precizat acțiunea introductivă în sensul în care au solicitat să se dispună partajarea imobilelor care fac parte din masa succesorală astfel, în principal, terenurile în suprafață de 22.700 mp situate în localitatea Căpâlna, comuna Gîlgău, județul Sălaj. înscrise în top. nr. 4656/17506/_, să fie partajate în cote egale de 1/3 fiecare, în natură, cota de ½ din terenul în suprafață de 5.800 mp, situat în localitatea Citeau, județul C. . înscris în top. nr. 5311/94/_, în cote de 1/3 fiecare, prin formarea de loturi egale în natură; cele 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712113 din_ la S.C. Sinmatex S.A. și cele 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la S.C. Sinmatex S.A să fie partajate astfel: 27 pentru reclamant, 26 pentru reclamantă și 27 pentru pârât; cota de 1/2 din imobilul casă de locuit și anexele gospodărești și curtea în suprafață de 250 mp, situate în localitatea Căpâlna, nr. adm. 65, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte, în cote egale de 1/3 fiecare și atribuirea în întregime către pârâta reclamanta reconvențională cu obligarea acestuia la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților, raportat la valoarea imobilului; imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, în cote egale de 1/3 fiecare, cu atribuirea în întregime către pârâtul M. G. P., cu obligarea lui la plata de
sultă compensatoare către reclamanți raportat la valoarea casei și a terenului; imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea U., înscris în c.f. nr. 1868 U., nr. top. 705/2/2/a/1/1, atribuirea către pârât cu obligarea la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților raportat la cotele ce ne revin fiecăruia, 1/3 fiecare; și terenurile în suprafață de 15.700 mp înscrise în titlul de proprietate nr. 3179/1821/_, aflate în localitatea Giula, comuna Borșa, județul C., prin formarea de loturi, în natură, corespunzătoare cotelor ce le revin, respectiv de 1/3 fiecare.
În subsidiar, în situația în care se va constata că reclamanții nu au vocație succesorală după defuncta lor mamă, solicită partajarea imobilelor care fac parte din masa succesorală astfel: terenurile în suprafață de 22.700 mp situate în localitatea Căpâlna, comuna Gîlgău, județul Sălaj, înscrise în top. nr. 4656/17.506/_, să fie partajate în cote egale de 1/3 fiecare, în natură; cota de ½ din terenul în suprafață de 5.800 mp, situat în localitatea Cîțcâu județul C., înscris în top. nr. 5311/94/_, în cote de 1/3 fiecare, prin formarea de loturi egale în natură; cele 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712113 din_ la S.C. Sinmatex SA să fie partajate astfel: 13 pentru reclamant, 14 pentru reclamantă și 13 pentru pârât; cota de ½ din imobilul casă de locuit și anexele gospodărești și curtea în suprafață de 250 mp, situate în localitatea Căpâlna, nr. adm. 65, având ca vecini pe Muntean F., Centea Arsinte, în cote egale de 1/3 fiecare și atribuirea către pârâta reclamantă reconvențională D. C. A. cu obligarea acestuia la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților, raportat la valoarea imobilului; imobilul casă de piatră cu una chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2.600 mp, situate în localitatea U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, astfel: 5/24 părți fiecare dintre reclamanți și 14/24 părți pârâtul, cu atribuirea ambelor imobile - casă și teren, către pârât cu obligarea acestuia la plata de sulte compensatoare către fiecare dintre reclamanți, raportat la evaluările experților; imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea U., înscris în c.f. nr. 1868 U., nr. top. 705/2/2/a/1/1, atribuirea în întregime către pârât cu obligarea la plata de sultă compensatoare în favoarea reclamanților, raportat la cotele ce le revin fiecăruia astfel: reclamanților cota de 5/24 fiecare, iar pârâtului cota de 14/24 părți; terenurile în suprafață de 15.700 mp înscrise în titlul de proprietate nr. 3179/1821/_
, aflate în localitatea Giula, comuna Borșa, județul C., prin formarea de loturi în natură corespunzătoare cotelor ce le revin: astfel 1/12 părți pentru fiecare dintre reclamanți iar pârâtului cota de 10/12 părți (cota de moștenire după mamă +cota de moștenire după tată); și cele 40 de acțiuni conform certificatului de acționar nr. 9712121 din_ la SC. Sinmatex S.A, astfel: 4 acțiuni pentru reclamant, 3 acțiuni pentru reclamantă și 33 de acțiuni pentru pârât.
Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei la termenul din_, pârâtul reclamanta reconvențional a arătat, față de precizarea de acțiune depusă la termenul trecut de judecată de către reclamanții M. I. flaviu și P. V. M., precizare prin care se modifică modalitatea solicitată de partajare a imobilului casă de piatră cu o chilie, curte și grădină aferentă în suprafață de 2600 mp din U., nr. adm. 98, înscrise în c.f. nr. 1057 U., nr. top. 218/1, 219/1, în sensul atribuirii acestora, în întregime, către pârât, cu sultă compensatorie către reclamanți, celelalte petile rămânând aceleași cu cele din precizarea de acțiune depusă de reclamanți la_ (f. 86-88 dosar).
Față de această modificare de acțiune, pârâtul reclamant reconvențional solicită următoarele: în principal, își menține excepția tardivității formulării acesteia de către reclamanți, invocată la termenul trecut de judecată, prin prisma dispozițiilor art. 132 alin. 1 Cod procedură civilă, în forma în vigoare la data sesizării instanței, potrivit cărora doar la prima zi de înfățișare instanța poate acorda reclamantului, la cererea acestuia, un termen pentru a-și modifica ori întregi acțiunea, termen care în speță, a fost depășit cu foarte mult timp în urmă. De asemenea, modificarea adusă acțiunii, prin prezenta precizare, nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute de art.132 alin. 2 Cod procedură civilă 1865, în care acțiunea nu se consideră modificată. Prin urmare, se impune admiterea excepției invocate și respingerea acestei precizări/modificări de acțiune ca fiind tardiv formulată.
În subsidiar, pârâtul solicită respingerea ca nefondată a cererii reclamanților de atribuire în întregime, către acesta, a imobilului grădină din U., nr. administrativ 98, cu obligarea sa la plata de sultă compensatorie către aceștia. Astfel, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză de către expertul Șotron Constantin, terenul în suprafață de 2600 mp în discuție este partajabil în natură, astfel încât nu se impune atribuirea în întregime, a acestuia, uncia ori alteia dintre părți, cu plata de sultă compensatorie, cu atât mai mult cu cât valoarea acestui teren este una considerabilă. Doar casa de locuit din U. și curtea acesteia nu pot fi partajate în natură, motiv pentru care pârâtul a și solicitat să-i fie atribuite integral cu plata de sultă compensatorie.
Nu aceeași este și situația terenului grădină din U., care poate fi partajat în natură, motiv pentru care pârâtul nu este de acord cu modalitatea de partajare a acestuia solicitată de către reclamanți prin actuala precizare de acțiune. În aceste condiții, și dat fiind faptul că, potrivit prevederilor art. 673 ind. 1 alin.2 Cod procedură civilă 1865, împărțeala judiciară este guvernată de regula partajului în natură: "instanța va face împărțeala în natură", atribuirea integrală a bunului supus partajului către unul dintre coproprietari fiind doar excepția, în situația în care partajul în natură nu este posibil (art. 673 ind. 10 alin. l Cod procedură civilă 1865), pretențiile reclamanților privind atribuirea în întregime, către pârât, a întregului teren de 2600 mp, cu plata de sulte compensatorii către aceștia este nefondată.
În ceea ce privește celelalte petite din precizarea de acțiune depusă la termenul de judecată din_, dat fiind faptul că acestea sunt identice cu cele din precizarea de acțiune formulată de către reclamanți pentru termenul din data de_ (f. 86-88 dosar), pârâtul arată că își menține în întregime apărările formulate față de acestea prin întâmpinarea depusă la_ (f. 89-90 dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a apreciat ca fiind în parte întemeiate cererile formulate de părți pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Astfel, în considerarea prevederilor art. 111 C.proc.civ., instanța a respins ca inadmisibile capetele de cerere privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, fiind emise TP. Potrivit textului de lege menționat, partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului. Având în vedere aceste aspecte, instanța a respins ca inadmisibile capetele de cerere formulate în acest sens, întrucât nu numai că era posibilă realizarea dreptului, dar în speță el a și fost realizat prin emiterea
titlurilor de proprietate. Instanța a ținut cont în soluționarea cauzei de existența drepturilor de proprietate în patrimoniul părților sau a moștenitorilor defuncților, drept dobândit prin efectul translativ de proprietate al actelor juridice menționate anterior, aceasta fiind însă o realitate juridică, astfel că nu se impune reconfirmarea acestei realități juridice de instanța de judecată.
