Decizia civilă nr. 153/2013. Revendicare imobiliară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
DECIZI A CIV IL Ă Nr.153 / A/2013 Ședința publică din data de 27 noiembrie 2013
Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: R. - I. B., judecător
JUDECĂTOR: G. C. F., vicepreședinte tribunal
GREFIER: N. G.
Pe rol fiind pronunțarea deciziei asupra apelul declarat de reclamanții A. S. și A. P. împotriva sentinței civile nr. 2401/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect grănițuire-revendicare imobiliară.
Dezbaterea apelului a avut loc în ședința publică din data de 13 noiembrie 2013.
Concluziile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat inițial pronunțarea deciziei pentru data de 20 noiembrie 2013 iar, ulterior, pronunțarea deciziei fost amânată pentru data de_ .
Deliberând constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 2401/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ *, prima instanță admite, în parte, acțiunea formulată de reclamații A. S. și
A. P., domiciliați în B., str. P., nr. 9, jud. B. - Năsăud, în contradictoriu cu pârâții G. P. și G. V., domiciliați în B., P. M., nr. 4, jud. B. - Năsăud,
T. T. V., domiciliat în B., str. D., nr. 15, sc. B, ap. 3, jud. B. - Năsăud,
D. B. Z. R., ambele domiciliate în B., str. D., nr. 15, sc. B, ap. 3, jud. B.
- Năsăud și, în consecință:- stabilește linia de hotar dintre imobilul înscris în CF 5872 B. nr.top.2151/3/1, proprietatea reclamanților și imobilele înscrise în CF 7485 B., nr.top._ /1/1 și CF 9832 B., nr.top. 2152, situate în B., str. D., nr. 20, pe aliniamentul descris de gardul ce desparte în prezent cele două proprietăți, respectiv următoarele puncte stabilite prin expertiza întocmită de experții Sofron Constantin și Hasbei F., asistați de expertul P. Viorel: pct. 20 colțul sud-estic al Turnului D., pct. 21 început zid despărțitor, probabil garaj, pct. 22 terminat zid despărțitor, probabil garaj, pct. 12 capăt gard despărțitor spre aleea de acces din parcul municipal, situat la 23,23 m față de colțul estic al proprietății pârâților.
Respinge cererea de obligare a pârâților la predarea în posesia reclamanților a terenului în suprafață de 14 mp.
Respinge cererea reclamanților de obligare a pârâților la retragerea gardului pe o nouă linie de hotar sau, în caz de refuz, de încuviințare a demolării gardului.
Compensează cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus, extinsă și completată, reclamantul A. S. și A. P., a chemat în judecată pe pârâții G. P., G. V.
, T. T. V., D. B. și Z. R. solicitând instanței să dispună grănițuirea, respectiv stabilirea liniei de hotar care desparte imobilul înscris în CF 5872 B., nr. top. 2151/3/1 proprietatea reclamanților, de imobilele înscrise în CF nr. 7485 cu nr. top. _
/1/1 și CF 9832 cu nr. top. 2152 situate în B., str. D., nr. 20, proprietatea pârâților; ca urmare a stabilirii liniei de hotar, să-i oblige pe pârâți să le respecte reclamanților dreptul de proprietate și să le predea în posesie fâșia de teren pe care au acaparat-o din
proprietatea reclamanților (aproximativ 14 mp) prin greșita amplasare a gardului, suprafață ce se va concretiza prin expertiza topo solicitată în cauză. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, s-a arătat că imobilele a căror grănițuire se solicită sunt limitrofe. În toamna anului 2005 pârâții G. au început construirea unui gard despărțitor, care însă nu respecta limita dintre imobile, ocupând o parte din terenul reclamanților.
Prin notificarea înaintată de executorul judecătoresc, reclamanții au încunoștințat pârâții de acest fapt și au solicitat ca limita să se stabilească de comun acord, în raport de datele de carte funciară, însă acest demers a rămas fără rezultat, pârâții continuând edificarea gardului.
De asemenea, reclamanții au înaintat o sesizare Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural, iar din adresa emisă de această instituție, rezultă că zidul ce face parte din gardul edificat de pârâți nu respectă avizul eliberat în acest sens.
În drept, s-au invocat disp. art. 584 C.civ.
În probațiune, s-au solicitat admiterea probei cu înscrisuri (f. 6 - 21), cu cercetarea locală și expertiza de specialitate.
