Decizia civilă nr. 23/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ *
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 23/R/2013
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. T.
Judecător Ana-SS Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelant B. A., apelant B.
M., împotriva Sentinței civile nr. 14515/_ pronunțată în dosar nr. _
*al Judecătoriei Cluj-Napoca, privind și pe intimat C. L., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică
- apelant Pârât - B. A. personal, apelant Pârât - B. M. personal și asistați de avocat Florian I.
Lipsă fiind:
- intimat Reclamant - C. L. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de_ s-a depus la dosar din partea apelanților B. un înscris din care rezultă punctul de vedere a acestora. Anexat se depun în copii mai multe înscrisuri în probațiune.
Reprezentanta apelanților arată că nu mai are alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Reprezentanta apelanților solicită admiterea apelului, modificarea sentinței și rejudecând solicită respingerea cererii formulate de reclamantă. Arată reprezentanta apelanților faptul că sentința atacată este nelegală și neîntemeiată, judecătoria aplicând greșit legea cu privire la succesiunea după Flic V., cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.
Apelanții pârâți arată că susțin toate excepțiile invocate.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 14515/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a admis acțiunea precizata formulata de reclamanta C. L., în contradictoriu cu paratii B. A., B. M. si în consecință:
s-a constatat calitatea de moștenitor legal a reclamantei C. L.
, în calitate de soră, după defuncta FL. V. decedată la _
-s-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 1162/_, în sensul că au calitatea de moștenitori ai defunctei FL. V.: defunctul FL. I. în calitate de soț supraviețuitor în cotă de ½ parte și reclamanta C. L. în calitate de soră în cotă de ½ parte (si nu doar defunctul FL. I. in cota de 1/1 parte)
s-a constatat că terenurile înscrise în Registrul agricol F. 1959- 1963 pe numele defunctului Flic I.: Valea Clejiei 29 ari, Herleșu 29 ari, Sub Coști 14 ari și Făgețele 14 ari, au calitatea de bunuri proprii ale defunctei FL. V. fiind dobândite prin moștenire, în cursul căsătoriei cu defunctul Flic I. (potrivit art 31 lit b din Codul Familiei)
s-a constatat că reclamanta este îndreptățită la cota de ¼ (1/2 din 1/2) din imobilul casă de locuit, curte, grajd și grădină situate administrativ în loc. F. nr 107, jud. Cluj - vocație succesorală la acest imobil având reclamanta (sora defunctei FL. V. ) în cotă de ¼ si defunctul FL. I. (soț supraviețuitor) în cotă de ¾ parte.
a dispus predarea masei succesorale în favoarea reclamantei și a defunctului FL. I. în cotele arătate anterior
a obligat pârâții la plata sumei de 1576,50 ron cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Potrivit actelor de stare civilă depuse (certificate de naștere, certificate de căsătorie, certificat de deces) rezultă că reclamanta C. L. este sora defunctei FL. V. .
Sora reclamantei FL. V. a decedat la_ . Soțul acesteia FL. I. a decedat ulterior soției FL. V. la data de_ .
La moștenirea soției FL. V. are vocație soțul supraviețuitor FL. I. și reclamanta C. L. în calitate de soră, motiv pentru care aceasta a și formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate încă din anul 1991, pentru terenurile moștenite de sora sa Flic V. de la părinții și respectiv bunicii acestora.
Cu privire la aceste terenuri soțul supraviețuitor Flic I. în viață până în 1999 nu a înțeles să formuleze cerere de reconstituire la Legea nr. 18/1991 sau Legea nr 169/1997 așa cum rezultă în mod indubitabil din adresa nr 3946/_ emisă de Comuna F. - fila 36. Pârâtul B. A. a înțeles să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru aceleași terenuri, doar în baza Legii nr 247/2005. Ambii pârâți prin răspunsul nr 5 la interogatoriu (fila 51 verso, 52 verso) arată că defunctul FL. I. nu a "vrut"; respectiv "nua înțeles"; să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile terenurile înscrise în Registrul agricol F. 1959-1963 pe numele defunctului Flic I. .