Referitor la capetele de cerere vizând masa succesorală după defuncții M. E. și M. F. -I., instanța a constatat deschisă succesiunea după aceștia, raportat la prevederile art. 651 din vechiul Cod civil, aplicabil în cauză în considerarea principiului tempus regit actum și a faptului că decesul acestora a intervenit la data de_, și respectiv, la_ . Moștenitorii legali ai defuncților sunt descendenții în linie directă de gradul I ai acestuia, însă în cazul defunctei doar unul dintre copii a efectuat acte de acceptare a moșteniri, la succesiune venind și soțul supraviețuitor, iar în cazul celui de-al doilea defunct au acceptat succesiunea toți copiii. Totodată, instanța a constatat că din masa succesorală fac parte bunurile pentru care s-au administrat probe că au aparținut defuncților, fiind identificate și evaluate prin expertizele tehnice administrate în cauză.
Întrucât a fost un aspect litigios acceptarea sau nu a moștenirii după defuncta
M. E. de către M. F. și P. V. M., s-a reținut sub acest aspect faptul că nu s-a putut dovedi faptul că reclamantul M. I. F. și-ar fi însușit bunuri din masa succesorală, nefiind administrată nicio probă în acest sens, dar nici faptul că cei 2 (doi) ar fi contribuit cu alimente la înmormântarea mamei părților sau că P. V. ar fi trimis bani pentru înmormântare. În ceea ce privește înscrisurile de la f. 112-117 dosar, privind expedierea unor sume modice de bani de către numitul
I. către pârât și către soția sa, acestea nu au nicio legătură cu succesiunea după mama lor. Astfel, niciuna dintre aceste sume de bani nu a fost trimisă înăuntrul termenului de acceptare a succesiunii, respectiv în intervalul_ _, înscrisurile depuse la dosar poartă datele de:_ (anterior deschiderii succesiunii) și, respectiv,_ ,_ ,_ ._, toate aceste din urmă chitanțe fiind ulterioare împlinirii termenului de prescripție a dreptului de acceptare a succesiunii.
În ceea ce privește modul de împărțire a bunurilor, în considerarea prevederilor art. 6739 C.proc.civ., instanța a atribuit bunurile, fie potrivit voinței părților (exemplu, bunurile ce au revenit lui D. A. C. cu sultă pentru celelalte părți, soluția fiind îmbrățișată de toate părțile), fie în natură (atunci când natura bunurilor a permis acest lucru), fie prin atribuirea bunurilor către una din părți cu obligarea sa la sultă către celelalte părți (caz în care s-a ținut seama în special de mărimea cotei părți și de faptul că unii dintre coproprietari făcuseră îmbunătățiri sau construcții pe unele bunuri aflate în masa succesorală).
Instanța a punctat sub acest aspect doar în ceea ce privește divergențele referitoare la modul de atribuire a bunurilor. În acest sens, se reține că atribuirea bunurilor imobile din U. către una dintre părți a avut în vedere atât cota parte mai mare ce îi revenea lui M. G. P., de domiciliul părților (n.red. M. G. P. locuind chiar la adresa indicată, iar ceilalți moștenitori fiind în străinătate, de faptul că M. G. P. efectuase îmbunătățiri ce se vor scade). Referitor la îmbunătățirile efectuate la imobilul din U., instanța a apreciat că deși efectuarea de îmbunătățiri a fost în mod cert dovedită de probele administrate în cauză (martori, interogator), totuși, instanța a reținut că la acestea au contribuit și defuncții, aceștia
din urmă având o gospodărie importantă, obținând produse din care este posibil să fi valorificat o parte (a se vedea declarație martor filele 167-168).
Față de cele expuse, instanța a admis în parte cererile, dispunând ieșirea din indiviziune potrivit propunerilor experților din rapoartele de expertiză și potrivit aprecierii instanței relativ la aplicarea criteriilor prevăzute de art. 6739C.proc.civ.
În temeiul art. 276 C.proc.civ., cheltuielile de judecată efectuate de părți au fost compensate, ieșirea din indiviziune profitând tuturor, neputându-se susține că o anume parte ar fi căzut în pretenții.
Împotriva sentinței expuse precum și a încheierii premergătoare din_ a declarat apel în termen legal pârâtul reclamant reconvențional M. G. P.,
solicitând admiterea apelului și schimbarea hotărârilor apelate, respectiv schimbarea încheierii din data de_ în sensul admiterii excepției tardivității formulării precizării de acțiune depusă de către reclamanți la termenul de judecată din data de_ și respingerii precizării de acțiune ca fiind tardivă, precum și schimbarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul modificării modalităților de partajare a imobilelor terenuri obiect al cauzei, totodată, în sensul deducerii în întregime, și nu doar parțial, din valoarea masei supusă partajului, a valorii îmbunătățirilor efectuate de către apelant la imobilele construcții situate în U., nr.98, și, respectiv, în sensul înlăturării dispoziției privind atribuirea către reclamanta-reconvențională D. A. a unei suprafețe de teren de 250 mp, ca teren aferent construcțiilor situate în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr.65, jud. Sălaj.
În memoriul cuprinzând motivele apelului s-au adus hotărârii următoarele critici:
În ceea ce privește încheierea pronunțată în ședința publică din data de _
, s-a apreciat că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii prin respingerea excepției invocate de către apelant, privind tardivitatea formulării precizării de acțiune depusă de către reclamanți la termenul de judecată din_ (f.474 dosar),
"precizare" prin care aceștia și-au modificat cererea/petitul din acțiunea introductivă privind modalitatea de partajare a imobilului teren în suprafață de 2.600 mp situat în Bistrița, cartier U., nr.adm.98, înscris în c.f.nr.54808 U. (c.f.veche nr. 1057 U.
), nr.top 218/1, 219/1.
Astfel, prin această precizare de acțiune, depusă la data de_, reclamanții au modificat modalitatea în care au solicitat partajarea acestui imobil teren atât prin acțiunea introductivă, cât și prin precizarea acesteia, depusă la termenul din data de_ (f.86-88 dosar), din partaj în natură, prin formarea de trei loturi distincte, în modalitatea de partaj prin atribuirea întregului teren către apelant, cu obligarea acestuia la plata de sultă compensatorie către coindivizari.
Ori, potrivit dispozițiilor art.132 alin. 1 Cod proc.civ., în forma în vigoare la data sesizării instanței, doar la prima zi de înfățișare instanța poate acorda reclamantului, la cererea acestuia, un termen pentru a-și modifica ori întregi acțiunea, termen care, în speță, a fost depășit cu foarte mult timp în urmă, chiar raportat la termenul clin_, când reclamanții și-au precizat acțiunea în raport de apărările noastre și ale reclamantei-reconvenționale D. A. .
Statuarea instanței de fond potrivit căreia aceasta a respins excepția invocată de noi, motivat de faptul că prin scriptul intitulat "precizare de acțiune" în discuție (f.474 dosar) "nu se modifică acțiunea inițială, cadrul procesual rămânând nemodificat solicitându-se partajarea imobilelor care fac parte din masa succesorală ", nu este nici
corectă și nici în acord cu dispozițiile legale exprese și de strictă interpretare ale art.132 alin.l și 2 Cod proc.civ.vechi.