Legal citați, pârâții G. au formulat întâmpinare (f. 28, 29) prin care au arătat că se opun acțiunii în grănițuire formulată de reclamanți și că se impune a se stabili prin hotărâre judecătorească mejdia reală dintre proprietățile limitrofe ale reclamanților și pârâților; cu privire la petitul de revendicare, pârâții arată că acesta este neîntemeiat întrucât pârâții nu ocupă vreo suprafață de teren din proprietatea reclamanților. Cu compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că pârâții nu sunt proprietari tabulari ai imobilelor înscrise în CF 7485 B., nr. top. 2153/2 grădină în suprafață de 500 mp, top. 2153/1/1 grădină în suprafață de 85 mp și CF 9832 B. nr. top. 2152, constând în casa din piatră compusă din 5 camere, 3 bucătării, 2 cămări, 1 pivniță, terasă, secară la pod, curte și grădină în suprafață de 515 mp. Dovada proprietății fiind făcută cu extrasele de cf depuse de reclamanți, iar reclamanții sunt proprietari ai imobilului teren înscris în CF 5872 B. nr. top. 2151/3/1, constând în teren în suprafață de 750 mp.
Imobilele proprietatea pârâților se învecinează cu imobilul proprietatea reclamanților pe latura sud-vestică, având o lungime comună de circa 22 ml. Atât reclamanții cât și pârâții au dobândit aceste imobile prin cumpărare și fiecare și-au întabulat dreptul de proprietate prin expertize extrajudiciare, fără ca unul să fi participat la măsurătorile celuilalt.
Pârâții au cumpărat terenul și construcțiile ulterior cumpărării făcute de reclamanți la data respectivă exista un gard din plasă de sârmă, amplasat în linie curbă.
În luna februarie 2005, pârâții au obținut autorizația de edificare a împrejmuirilor, inclusiv înspre proprietatea reclamanților, astfel că în baza acestei autorizații și a schiței, aceștia au început edificarea gardului. Reclamanții însă au susținut că pârâții nu au amplasat bine gardul, deși vechiul gard de sârmă a rămas pe proprietatea lor, gardul nou fiind amplasat la cca. 40-50 cm înspre proprietatea pârâților, pentru ca gardul să meargă în linia dreaptă și nu curbat cum a fost cel din plasă de sârmă. La capătul dinspre parc al gardului, mergând în linie dreaptă și respectând dimensiunile laturii terenului lor, pârâții au amplasat gardul cu câțiva centimetrii înspre proprietatea reclamanților.
Urmare a amplasării gardului, pârâții au mai puțin teren decât cel întabulat, însă nu puteau proceda altfel, întrucât trebuiau să pornească de la Turnul D., în linie dreaptă, conform schiței autorizate. Se mai învederează că urmare a sesizării reclamanților, Comisia de la monumente istorice nu a constatat greșita amplasare a gardului ci că înălțimea acestuia este necorespunzătoare.
Se mai arată că terenul reclamanților se învecinează cu un pasaj pietonal, înscris în CF 2108 B., nr. top. 215/2 în suprafață de 158 mp și raportând suprafața la lungimea pasajului care este de 43 ml, rezultă că lățimea pasajului trebuie să fie de 3,67 m, însă măsurându-l s-a constatat că acesta are o lățime de 4 m, deci a fost lărgit în detrimentul reclamanților, cu ocazia montării unei conduct de gaz, care practic se află pe terenul
acestora. Din acest motiv, apreciază pârâții, dacă reclamanților le lipsește teren, acesta nu se regăsește la pârâți, ci la Orașul B. .
În probațiune, s-a solicitat admiterea probei cu expertiza, cu interogatoriul reclamanților, cu cercetarea locală, cu martori și cu înscrisuri (f. 30 - 67)
Prin completarea de acțiune formulată la termenul de judecată din data de_, reclamanții au solicitat, alături de capetele de cerere formulate prin acțiunea introductivă, să fie obligați pârâții să-și retragă gardul ridicat, inclusiv zidul de cărămidă ce face parte din gardul edificat, cu tot cu fundația aferentă, pe linia de hotar ce se va stabili prin hotărârea ce se va pronunța, iar în caz de refuz să încuviințeze demolarea de către reclamanți pe cheltuiala pârâților.