Inițial a existat poziție separată în Registrul agricol pe numele tatălui defunctului Flic I., respectiv pe numele Flic G., pozitie ce a fost ulterior anulată. Nici unul din terenurile de pe Flic G. nu se regăsesc în Registul Agricol a lui Flic I., unde au fost trecute toate terenurile dobândite de către soția acestuia Flic V. - prin moștenire de la Tanțău Iacob. Astfel cele patru terenuri înscrise în registrul agricol al lui Flic I., provin prin moștenire de la antrecesorii soției Flic V. . Această concluzie se coroborează și cu poziția exprimată de către defunctul FL. I. care nu a mai formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr 18/1991 sau a Legii nr 169/1997 pentru terenurile pentru care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate reclamnanta - fila 30. Prin urmare câtă vreme defunctul FL. I. a înțeles să nu formuleze cerere de reconstituire pentru terenurile moștenite de către soția sa FL. V., recunoscând dreptul reclamantei la reconstituire, nici pârâții care sunt succesorii defunctului nu pot - subrogându-se în drepturile defunctului, să dobândescă mai mult decât ar fi dobândit antecesorul lor.
Din ansamblul probelor se desprinde concluzia că defunctul FL. I. nu a înțeles să solicite reconstituirea pentru imobilele moștenite de către soția sa, imobile pentru care a înțeles să solicite reconstituirea sora acesteia, respectiv reclamanta.
De asemenea din declarația martorului audiat - fila 53, coroborat cu susținerea pârâtei că reclamanta, după decesul defunctei FL. V. "a încercat să golească casa cu fetele"; rezultă în mod evident manifestarea intenției reclamantei de a accepta succesiunea după defuncta sa soră. De atlfel prin formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, potrivit art. 13 al 2 din această lege reclamanta este socotită repusă în termenul de acceptare a succesiunii.
Raportat la împrejurarea că reclamanta este moștenitor legal și acceptant al defunctei Flic V., aceasta fiind sora defunctei, rezultă că primul capăt de cerere este întemeiat potrivit art 659, art 672 și următoarele Cod civil. Cât privește al doilea capăt de cerere și acesta este întemeiat, potrivit art 88 din Legea nr 36/1995 raportat la art 948 cod civil și 966 cod civil. Certificatul de moștenitor nr 1162/_, este lovit de nulitate absolută parțială din două motive, așa cum corect susține reclamanta. În primul rând că acest certificat a fost întocmit la_, adică înăuntrul termenului de 6 luni de acceptare a moștenirii, defuncta Flic V. decedând la_ . Prin urmare față de data dezbaterii succesiunii era obligatorie citarea la dezbaterea succesiunii și a reclamantei C. L., sora defunctei. În al doilea rând certificatul omite consemnarea existentei clasei de moștenitori a colateralilor privilegiați, din care face parte reclamanta, care este sora defunctei și care potrivit regulilor devoluțiunii legale este chemată la moștenire. Reclamanta în calitate de soră este îndreptățită la cota de ½ parte, restul moștenirii fiind culeasă de soțul supraviețuitor Flic I. .
Cât privește cel de-al treilea capăt de cerere și acesta este întemeiat potrivit art 111 cod pr civ raportat la art 31 lit b din Codul Familiei. Potrivit Codului familiei bunurile dobândite în cursul căsătoriei de către unul dintre soți prin moștenire sunt bunuri proprii ale soțului moștenitor. Inițial a existat poziție separată în Registrul agricol pe numele tatălui defunctului Flic I., respectiv pe numele Flic G., pozitie ce a fost ulterior anulată. Nici unul din terenurile de pe Flic G. nu se regăsesc în Registul Agricol a lui Flic I., unde au fost trecute toate terenurile dobândite de către soția acestuia Flic V. - prin moștenire de la Tanțău Iacob. Astfel cele patru terenuri înscrise în registrul agricol al lui Flic I., provin prin moștenire de la antrecesorii soției Flic V. și atunci păstrează caracterul de bunuri proprii.
Paratii sunt mostenitori testamentari dupa defunctul FL. I. potrivit testamentului autentic nr 6638/1995 calitate in care au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in baza Legii nr 247/2005.
Potrivit certificatul de moștenitor nr 1162/_ cota de ½ parte din imobilul casă de locuit, curte, grajd și grădină situate administrativ în loc. F. nr 107, jud. Cluj face parte din masa succesorală după defuncta FL. V. . Reclamanta este îndreptățită la cota de ¼ (1/2 din 1/2) din imobilul casă de locuit, curte, grajd și grădină situate administrative în loc. F. nr 107, jud. Cluj - vocație succesorală la acest imobila vând reclamanta (sora defunctei FL. V. ) în cotă de ¼ si defunctul FL. I. (soț supraviețuitor) în cotă de ¾ parte.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs intimații,
solicitând repunerea cauzei în termen, iar pe fond casarea
hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, sau în subsidiar modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii.