Astfel, acțiunea în stabilire masă succesorală și partaj presupune mai multe operațiuni consecutive, care, în general, sunt următoarele: stabilirea componenței masei succesorale a defunctului (activ și pasiv), stabilirea persoanelor care au vocație succesorală la moștenirea defunctului, stabilirea cotelor de moștenire ce revin fiecărui erede, stabilirea modalității de partajare a bunurilor ce fac parte din masa succesorală. Pentru fiecare dintre aceste operațiuni juridice succesive instanța este investită cu câte o cerere/petit distinct, de către cei interesați, cereri apreciate ca fiind distincte de către legiuitor inclusiv prin prisma timbrării acestora (L.nr.146/1997, aplicabilă speței) și asupra cărora instanța se pronunță în mod distinct, așa cum a procedat și în speță. Ori, în aceste condiții, modificarea oricăreia dintre aceste cereri (deci și cererea privind modul de partajare a bunurilor succesorale), indiferent dacă afectează sau nu dezlegarea celorlalte petite/cereri, constituie o modificare de cerere, în accepțiunea prevederilor art. 132 alin.l Cod proc.civ.vechi, modificare ce nu poate fi efectuată decât la prima zi de înfățișare, cu excepțiile prevăzute expres și limitativ de art. 132 alin.2 Cod proc.civ..
Modificarea adusă acțiunii, prin precizarea în discuție, nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 132 alin.2 Cod proc.civ.vechi, în care acțiunea nu se consideră modificată.
În aprecierea apelantului schimbarea modalității în care se solicită partajarea bunurilor este o veritabilă modificare de acțiune întrucât ea este de natură a modifica substanțial desfășurarea procesului civil de stabilire masă succesorală și partaj.
În ceea ce privește modalitatea de partajare a celor două imobile terenuri din Bistrița, cartier U., respectiv imobilul teren în suprafață de 2.600 mp situat în Bistrița, cartier U., nr.adm.98, înscris în c.f.nr.54808 U. (c.f.veche nr.1057 U.
), nr.top 218/1, 219/1 și terenul extravilan în suprafață de 1.000 mp înscris în c.f.nr.54821 U. (c.f.veche nr. 1868 U. ), nr.top 705/2/2/a/l/l, în sensul partajării acestora în natură, conform variantei nr.2 din raportul de expertiză întocmit în cauză de către expertul Sofron Constantin (f. 187-195), variantă care corespunde cotelor de moștenire, respectiv 14/24 părți pârâtul apelant și câte 5/24 părți reclamanții intimați.
Instanța de fond a partajat aceste două terenuri prin atribuirea acestora în întregime către apelant, cu obligarea sa la plata de sultă compensatorie, cu toate că reclamantul-reconvențional a solicitat în mod constant ca partajarea să se facă în natură, conform cotelor de moștenire, și cu toate că, potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză de către expertul Sofron Constantin, ambele terenuri sunt comod partajabile în natură.
În acest mod apelantul a fost obligat la plata către cei doi reclamanți a unor sulte exorbitante și deosebit de împovărătoare pentru el, respectiv câte 67.141 lei pentru fiecare dintre reclamanți (câte 62.891 lei pentru terenul de 2.600 mp și câte
4.250 lei pentru terenul de 1.000 mp), în condițiile în care partajarea în natură a acestor terenuri este posibilă (cel de 2.600 mp evaluat de expertul Pavelea Ieronim la prețul de circulație de 246.000 lei iar cel de 1.000 mp la 20.412 lei) iar partajul judiciar este guvernat de regula partajului în natură, în timp ce atribuirea întregului bun către unul dintre coindivizari, cu obligarea la sultă către ceilalți constituie doar excepția.
Astfel, potrivit prevederilor art.6735alin.2 Cod proc.civ.vechi, împărțeala judiciară este guvernată de regula partajului în natură: "Instanța va face împărțeala în natură", formarea și atribuirea loturilor în natură făcându-se după criteriile enunțate de art.6739; Cod proc.civ.vechi.
Doar în mod excepțional, dacă un bun nu este comod partajabil în natură, instanța va proceda, potrivit art.67310 Cod proc.civ.vechi la atribuirea bunului unuia dintre coproprietari, cu plata de sultă către ceilalți.
Prin prisma acestor dispoziții legale, este greșită motivarea instanței de fond potrivit căreia aceasta a atribuit integral apelantului cele două terenuri în discuție cu obligarea acestuia la sultă către reclamanți având în vedere unele dintre criteriile stabilite de art.673* Cod proc.civ.vechi (mărimea cotei-părți, domiciliul părților, îmbunătățiri efectuate de către subsemnatul).
În mod greșit, instanța de fond a ținut seama și a aplicat, la alegerea între regula partajului în natură și excepția partajului prin echivalent criteriile stabilite de legiuitor pentru a decide asupra atribuirii loturilor în natură.
Altele, și nu cele invocate de către instanța de fond, sunt condițiile legale și situațiile în care instanța poate decide, cu titlu de excepție, înlăturarea regulii partajului în natură și atribuirea unui bun/bunuri în întregime unuia dintre coindivizari cu obligarea acestuia la plata de sulte compensatorii către ceilalți, și anume cele statuate la art.67310Cod proc.civ. (imposibilitatea partajării în natură, scăderea valorii bunului etc.), condiții despre care instanța de fond nu a făcut vreo vorbire și, de altfel, nici nu sunt prezente ori dovedite în cauză.
In plus, soluția îmbrățișată de către instanța de fond este prejudiciantă pentru apelant, întrucât îl obligă la plata unor sulte împovărătoare, în condițiile în care pârâții își pot prelua loturi în natură, a căror dimensiuni nu sunt deloc de neglijat (541 mp, 542 mp, 208 mp, 209 mp), cu posibilitatea pentru aceștia de a și le înstrăina dacă nu doresc sa le păstreze.
Nu are nicio relevanță, sub acest aspect, faptul că cei doi reclamanți nu locuiesc în Bistrița, unul dintre ei locuind la B. iar celalalt în altă țară, întrucât, pe de o parte, acesta nu constituie un criteriu de neatribuire în natură de loturi, atâta timp cât partajarea în natură este posibilă, și, pe de altă parte, aceștia au oricând posibilitatea de a-și valorifica aceste terenuri, prin vânzarea lor, nefiind obligați să le păstreze în proprietate, faptul că această tranzacție ar fi pentru ei comodă ori mai puțin comodă neputând constitui un motiv de a încărca un alt moștenitor cu sulte împovărătoare.
De asemenea, în mod evident, nu poate fi reținut în favoarea reclamanților, nici argumentul invocat de către aceștia, prin concluziile scrise depuse la fondul cauzei, faptul că loturile în natură ce le-ar reveni, dintre cele formate de către expertul Sofron Constantin în expertiză, nu ar avea acces la calea publică, întrucât ei, reclamanții nu au solicitat instituirea unei servituți de trecere pentru aceste loturi. Mai mult, este posibil ca stabilirea de servitute de trecere să nici nu se mai impună pe viitor, dat fiind faptul că, în prezent, se fac demersuri pentru deschiderea unei străzi prin spatele grădinii ce se află în continuarea casei din U., nr.adm.98, loturile ce ar reveni reclamanților urmând a avea acces direct la aceasta.
In sfârșit, deși reclamanții invocă în concluzii faptul că partajarea în natură ar duce la formarea unor loturi mici, acest aspect nu este real, un lot de teren de 540 mp pentru fiecare reclamant (aproximativ 16,5m lățime/ 33 m lungime) nefiind deloc un
lot de neglijat iar faptul că valoarea acestora ar fi scăzută față de cea a lotului ce ar reveni apelantului nu este, de asemenea, adevărat ori dovedit, toate cele trei loturi fiind evaluate de către expertul Pavelea Ieronim la același preț/mp, funcție de natura terenului, utilități, regim de înălțime permis, etc, valori necontestate de către reclamanți, diferența dintre loturi fiind dată doar de mărimea acestora, corespunzător cotelor de proprietate ale fiecăruia.
In privința terenului de 1.000 mp, înscris în c.f.nr.54821 U. (c.f.veche nr. 1868 U. ), nr.top 705/2/2/a/l/l, acesta este, într-adevăr, un teren extravilan lipsit de valoare și care nu poate fi utilizat pentru construcții nici acum și nici pe viitor (având o lățime de doar 6-7 m liniari), așa cum se poate observa din schițele de parcelare întocmite de către expertul Sofron Constantin, astfel încât nu este o achiziție bună pentru niciunul dintre moștenitori. Ori, în aceste condiții, nu este echitabil ca apelantul să fie obligat, trecându-se peste regula partajului în natură, care s-a stabilit că este posibil în acest caz, să rămână cu acest teren lipsit de valoare și să-i despăgubească pe reclamanți, întrucât astfel s-ar crea o situație avantajoasă pentru aceștia din urmă și dezavantajoasă pentru el, ceea ce nu poate fi de esența partajului judiciar.