Pentru termenul de judecată din_, reclamanții au chemat în judecată și pe pârâții T. T. V., D. B. și Z. R., proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF 7485 B., nr. top. 2152, constând în casa din piatră compusă din 5 camere, 3 bucătării, 2 cămări, 1 pivniță, terasă, secară la pod, curte și grădină în suprafață de 515 mp, deținut de pârâții G. în calitate de beneficiari ai unei promisiuni de vânzare.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanții, au solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, dispunerea grănițuirii, respectiv stabilirii liniei de hotar ce desparte proprietățile părților, conform planului de situație Anexa 2 din expertiza topografică întocmită de experta Chendrean Constanța, confirmată și prin expertiza topografică întocmită de experții Berende Login, Vintilă N. și Hasbei F., linia de mejdie urmând a fi fixată între punctele 40 și 43, cu o lungime de 28,2 m, cu linia de mejdie a terenului reclamanților înspre aleea din parc de 26,8 m; varianta de grănițuire susținută și de documentația de intabulare a reclamanților; ca urmare a stabilirii liniei de hotar, să fi obligați pârâții să respecte dreptul de proprietate și să predea reclamanților în posesie fâșia de teren pe care au acaparat-o din proprietatea reclamanților, prin amplasarea greșită a gardului actual, în suprafață de 8,5 mp, conform expertizei întocmite de experții Berende Login, Vintilă N. și Hasbei F. ; să fie obligați pârâții să-și retragă gardul ridicat, inclusiv zidul de bolțari ce face parte din gardul edificat, pe linia de hotar ce va fi stabilită, iar în caz de refuz să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de autorizație pentru demolarea acestuia pe cheltuiala pârâților, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
S-a mai arătat că pârâții au cumpărat două parcele de teren înscrise în CF 7485, nr.top. 2153/2, în suprafață de 500 mp și nr.top. 2153/1/1, în suprafață de 85 mp, învecinate cu proprietatea reclamanților, însă la baza niciunei încheieri de CF prin care aceștia și-au înscris dreptul de proprietate nu există niciun fel de documentație tehnică care să conțină măsurători prin care să se verifice dacă suprafețele înscrise în CF există în realitate. În ceea ce privește parcela cu nr.top. 2152 în suprafață de 515 mp, înscrisă în CF 9832 s-a întocmit o documentație tehnică de refacere împrejmuire abia în anul 2005. Trebuie remarcat că expertiza de intabulare a reclamanților este anterioară celei de care se prevalează pârâții și care a avut ca obiectiv refacere împrejmuire. Este astfel inadmisibil ca printr-o documentație tehnică extrajudiciară de împrejmuire, care nu stă la baza unei intabulări să se contravină și să se treacă peste cele consfințite într-o documentație tehnică ce face parte integrantă dintr-un contract autentic de vânzare cumpărare și act de parcelare ce stau la baza unei intabulări anterioare. Astfel, pârâții nu sunt îndreptățiți să se extindă cu gardul edificat pentru a putea folosi suprafața de teren înscrisă în CF. În practica judiciară s-a statuat în mod ferm că într-adevăr "cartea funciară nu garantează suprafața terenului, ceea ce înseamnă că pârâtul nu este îndreptățit să se extindă pe terenurile învecinate pentru a ajunge să posede terenul înscris în cartea funciară, în ceea ce privește suprafața";.
Pârâții G. P. și G. V., prin concluziile scrise, au solicitat admiterea în parte a acțiunii reclamanților în sensul stabilirii mejdiei dintre proprietăți potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de experții Sofron Constantin și Hasbei F., asistați de către expertul P. Viorel, identică cu cea realizată de experta Chendrean Constanța și cu cea a lui P. Viorel de la intabulare, adică pe amplasamentul actualului gard, respingerea cererii
de revendicare a suprafeței de 14 mp indicată în acțiune și a cererii de ridicare a gardului sau de încuviințare a ridicării acestuia, cu compensarea cheltuielilor de judecată.
Analizând actele dosarului, prima instanță a reținut următoarele:
În baza înscrisului intitulat "Act de parcelare teren și contract de vânzare cumpărare"; autentificat sub nr. 6224/1994 (f. 6) și a documentației tehnice întocmite de ing. Gavrilă Plăian (f. 7-11), parte integrantă a acestui contract, Biserica Evanghelică CA - Parohia Evanghelică CA B., proprietară a imobilului înscris în CF 1154 B., nr.top. 2151/3, grădină pe promenadă, în suprafață de 1105 mp, situat în B., str. D., a consimțit la dezmembrarea acestui imobil prin constituirea a două parcele, având nr.top. 2151/3/1, în suprafață de 750 mp și nr.top. 2151/3/2, în suprafață de 355 mp. Prin același act, parcela cu nr.top. 2151/3/1, în suprafață de 750 mp a fost vândută, în schimbul prețului de 3.750.000 lei, reclamanților, care și-au înscris dreptul astfel dobândit în CF 5872 B., în anul 1994 (f. 12).