În motivare se arată că instanța nu a manifestat un minim rol activ și fără să cunoască natura actului dedus a schimbat în mod voit natura succesiunii ce a stat la baza emiteri certificatului de moștenitor a cărei nulitate parțială se solicită.
Există o încălcare a art. 6 din CEDO, iar din motivarea hotărârii rezultă că instanța a soluționat cauza în fond fără a avea în vedere diferența dintre succesiunea legală și succesiunea testamentară.
S-a invocat împlinirea termenului de prescripție al dreptului la acțiune, raportat la art. 3 din Decretul 167/1951 întrucât nu se invocă nici un element de nulitate absolută a certificatului de moștenitor.
Reclamanta nu trebuia citată la notarul public pentru că s-a dezbătut o succesiune testamentară, iar reclamanta în calitate de colateral privilegiat nu este un moștenitor rezervatar care trebuia să participe la dezbaterea succesiunii.
Potrivit art. 75 din Legea 36/1995 reclamanta nu ar fi fost necesar a fi citată întrucât ea nu are, potrivit dreptului comun, calitatea de moștenitor rezervatar, nefiind inclusă în prevederile art. 841, 843 C. civil.
Solicitarea reclamantei de a se constata calitatea de moștenitoare a sa după Flic V. este inadmisibilă deoarece o astfel de calitate o are numai soțul supraviețuitor care este și beneficiar testamentar.
În această situație este neîntemeiată cererea reclamantei din petitul 3 al acțiunii întrucât terenurile au fost transmise unicului moștenitor.
Pe de altă parte reclamanta nu a făcut nici măcar dovada acceptării tacite a succesiunii, martorul propus nefiind concludent în acest sens.
C. L. a depus întâmpinare
, solicitând respingerea recursului ca fiind netimbrat, subsidiar ca tardiv, iar pe fond apreciază că soluția este temeinică.
Învederează că recurenții nu au dovedit că sunt în prezența unei succesiuni testamentare, ci a uneia legale.
La termenul de judecată din data de_ instanța a recalificat calea de atac ca fiind apelul.
Prin Decizia civilă 265/A/2012
a fost respinsă cererea de repunere în termenul de apel, admisă excepția tardivității și respins ca tardiv apelul declarat de B. A. și B. M. .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 103 C. proc. civ., procedura de citare fiind
legal îndeplinită.
Prin Decizia civilă nr. 4385/R/2005
pronunțată de Curtea de Apel Cluj, a fost admis recursul declarat de B. A. și B. M. împotriva Deciziei civile nr. 265/A/2012 a T. ului Cluj pe care a casat-o și a trimis- o spre rejudecare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că din analiza dovezii de comunicare a hotărârii instanței de fond rezultă că aceasta nu s-a comunicat în conformitate cu dispozițiile legale, termenul de apel nefiind împlinit.
În rejudecare apelanții au depus o poziție procesuală prin care au învederat că reclamanta nu are calitate procesuală activă, eventual doar interes material din punct de vedere legal neavând nici un drept asupra moștenirii lui Flic I. .
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, instanța reține următoarele:
Instanța de fond prin încheierea pronunțată la_ a respins excepția lipsei calității procesuale active față de împrejurarea că orice persoană interesată poate formula cerere în constatarea nulității absolute raportat la prevederile art. 88 din Legea 36/1995.
Excepția calității procesuale este o excepție de fond peremtorie și de ordine publică care poate fi ridicată și din oficiu, în orice stadiu procesual.
Este adevărat că apelanții au invocat această excepție doar după casarea cu trimitere spre rejudecare a hotărârii pronunțate în apel, însă analiza motivelor de apel denotă că practic această critică este invocată ca motiv de nelegalitate a hotărârii instanței de fond.
În litigiul de față reclamanta trebuia să justifice calitatea de moștenitoare a defunctei Flic V. și doar în aceste condiții poate justifica calitate procesuală activă.
Din actele dosarului rezultă că Flic V. a decedat la data de_ și a fost căsătorită cu Flic I., soț care trăia la data decesului.