În ceea ce privește valoarea îmbunătățirilor scăzute de către instanța de fond, ca fiind efectuate de către apelant, din valoarea casei și terenului din U., nr.adm.98, supusă partajării, s-a solicitat instanțe de apel ca să deducă în întregime, și nu doar parțial (1/2), din valoarea masei supusă partajului, valoarea îmbunătățirilor și extinderilor efectuate de către acesta la imobilele construcții situate în U., nr.98, respectiv valoarea de 39.366 lei.
Astfel, instanța de fond a reținut, în motivarea sentinței, faptul că, prin probele administrate în cauză (martori, interogatoriu), s-a probat în mod cert efectuarea îmbunătățirilor la imobilul din U., valoarea acestor lucrări de îmbunătățire și extindere a casei fiind stabilită de către expertul Mora Csaba, prin raportul de expertiză întocmit în cauză (f.201-226), la valoarea de 39.366 lei.
Cu toate acestea, instanța de fond a dedus din valoarea bunurilor supuse partajului, doar jumătate din valoarea acestor îmbunătățiri și extinderi, motivându-și soluția pe o presupunere, și anume pe aceea că "este posibil" ca defuncții să fi valorificat o parte din produse obținute din gospodărie. Pe lângă faptul că instanța de fond nu își poate întemeia soluția pe o simplă supoziție, pe un scenariu posibil, ci doar pe o realitate dovedită, mai mult, nu există nicio probă care să fi îndreptățit instanța de fond la o atare concluzie.
Se face trimitere în motivarea sentinței, ca și probă, la o declarație de martor aflată la filele 167-168 dosar, fiind vorba despre declarația martorului Vălean I. . Ori acest martor nu a declarat în sensul celor reținute de către instanță. Dimpotrivă, acest martor, alături de ceilalți martori audiați (M. D. - f.252-253; H. L. - f.254), a confirmat faptul că apelantul a fost cel care a efectuat renovări la casă prin anii 1985-1986, că cu ocazia acestor lucrări s-au mai construit o altă cameră, cu intrare separată, și o baie, camera fiind amenajată cu parchet, geamuri cu cadru din lemn, sobă de teracotă iar baia fiind amenajată cu gresie, faianță, obiecte sanitare. De asemenea, martorul a declarat faptul că, din discuțiile pe care le-a avut la acea dată cu mama părților, aceasta i-a spus că apelantul a finanțat efectuarea acestor lucrări cu suma de 35.000 lei, fapt dovedit pe deplin și cu înscrisul sub semnătură privată denumit "chitanță" întocmit și semnat de către părinți la data de 26 octombrie 1984 -
f.46 dosar ("am primit de la fiul nostru M. G. P. suma de 36.600 lei adică (treizeci și șase de mii șase sute lei) necesari pentru extinderea și renovarea casei de la adresa de mai sus". De asemenea, martorul Vălean a mai arătat că în jurul anului 2000 s-au mai efectuat lucrări la acoperiș și că apelantul a edificat anexe gospodărești. Mai mult, acest martor, precum și martorul H. L. (f.254) au arătat
că apelantul, împreună cu soția sa, am fost și sunt cei care se ocupă de îngrijirea și creșterea animalelor din gospodărie și nu părinții săi, care erau persoane înaintate în vârstă.
Așa cum se poate observa, reclamanții recunosc efectuarea tuturor lucrărilor la casa din U., atât prin întâmpinarea de la f.59-61, cât și prin concluziile scrise, arătând, mai mult, că apelantul nu a făcut, prin aceste lucrări, decât să creeze "un loc decent pentru el și familia sa, nu pentru părinții noștri" (concluziile scrise), afirmând implicit că, din acest considerent, era și firesc ca subsemnatul, să suport lucrările de extindere și renovare a casei, și nu părinții, pentru că aceștia nu au beneficiat de lucrări.
In ceea ce privește imobilul casă situat în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr.65, jud. Sălaj, ce a fost atribuit în întregime reclamantei-reconvenționale D.
A., în mod eronat instanța de fond a dispus atribuirea în proprietate către această reclamantă-reconvențională și a terenului curți construcții aferent în suprafață de 250 mp, întrucât reclamantă-reconvențională D. C. A. se află deja în proprietatea acestei suprafețe de teren, motiv pentru care se impune și s-a solicitat schimbarea sentinței atacate în sensul înlăturării acestei dispoziții de atribuire a terenului.
Astfel, așa cum arată chiar reclamanta-reconvențională în cererea ei, casa în discuție, care i-a fost atribuită prin sentința apelată, se află edificată pe terenul intravilan în suprafață de 700 mp înscris în titlul de proprietate nr.4656/17507 emis pe numele reclamantei- reconvenționale D., la data de_, de către Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Sălaj (f.76-78 dosar).
Acest aspect este relevat și de către expertul Irimuș M., în cuprinsul raportului de expertiză topografică întocmit de către acesta în cauză (f.264-276), pagina 4 din raport, precum și în planurile de situație Anexele 1-3 din acest raport.
Este real faptul că, anterior titlului de proprietate al cărei titular este reclamantă-reconvențională D. C., respectiv în certificatul de moștenitor după defuncta M. V. -Viorica (f. 16 dosar), casa de locuit și anexele apar menționate împreună cu terenul construit și curtea de 250 mp, însă, prin eliberarea titlului de proprietate, respectiva suprafață de 250 mp a fost inclusă în suprafața de 700 mp curți construcții intravilan din titlul de proprietate nr.4656/17507. Prin urmare, întrucât reclamantă-reconvențională D. C. A. este deja proprietară asupra terenului curți construcții aferent casei din Căpâlna, nu se mai impune atribuirea către aceasta, prin sentință, a acestui teren.
Împotriva aceleași sentințe a declarat apel în termen legal pârâta reclamantă reconvențional D. C. A.
, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul modificării cuantumului sultei compensatoare la care a fost obligată față de M. I. F., P. V. M. si M. G. P. de la 12.850 lei la 9.550 lei pentru fiecare dintre aceștia.
În motivarea apelului s-au invocat în esență următoarele:
Instanța a procedat în mod greșit la calcularea sultei datorată de reclamantă față de M. I. F., P. V. M. si M. G. P. . Astfel, instanța a ignorat faptul că primul raport de expertiză tehnică judiciară cu privire la casa de locuit situată în satul Căpâlna, nr.65, comuna Gâlgău întocmit de către domnul Ielciu Augustin a fost anulat. Astfel, instanța a constatat că expertul nu a respectat procedura legală de citare cu privire la data de_ și a dispus refacerea raportului de expertiză. De altfel, apelanta a și formulat obiecțiuni cu privire la acel raport de expertiză și a arătat faptul că expertul a examinat superficial construcția, neavând acces în interiorul său.
Când s-a refăcut expertiza în prezenta părților legal citate, expertul a pătruns în interiorul construcției, iar ulterior a întocmit un nou raport de expertiză prin care a stabilit valoarea de circulație la 57.300 lei si a calculat sulta cuvenită lui M. I. F.
, P. V. M. si M. G. P. la 9.550 lei, având in vedere cota de 1/6 a fiecăruia.
Așa cum se poate observa, în mod greșit instanța a reținut valoarea sultei cuvenite fiecăruia dintre cei trei intimați ca fiind cea stabilită prin raportul de expertiză anulat de către instanță.
Intimații M. I. F. și P. V. M. au depus la dosar întâmpinare
, prin care au solicitat respingerea apelurilor declarate de M. G. P. respectiv
C. A., susținând în esență următoarele:
În ce privește solicitarea de schimbare a încheierii civile din data de_, în sensul admiterii excepției tardivității, s-a solicitat respingerea apelului, deoarece soluția instanței de fond este perfect legală, de vreme ce conform prevederilor art. 132 alin 2 din C.proc.civ "cererea nu se socotește modificată și nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii."; Reclamanții nu au adăugat la masa de împărțit nimic, nu au chemat în judecată alte persoane, nu au schimbat temeiul juridic al acțiunii, doar au solicitat ca bunurile de împărțit să fie partajate în altă modalitate decât cea indicată inițial.
Precizarea de acțiune a fost făcută în considerarea principiului disponibilității potrivit căruia părțile au dreptul de a dispune de obiectul procesului (dreptul subiectiv sau interesul născut din raportul de drept civil dedus judecății) și de mijloacele procesuale acordate de lege în acest . Dreptul de a determina limitele procesului este, în principiu neîngrădit, instanța fiind obligată să se pronunțe cu privire la ceea ce s-a cerut (art.129 pct.6 pr.civ. potrivit art.129 pct.4 pr.civ. să ceară părților în virtutea rolului activ, să pună în dezbatere orice împrejurări de fapt ori de drept pentru aflarea adevărului obiectiv și pentru a preveni orice greșeală (art.129 pct.5 pr.civ.) hotărând numai asupra obiectului dedus judecății( Decizia civila 823/R/2008-Curtea de apel C.
).
Apelantul susține ca, în speța, precizarea este de fapt o modificare de acțiune și că schimbarea modalității în care se solicită partajarea ar necesita administrarea de noi dovezi, susținere nefondată deoarece :
expertizele de evaluare privind imobilul casa si terenuri erau deja realizate;
expertiza topografica nu a fost necesar a fi completată-considerarea instanței de fond, deși noi reclamanții au propus, chiar si apelantul a considerat ca nu se impune a fii completata;
motivele pentru care au solicitat atribuirea în întregime către apelant a imobilului casă, curte și grădină și terenul din U. nu se mai impuneau a fi dovedite, nefiind in nici un fel contestate de apelant, astfel: 1. M. G. P. se afla in posesia acestor imobile-le lucrează de peste 20 de ani, 2. apelantul este cel care locuiește în apropierea lor, 3-cotele mult mai mari ale apelantului, fata de cele care au revenit intimaților.
1.2 În ce privește solicitarea de schimbare în parte a sentinței civile nr. 4985/2013- în sensul modificării modalității de partajare a imobilelor terenuri și a deducerii în întregime din valoarea masei supusă partajului a valorii îmbunătățirilor efectuate de apelant la imobilul casă din U. nr. 98, s-a susținut legalitatea și temeinicia sentinței atacate.
Instanța a aplicat in mod corect prevederile art. 673 indice 9 din Codul de procedura civilă, având în vedere toate aspectele concrete ale cauzei la momentul la care a stabilit formarea si atribuirea loturilor către fiecare dintre părți, în ceea ce privește imobilul teren in suprafața de 2.600 mp -U., cf Nr. 1057 top. 218/1, astfel: s-a ținut seama de mărimea cotei, de faptul cu apelantul a făcut îmbunătățiri sau construcții, de domiciliul pârtilor.
Apelantul, prin motivele de apel, încearcă să inducă instanța de apel în eroare(prin motivarea alambicata) susținând că instanța de fond ar fi aplicat greșit legea, înlăturând nemotivat regula partajului in natura si motivând aceste lucru pe criterii stabilite de legiuitor pentru distribuirea loturilor în natură și nu pentru alegerea intre regulă și excepție. Instanța de fond a ales ca modalitate de împărțire cea a atribuirii în natură, formând loturi în natură, cum ușor poate sesiza din celelalte puncte ale dispozitivului, loturi care la final nu au fost egale, astfel ca s-a dispus plata de sulta compensatoare in favoarea intimaților, respectând in totalitate prevederile art. 675 indice 5, alin 2 din C.P.Civ.:"instanța va face împărțeala în natură. In temeiul celor stabilite potrivit alin. 1 ea procedează la formarea loturilor și atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr- o suma de bani."
Este suficienta lecturarea atentă a sentinței pentru a putea observa că instanța, nu reține nicăieri ca modalitate de împărțire-partajul prin echivalent, astfel că nu ar fi putut retine greșit condițiile legale prevăzute pentru partajul în natură, stabilind doar loturi inegale ca valoare, pe care ulterior le-a întregit prin stabilirea de sulte compensatoare.
Instanța nu a statuat că modalitatea de partaj cu privire la bunurile din masa de împărțit să fie prin atribuirea către una din părți, ci a dispus în principal ca aceste bunuri sa fie împărțite în natură:- punctele I. II. III. IV, V, VIII - statuează cu privire la partajul în natură și doar la punctele VI si VII statuează cu privire la partajul prin atribuirea bunurilor către una din părți, modalitate de formare si atribuire de loturi, tot în natură.
Faptul că în urma împărțelii în natură nu se pot forma loturi perfect egale ca suprafață-așa cum dorește apelantul, nu duce automat la concluzia că instanța de fond a înlăturat această variantă și a procedat la atribuirea prin echivalent. De nenumărate ori se întâmplă, în cadrul partajului în natură, ca loturile să nu fie egale, ca urmare a aplicării criteriilor, prevăzute exemplificativ de art. 673 ind.9, fapt care duce obligatoriu la egalizarea lor valorica. Este exact ce a făcut instanța de fond.
per a contrario, interpretând motivele de apel, ar putea susține și intimații că la formarea loturilor, instanța nu a respectat regula împărțelii în natură, pe motiv că a atribuit casa din U. nr. 98, în întregime apelantului, neîmpărțind-o între coindivizari efectiv. În fata instanței de fond reclamanții au solicitat atribuirea in întregime către parat a casei si grădinii din mai multe considerente, argumente pe care înțelegem sa le susținem in continuare, astfel:
apelantul este cel care le folosește de la moartea părinților, dar chiar si înainte, deoarece a locuit acolo mereu, chiar daca a avut apartament în Bistrița-pe care l-a închiriat, astfel reușind sa economisească ban, sens în care s-a invocam ca practica decizia nr. 811/R/_ a Curții de apel Târgu-Mureș;
- intimații nu locuiesc în Bistrița, ci în B. și respectiv S.U.A, astfel că se află în imposibilitate practică de a folosi terenul( art. 673 din codul de procedura civila -
"la formarea loturilor se va ține seama de acordul pârtilor, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia...domiciliul si ocupația pârtilor")
în situația în care li s-ar atribui intimaților loturi în natură din imobilul grădinei nu ar avea acces la ele, nesolicitând înscrierea vreunui drept de servitute deoarece nu doresc să fie partajată grădina;
daca s-ar admite apelul declarat de M. G. P., intimații ar primii niște loturi extrem de mici ca suprafață, situate în spatele grădinii principale care ar urma sa o primească apelantul, deci cu o valoare mult scăzuta fata de lotul la stradă,
instanța trebuie să țină seama la alegerea modalității de partaj și de faptul ca deși acest teren este partajabil in natura, admiterea cererii pârâtului ar duce la fărâmițarea lui excesiva si la scăderea valorii economice, in mod drastic, astfel ca am fii păgubiți, terenul nostru neavând aceeași valoare ca si terenul care ar reveni pârâtului, din considerente arătate mai sus;
apelantul a manifestat rea credința pe tot parcursul desfășurării prezentei cauze în care intimații au încercat să poarte discuții în sensul despăgubirii lor, la o sumă mult mai mică decât cea stabilita de instanță, însa apelantul i-a dus cu vorba mereu că va pune in vânzare un imobil al său, că face bani și îi despăgubește; acum când a primit soluția instanței și a constatat că trebuie să le achite într-adevăr niște despăgubiri, nu mai dorește terenul în întregime, deși până acum nu au avut acces la casa părinteasca deloc.
În ceea ce privește imobilul teren în suprafață de 1.000 mp, aflat în localitatea
U., înscris in c.f. nr. 1868 U., nr. Top. 705/2/2/a/l/l, instanța a dispus atribuirea acestuia către pârâtul M. cu obligarea la plata de sultă compensatoare în suma de
4.250 lei in favoarea fiecăruia dintre reclamanți raportat la cotele ce le revin (valoarea totala a terenului fiind de 20.400 lei-fila 454-expert Pavelea).
Apelantul susține prin motivele de apel ca si acest teren ar fi trebuit împărțit raportat la cotele de moștenire, însa instanța de fond în mod corect a dispus includerea acestui imobil în lotul apelantului deoarece este un teren care se află în localitatea de domiciliu al apelantului și pentru că, cota sa din acesta este mult mai mare decât a intimaților, astfel acesta are 14/24 părți din teren iar noi cate 5/24 părți din teren. O soluție în sensul solicitat de apelant ar duce la fărâmițarea excesiva a acestui teren, la pierderea valorii economice și, în final, la prejudicierea intimaților, neputându-se pune problema vreunui partaj echitabil. Mai mult, până la concluziile în fond, apelantul nu a contestat nici această modalitate de partaj pe care intimații am propus-o de la început, ei fiind de acord cu ea.