Reclamanta este sora lui Flic V. .
Flic V. a întocmit un testament autentic (autentificat prin Încheierea 8563/_ a fostului notariat de Stat Județean Cluj) prin care toate bunurile sale imobile și mobile ce se vor găsi în patrimoniul său la data decesului le lasă soțului său Flic I. .
La data de_ a fost emis certificatul de moștenitor 1162/ 1988 de către Notariatul de Stat Județean Cluj, în dosarul nr. 851/1988 constatându-se natura succesiunii ca fiind una testamentară și calitatea de unic moștenitor a lui Flic I. în calitate de soț supraviețuitor și legatar universal.
Din analiza dispozițiilor C. civil, rezultă că reclamanta C. L. în calitate de soră a defunctei Flic V. nu are calitatea de moștenitor rezervatar calitate recunoscută doar soțului, descendenților și părinților.
Atâta timp cât legalitatea testamentului defunctei Flic V. nu a fost contestată, certificatul de moștenitor atacat se poate aprecia că este legal câtă vreme reclamanta nu are calitatea de moștenitor rezervatar.
Faptul că aceasta a formulat o cerere în temeiul Legii 18/1991 nu justifică calitatea procesuală în a solicita constatarea calității sale de moștenitor, gradul de rudenie nefiind în măsură decât eventual să recunoască vocația succesorală care însă în cauză nu se poate concretiza în recunoașterea calității de moștenitor în condițiile existenței testamentului întocmit de Flic V. prin care a fost instituit legatar universal soțul.
Dispozițiile Legii 18/1991 au în vedere repunerea în termenul de acceptare al moștenirii a celor care au această calitate, respectiv aceea de moștenitor, calitate care în speța de față nu se regăsește în persoana reclamantei.
Faptul că certificatul de moștenitor a fost emis înăuntrul termenului de acceptare al moștenirii nu are relevanță în condițiile în care testamentul lui Flic V. nu a fost contestat, iar reclamanta nu se include în categoria moștenitorilor rezervatari.
Împrejurarea că ea face parte din clasa de moștenitori a colateralilor privilegiați nu este de natură să justifice existența nulității certificatului de moștenitor.
Față de aceste considerente se poate aprecia că reclamanta nu justifică calitatea procesuală pentru petitele principale, neavând așadar nici un interes a se constata și faptul că bunurile înscrise în registrul agricol pe numele defunctului Flic I. sunt bunuri proprii ale defunctei Flic V. .
Pe de altă parte faptul că aceste terenuri au făcut obiectul cooperativizării, dovadă în acest sens fiind recunoașterea implicită prin cererea de reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/1991 este de natură să ducă la concluzia că aceste bunuri nu mai pot urma calea de drept comun în ceea ce privește transmiterea acestora pe cale succesorală.
Pentru aceste considerente în temeiul art. 296 cu aplicarea art. 137 C. proc. civ., va admite apelul declarat de B. A. și B. M., împotriva Sentinței civile nr. 14515/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o va schimba în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. L. și în consecință va respinge acțiunea civilă formulată de C. L. împotriva pârâților B.
și B. M. ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Fiind în culpă procesuală ca urmare a admiterii apelului, intimații făcând cheltuieli de judecată în cele trei cicluri procesuale cu angajarea unor apărători și plata unor taxe de timbru ( fila 26, 33, 90,91, 92 dosar apel _
), (fila 16 ,17, 18 dosar recurs), (fila 13 dosar_ *) în baza art. 274 C. proc. civ. va obliga intimata C. L. să plătească apelanților B. A. și
M. suma de 7135 lei, cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite apelul declarat de B. A. și B. M., împotriva Sentinței civile nr. 14515/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o schimbă în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. L. și în consecință respinge acțiunea civilă formulată de C. L. împotriva pârâților B. A. și B.
M. ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Obligă intimata C. L. să plătească apelanților B. A. și B.
M. suma de 7135 lei, cheltuieli de judecată în apel. Decizia este definitivă și executorie.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 16 Ianuarie 2013.
Președinte,
D. T.
Judecător, Ana-SS
Grefier,
C. -S. Ș.
RED./DACT./DT/CȘ_ /5 ex.
Jud. fond .G. A. NăsuiD.T. 24 Ianuarie 2013
| ← Decizia civilă nr. 257/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 67/2013. Succesiune → |
|---|