În ceea ce privește solicitarea apelantului de schimbare a sentinței atacate, în sensul deducerii în întregime din valoarea masei supusa partajului a îmbunătățirilor efectuate de către acesta, si nu doar ½ așa cum a dispus instanța de fond, s-a susținut că în mod corect, instanța de fond, a reținut ca apelantul a realizat îmbunătățiri la imobilul casa din U. nr. adm. 98, și a apreciat că la aceste îmbunătățiri "au contribuit si defuncții, aceștia având o gospodărie importanta, obținând produse care este posibil sa le fi valorificat ", prin urmare se va deduce din valoarea casei doar jumătate din valoarea acestora, respectiv suma de 19.683 lei." Apelantul dorește ca, după moartea părinților, să anuleze orice fel de muncă au depus aceștia în cadrul gospodăriei. S-a demonstrat faptul că erau niște persoane muncitoare și că au realizat venituri considerabile: avut pensii în cuantum rezonabil- fila 239 din dosar-răspunsul casei Județene de Pensii-din care reiese ca M. F. I. a beneficiat în perioada _
-_ de suma de 25.550 lei-cu titlu de pensie si de suma de 14.482 lei cu titlu de indemnizație la Legea 118/1990, iar M. E. a beneficiat de suma de 11.851 lei în perioada_ -_ .
Pe lângă aceste sume clar demonstrate, defuncții părinți au realizat venituri din gospodărie, care nu pot fii cuantificate exact, dar au fost si acestea considerabile, deoarece au avut mereu o gospodărie mare, aveau foarte multe vaci, porci, vitei, animale care au fost valorificate. Părinții au realizat venituri, s-au întreținut singuri, nu au fost întreținuți de apelant, așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați în cauză.
Probele la concluzia că defuncții M. au contribuit efectiv la realizarea îmbunătățirilor, astfel că susținerea apelantului că soluția instanței este bazată pe simple susțineri si pretenții emise de subsemnații intimați, nu este reala. Mai mult, apelantul a fost cel a fost ajutat de părinți sa își achiziționeze un apartament in Bistrița, locuind împreuna cu ei si economisind astfel bani.
Prin îmbunătățirile făcute, așa cum s-a mai arătat, apelantul nu a făcut decât să creeze un loc decent pentru el si familia sa, nu pentru părinți. În acele extinderi ale construcției a locuit familia apelantului, soția si copiii. Este real că motivarea instanței de fond este relativ scurtă, însă concisă, este fundamentată corect, raportat la probele administrate astfel ca susținerile apelantului nu pot fii admise.
În ceea ce privește solicitarea apelantului de înlăturare a dispoziției instanței de atribuire în proprietate către pârâta reclamantă reconvențională D. a terenului curți-construcții în suprafața de 250 mp, intimații au arătat că lasă la aprecierea instanței soluția. În ceea ce privește însă valoarea terenului, respectiv suma de 2.100 lei, aceasta trebuie inclusă în masa de împărțit, chiar dacă asupra acestui teren, din eroare, ulterior a fost eliberat titlu de proprietate în favoarea defunctului M. I. - fila 76 fond, deoarece acest teren a fost dobândit prin succesiune de defunctul M.
F. I., conform certificatului de moștenitor nr. 1001/1987-fila 16 fond.
Intimații au solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat de D. C.
. Apelanta consideră că suma avută în vedere la calculul sultei nu este corectă, și că valoarea care trebuia avută în vedere este cea stabilita prin a doua expertiză, însă s- a susținut că prima expertiză a fost refăcută doar urmare a faptului că părțile nu au fost legal citate, insa nu din alte considerente, astfel că valoarea care a fost luată în considerare la calculul sultei este cea din prima expertiză.
Apelanta D. C. A. a formulat întâmpinare
față de apelul declarat de pârâtul reclamant reconvențional M. G. P., solicitând respingerea cererii de
înlăturare a dispoziției privind atribuirea către aceasta a suprafeței de teren de 250mp, ca teren aferent construcțiilor situate în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr.65, jud. Sălaj.
În motivare s-a arătat că susținerile apelantului sunt întrutotul nefondate. Astfel, judecătorul fondului a procedat la atribuirea suprafeței de teren de 250mp, în urma înțelegerii tuturor părților din această cauză care au fost de acord cu atribuirea în întregime a construcției către apelanta D. . În acest sens, expertul a și evaluat această suprafață de teren, atribuindu-i o valoare de circulație de 2100 lei care a și fost avută în vedere la calculul sultelor compensatorii. Nu corespunde realității faptul că această suprafață de teren de 250 mp ar fi cuprinsă în titlul de proprietate eliberat pe numele apelantei, într-o asemenea situație însemnând că întreaga construcție s-ar afla cuprinsă în același titlu lucru întru totul neadevărat. De altfel, în acest sens a și fost întocmit certificatul de moștenitor după defuncta M. V. Viorica, fiind prevăzută în mod distinct suprafața de teren de 250mp.
În ceea ce privește susținerile raportat la validitatea constatărilor expertului din raportul de expertiza anulat, s-a învederat faptul că M. I. F. si P. V. nu au formulat apel în cauză și nu au atacat, prin urmare, încheierea din_ prin care instanța a constatat nulitatea absoluta a raportului de expertiză întocmit de către expert Ielciu Augustin. Nici una dintre părți nu a fost legal citată, de aici decurgând o serie de consecințe ignorate de către cei doi intimați: este vorba despre stabilirea valorii de circulație a unei construcții, aspect care cu siguranță nu poate fi lămurit intr-o maniera profesionista prin "admirarea" imobilului de lângă gard. De aceea, în raportul de expertiză anulat erau niște greșeli grosiere, tocmai din cauză că expertul nu a pătruns în construcție și nici măcar nu s-a putut apropia de aceasta, de exemplu se menționează anul construcției ca fiind 1956 in loc de 1928, sunt descrise alte materiale de construcție decât cele care au fost utilizate în realitate, nu au fost observate degradările imobilului etc.
Întâmpinare a formulat și apelantul M. G. P., față de apelul declarat de pârâta reclamantă reconvențional D. C. A.
, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
În motivare s-a susținut că în mod corect, instanța de fond a luat în considerare, la stabilirea sultelor compensatorii în ceea ce privește imobilul casă din comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr.65, la prețul de circulație stabilit de către expertul Ielciu Augustin prin expertiza inițială - f.285-297, efectuată prin raportare atât la constatările expertului de la fața locului cât și la un studiu de piață la nivelul localității și, în special, în zona de amplasare a imobilului supus evaluării, prin analiza comparativă a vânzărilor imobilelor din zonă (tabel f.292 - casa Porumb Virginia, casa Centea Gheorghe, casa Citeau).
Contrar susținerilor apelantei D., cu ocazia întocmirii acestei expertize, expertul a avut acces în imobil și a analizat și partea de interior a acestuia, așa cum arată în expertiză (f.288), efectuând constatări cu privire la finisajele interioare - zugrăveli, pardoseli, dușumea, tâmplărie.
Cu ocazia întocmirii celui de-al doilea raport de expertiză (f.381-393), în mai 2011, expertul nu a mai procedat la efectuarea unui studiu de piață cu privire la vânzările imobilelor din zonă, cu exemple concrete, așa cum a procedat inițial, astfel încât, această nouă evaluare nu este la fel de completă ca cea dintâi. Totodată, explicațiile ulterioare ale expertului în privința diferențelor substanțiale între valorile
stabilite prin cele două lucrări (f.429-431), cu trimitere la evoluția generală din țară a prețurilor apartamentelor și caselor în anii 2010-2011, pe bază de date statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și fără referire concretă la evoluția pieței din zona de situare a imobilului supus expertizei, nu sunt în măsură să lămurească și să confere informației din cea de-a doua expertiză, o valoare superioară celei din prima expertiză.
Apelurile declarate în cauză sunt fondate în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare
.
Apelul declarat de pârâtul reclamant reconvențional M. G. P. .
Prima critică susținută de apelant vizează nelegalitatea încheierii din 23 aprilie 2013, prin care instanța de fond a respins excepția tardivității precizărilor depuse de către reclamanți la fila 474.
Observând conținutul precizărilor depuse de reclamanții intimați, raportat la obiectul acțiunii, la cererile reconvenționale concurente ce au fost formulate în cauză, tribunalul constată criticile apelanților ca fiind nefondate.
Astfel, fiind vorba de o acțiune în partaj, în cazul în care părțile nu se înțeleg asupra modalității de partajare, instanța are obligația de a proceda la împărțeală potrivit regulilor prevăzute de art. 6735și următoarele din Codul de procedură civilă. Prin urmare, faptul că una din părți își modifică practic poziția procesuală, renunțând la solicitarea de atribuire a unui lot în natură, pretinzând ca acesta să revină coindivizarului, cu plata de sulte compensatorii, nu poate fi apreciată ca fiind o modificare de cerere, pretenția dedusă judecății fiind cea de partaj, și nu cea de partaj în modalitatea agreată de reclamant. A decide altfel, ar însemna ca în situația în
care instanța constată că modalitatea de partaj cu care a fost investită contravine dispozițiilor legale, să respingă acțiunea, ceea este inadmisibil.
Oricum instanța de fond a fost investită și a analizat mai multe variante de partaj, administrând probe în acest sens, printre care și solicitarea pârâtului reclamant reconvențional de a proceda la partajarea grădinii aferente casei din U. . Prin urmare, indiferent de modificarea poziției procesuale a reclamanților, instanța pe baza solicitărilor pârâtului reclamant reconvențional, trebuia să analizeze toate variantele de partaj.
O altă nemulțumire a apelantului vizează modalitatea de partajare a terenului aferent construcțiilor situate în U. identificate cu nr. top 218/1/1 și 219/1/1, în sensul că instanța în mod nelegal i le-ar fi atribuit în întregime, cu obligarea sa la plata unor sulte compensatorii în favoarea reclamanților.
Critica este fondată.
În cazul în care părțile nu se înțeleg asupra modalității de partajare a unui imobil, formarea și atribuirea loturilor se va efectua cu respectarea regulilor prevăzute de art. 6731și următoarele din Codul de procedură civilă. În această privință, regula partajului în natură este impusă de prevederile art. 6735alin.2, și ea nu se aplică doar asupra întregii mase de împărțit, ci posibilitatea partajării în natură trebuie să fie analizată cu privire la fiecare bun în parte. Concluzia este firească, deoarece părțile în cauză au moștenit anumite bunuri și nu sume de bani, fiind firesc să primească bunurile moștenite, și doar în caz de imposibilitate de partajare în natură să primească sultă.
În speță, poziția părților a fost concordantă cu privire la casa de locuit, în sensul de a fi atribuită în întregime în natură către pârâtul reclamant reconvențional,
însă ea a devenit divergență cu privire la grădina casei de locuit. Cu privire la această grădină, expertul a efectuat propuneri de partajare în natură, formând trei loturi, unul aferent casei de locuit, iar celelalte în continuarea acestora. Suprafața și dimensiunea loturilor nou formate este una rezonabilă, neputându-se afirma că acestea ar conduce la o fărâmițare excesivă imobilului, existând multe locuințe edificate pe astfel de terenuri. Scăderea valorii acestui teren, ca urmare a partajării în natură, afirmată de reclamanții intimați în apel, nu este susținută din punct de vedere probator în cauză.
Dimpotrivă, modalitatea de partajare adoptată de instanța de fond este una inechitabilă, de vreme ce pârâtul apelant a ajuns să fie obligat la plata unor sulte compensatorii împovărătoare, în condițiile în care partajarea în natură este posibilă.
Faptul că reclamanții nu locuiesc în localitate și că nu folosesc imobilele, sau că aceștia nu au investit instanța de fond cu o acțiune în stabilirea unei servituți de trecere nu poate justifica menținerea soluției adoptată de prima instanță, de vreme ce terenul este comod partajabil în natură, iar loturile formate se apropie valoric de mărimea cotei părți cuvenită fiecăruia dintre copartajanți. Oricând reclamanții intimați (în caz de neînțelegeri) au la îndemână acțiunea în stabilirea unei servituți de trecere, pârâtul apelant neputându-se opune cu succes unui astfel de demers, de vreme ce este maniera de partaj solicitată chiar de către el.
Prin urmare, tribunalul urmează să admită apelul și să schimbe hotărârea în ceea ce privește modalitatea de partajare a imobilului situat în intravilanul localității
U., procedând potrivit variantei nr. II din raportul de expertiză întocmit de expert Sofron Constantin.
În privința terenului de 1000 mp, aflat în extravilanul localității U., tribunalul reține că în mod corect instanța de fond a reținut că imobilul nu este partajabil în natură într-o manieră rezonabilă. Raportat la amplasarea (între pârâu și canal) și dimensiunile acestui teren de o lățime de 6,39, respectiv 7,36 ml, și o lungime de 145,46 ml, prin partajarea lui în natură s-ar produce o fărâmițare excesivă, și ar rezulta cel puțin două loturi fără valoare economică, afectate de servitute pe întreaga suprafață, așa cum se poate observa de pe schița aflată la fila 193 din dosarul de fond.
În aceste condiții, este evident că acest lot de teren trebuie atribuit în întregime unuia dintre coindivizari, cu plata sultelor cuvenite celorlalți. Criteriile prevăzute de art. 6739, conduc la concluzia necesității atribuirii acestui teren către pârâtul apelant
M. G. P., cum judicios a apreciat instanța de fond, în lipsa acordului coindivizarilor, fiind determinantă cota mai mare a apelantului, faptul că acesta domiciliază în localitatea în care se află amplasat terenul, că acesta l-a folosit până în prezent. În cazul în care apelantul nu dorea să preia lotul, în condițiile în care reclamanții nu au solicitat atribuirea lui, ar fi avut în fața instanței de fond la îndemână procedura prevăzută de art. 67311Cod procedură civilă, pe care însă nu a înțeles să o urmeze.
O altă critică adusă de pârâtul apelant M. G. P. hotărârii instanței de fond vizează situația îmbunătățirilor aduse de către acesta imobilului casă de locuit, situată în U. nr. 98.
Observând expertizele de evaluare întocmite în cauză, precum și hotărârea instanței de fond, tribunalul constată că la calculul acestor îmbunătățiri, așa cum ele au fost reținute de către prima instanță, s-au avut în vedere doar cele care au fost
efectuate în timpul vieții defuncților, nu și anexele edificate de către pârât după 1990, care au fost evaluate în mod separat.
Îmbunătățirile constau în lucrări de extindere în locul verandei și pe toată lungime casei prin edificarea a încă unei camere, a unei bucătării, a unei băi, a unei cămări și au unui antreu, descrise și evaluate de către expertul Mora Csaba la suma de 39.366 lei (f.201).
Contrar opiniei apelantului, în cauză nu s-a dovedit că aceste îmbunătățiri s-ar fi efectuat exclusiv de către acesta, fără nici o contribuție din partea defuncților părinți. Dimpotrivă, martorii audiați (f.167,252) au relevat că cele două familii au gospodărit împreună, că împreună au făcut îmbunătățirile, iar cei doi defuncți au avut venituri proprii. În cea din urmă privință, trimiterile făcute de reclamanți la răspunsul comunicat de Casa de pensii (f.239), sunt doar parțial relevante, deoarece informațiile comunicate vizează o perioadă ulterioară efectuării îmbunătățirilor, însă pe baza lor se poate prezuma că M. F. I. și M. E. au realizat venituri, drept pentru care au beneficiat și de pensie, prezumție ce se coroborează și cu depozițiile anterior menționate. Faptul că apelantul a predat părinților săi suma de 36.600 lei vechi, pentru realizarea reparațiilor și extinderii casei de locuit, așa cum rezultă din chitanța depusă în copie la fila 46 din dosarul de fond, nu poate fi apreciat ca fiind dovada contribuției exclusive, valoarea acestor lucrări la data realizării lor nefiind dovedită ca fiind egală cu suma predată.
Martorul H. L. (f.254) a evidențiat o contribuție exclusivă a reclamantului la lucrările efectuate după anul 1991, respectiv anexa, fapt ce a fost confirmat și de martorul M. D. (f.252), iar instanța de fond, deși nu a motivat expres în această privință, prin soluția adoptată a valorificat aceste probe, neincluzând anexele nici la valoarea îmbunătățirilor reținute ca fiind făcute în comun de către pârât și defuncți, și nici la stabilirea sultelor datorate de către pârât.
Drept consecință, în lipsa unor dovezi contrare, în mod corect a reținut contribuția comună și egală a pârâtului reclamant reconvențional și a defuncților la efectuarea îmbunătățirilor de evaluate la suma de 39.366 lei.
Și cea din urmă critică a apelului declarat de către pârâtul reclamant reconvențional M. G. P. este nefondată. Includerea în masa de partajat, atribuirea terenului aferent casei de locuit în suprafață de 250 mp, situat în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr. adm. 65, jud. Sălaj către apelanta D. C. A. este legală. Atât terenul menționat cât și casa de locuit ce se află pe acesta au constituit proprietatea defunctei M. V. Viorica, fiind cuprinse în certificatul de moștenitor nr.1001/1987 (f.16), act ce nu a fost contestat de către părți. Faptul că acest teren a fost inclus în titlul de proprietate al pârâtei D. C. A., nu poate conduce la exceptarea acestuia de la masa de partajat, în condițiile în care beneficiara titlului de proprietate este de acord cu partajarea acestuia ( atât la fond cât și în apel), și având interes să o facă ( pentru evitarea altor litigii cu moștenitorii def.
M. F. I. ). Mai mult decât atât, în fața instanței de fond pârâtul apelant nu s-a opus partajării terenului, iar eventuala admitere a apelului în această privință i-ar înrăutăți situația în propria cale de atac, deoarece ar trebui diminuată sulta la care este îndreptățit a o primi de la pârâta D. .
Apelul declarat de pârâta reclamantă reconvențională D. C. A. este fondat.
Prima instanță a procedat la calculul sultei datorate de către apelantă în baza unui raport de expertiză care a fost declarat nul prin încheierea de ședință de_ (f.320), iar măsura nu a fost contestată în apelurile de față. Un act nul nu poate produce efecte probatorii în cauză, astfel că soluția nu poate fi fundamentată pe această expertiză, contrar apărărilor invocate prin întâmpinare de toți moștenitorii def. M. F. I. .
Prin urmare, soluția nu se poate fundamenta decât pe singura probă care atestă valoarea imobilului, raportul de expertiză aflat la fila 381 din dosar, care stabilește valoarea de piață a imobilului la suma de 57.300 lei. Deși părțile adverse au obiecționat acest raport, expertul nu a revenit asupra opiniei sale, motivându-și poziția prin completarea aflată la fila 429. În aceste condiții, apelantul M. și intimații aveau posibilitatea de a solicita o altă expertiză, în cazul în care erau nemulțumiți de evaluare, lucru pe care nu l-au făcut nici măcar în apel.
III. Raportat la modificările aduse hotărârii prin admiterea celor două apeluri, se impune ca tribunalul să procedeze la recalcularea sultelor cuvenite coindivizarilor pentru imobilele situate în intravilanul loc. U. în valoare de 301.879 lei ( din care 55.879 lei construcțiile și 246.000 lei terenul), respectiv pentru imobilul situat în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr. adm. 65, jud. Sălaj, ținând cont de cotele cuvenite acestora, necontestate în apel, după cum urmează :
- va fi obligat pârâtul reclamant reconvențional M. G. P. la plata următoarelor sulte compensatorii: 24.426,45 lei către reclamanta pârâtă reconvențională P. V. M. și 24.457,45 lei către reclamantul pârât reconvențional M. I. F., reținând faptul că aceștia sunt îndreptățiți la suma de 62.892,90 lei, și au primit în natură loturi în valoare de 38.465 lei, respectiv 38.434 lei;
- va fi obligată pârâta reclamantă reconvențională D. C. A. să plătească moștenitorilor def. M. F. I., respectiv M. I. F., P. V.
M. și M. G. P. câte 9.550 lei, cu titlu de sultă compensatoare ( așa cum aceasta a solicitat expres prin apelul declarat), pentru cota de ½ ce a fost deținută de antecesorul lor din imobilul casă de locuit, anexe gospodărești și teren curți construcții in suprafață de 250 mp, situat în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr. adm. 65, jud. Sălaj.
Totodată se va dispune înscrierea în cartea funciară a loturilor atribuite părților din imobilul situat în intravilanul loc. U., conform variantei 2 a raportului de expertiză și tabelului de mișcare parcelară (f.195 dos. fond) întocmite în cauză de exp. Sofron Constantin, cu corectivul că nu se va înscrie și dreptul de servitute propus, raportat la limitele investirii în prezenta cauză, și se vor menține restul dispozițiilor instanței de fond, inclusiv cu privire la partajarea și sulta stabilită imobilul aflat în extravilanul loc. U. .
În apel, față de limitele admiterii apelului declarat de pârâtul reclamant reconvențional, tribunalul urmează să facă aplicarea prevederilor art. 276 din codul de procedură civilă și va dispune compensarea în întregime a cheltuielilor de judecată efectuate de apelantul M. G. P. și intimații P. V. M. și M. I. F.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelul declarat de pârâtul reclamant reconvențional M. G. P. , domiciliat în Bistrița, cartier U. nr. 98 jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 4985/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ .
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul reclamant reconvențional M.
P. împotriva încheierii premergătoare din 23 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. 4985/_ .
Admite apelul declarat de pârâta reclamantă reconvențională D. C. A.
, cu domiciliul procesual ales în C. -N. str. Acad. DP nr.24, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 4985/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, pe care o schimbă în parte în sensul că :
dispune partajarea în natură a imobilelor situate în intravilanul loc. U. jud. Bistrița-Năsăud, conform variantei II din raportul de expertiză întocmit de expert Sofron Constantin, după cum urmează :
atribuie pârâtului reclamant reconvențional lotul nr. 1 compus din casă, anexe, și curte în suprafață de 1517 mp, identificate cu sub nr. top nou 218/1/1 și 219/1/1, în valoare de 224.980 lei;
atribuie reclamantei pârâtă reconvențională P. V. M. lotul nr. 2 compus din teren fânețe în suprafață de 542 mp, identificat sub nr. top nou 218/1/2 și 219/1/2, în valoare de 38.465 lei;
atribuie reclamantului pârât reconvențional M. I. F. lotul nr.3 compus din teren fânețe în suprafață de 541 mp, identificat cu nr. top nou 218/1/3 și 219/1/3 în valoare de 38.434 lei;
pentru egalizarea valorică a loturilor, ținând cont cotele de proprietate, obligă pârâtul reclamant reconvențional M. G. P. la plata următoarelor sulte compensatorii: 24.426,45 lei către reclamanta pârâtă reconvențională P. V. M. și 24.457,45 lei către reclamantul pârât reconvențional M. I. F. ;
obligă pârâta reclamantă reconvențională D. C. A. să plătească moștenitorilor def. M. F. I., respectiv M. I. F., P. V. M. și M.
G. P. câte 9.550 lei, cu titlu de sultă compensatoare, pentru cota de ½ ce a fost deținută de antecesorul lor din imobilul casă de locuit, anexe gospodărești și teren curți construcții in suprafață de 250 mp, situat în comuna Gâlgău, sat Căpâlna, nr. adm. 65, jud. Sălaj;
- dispune înscrierea în cartea funciară a loturilor atribuite părților din imobilul situat în intravilanul loc. U., conform variantei 2 a raportului de expertiză și tabelului de mișcare parcelară (f.195 dos. fond) întocmite în cauză de exp. Sofron Constantin, cu corectivul că nu se va înscrie și dreptul de servitute propus, raportat la limitele investirii instanței.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Compensează în întregime cheltuielile de judecată efectuate de apelantul M.
G. P. și intimații P. V. M. și M. I. F. .
Ia act că apelanta D. C. A. nu a solicitat cheltuieli de judecată în
apel.
Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi 7 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREIFER, | ||||
S. | I. | I. | C. | H. | V. |
Red./Tehnored. S.I. 2 ex. Jud. fond:oprea C.V.
← Decizia civilă nr. 1271/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 257/2013. Succesiune → |
---|