Conform extrasului de CF eliberat la data de_ (f. 64), și contractelor de vânzare cumpărare încheiate cu pârâții T. T. V., D. B. și Z. R. (f. 128) și respectiv Consiliul local al municipiului B. (f. 130-131), pârâții G. P. și G. V. sunt proprietarii parcelelor cu nr.top. 2153/2 în suprafață de 500 mp și 2153/1/1 în suprafață de 85 mp, înscrise în CF 7485 B., pe care le-au dobândit cu titlu de cumpărare, dreptul lor fiind intabulat prin Încheierile nr. 10554/2003 și 8613/2004. În ceea ce privește imobilul înscris în CF 9832 B., nr. top. 2152, constând în casa din piatră compusă din 5 camere, 3 bucătării, 2 cămări, 1 pivniță, terasă, secară la pod, curte și grădină în suprafață de 515 mp, acesta a fost deținut de pârâții G. în calitate de beneficiari ai unei promisiuni de vânzare, înscrisă în CF cu Încheierea nr._, din partea proprietarilor tabulari T. T. V., D. B. și Z. R., care au dobândit bunul cu titlu de moștenire, în temeiul Legii nr. 112/1995. Ulterior, în baza contractului de vânzare autentificat sub nr. 3187/2008, pârâții G. au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil, drept pe care l-au înscris în CF 9832 B., în data de_ (f. 281).
În baza certificatului de urbanism nr. 1167/08.06.05 (f. 36) și a autorizației de construire nr. 8100/_ (f. 30) eliberate pentru refacerea împrejmuirii pe limita de proprietate conform proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire nr. 15/2005 elaborat de SC AXA Proiect SRL (f. 40-57), pârâții G. au edificat un gard care le delimitează proprietatea de cea a reclamanților A. .
Potrivit dispozițiilor art. 584 C.civ., orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa, iar cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.
Concluziile raportului de expertiză întocmit de experta Chendrean Constanța (f. 114-117) relevă faptul că reclamanții folosesc o suprafață de 728 mp, cu 27 mp mai puțin decât este înscris în CF 5872 B., iar pârâții G. au în folosință o suprafață de 1097 mp, cu 3 m mai puțin decât suprafața înscrisă în CF 9832 și CF 7485 B. . În această situație, experta conchide că pârâții nu dețin teren din terenul reclamanților, iar minusul de suprafață rezultă din dezmembrarea anterioară a nr.top.2151.
Potrivit contraexpertizei topografice încuviințate la termenul din_ și efectuate de experții Berende Login, Hasbei F. și Vintilă N. (f. 195-197), gardul edificat de pârâții G. este cu 0,60 m în interiorul proprietății reclamanților. Concluzia este fundamentată pe studiul schiței ce a stat la baza intabulării terenului reclamanților, potrivit căreia limita între cele două proprietăți trebuie să fie intersecția aliniamentului colț Turn D. dinspre proprietatea pârâților G. și punctul ce rezultă prin intersecția acestui aliniament și distanța de 26,80 m pe gardul existent spre parc. Față de această situație, suprafața din terenul reclamanților ce ar fi ocupată de limita actuală ar fi de cca. 8,50 mp (28,2 m - lungimea gardului dintre proprietăți înmulțită cu 0,60 m - distanța pe care a fost deplasată mejdia, totul împărțit la 2).
La termenul din data de_, după ce reprezentanții părților au căzut de acord asupra necesității refacerii raportului de expertiză, întocmit fără legala citare a tuturor părților, instanța a luat act de faptul că nu s-a făcut dovada legalei citări a părților din
proces la efectuarea raportul de expertiză, că experții nu au răspuns integral obiectivelor încuviințate și că, așa cum rezultă din schița de la fila 196, s-a măsurat doar terenul proprietatea reclamanților. În consecință s-a dispus refacerea raportului de expertiză, în scopul stabilirii liniei de hotar care desparte imobilele deținute de părți. De asemenea, instanța a stabilit ca experții să întocmească o schiță proprie, care să evidențieze această linie de hotar, având în vedere contractele de vânzare - cumpărare care au stat la baza intabulării drepturilor de proprietate ale părților și schițele aferente acestora întocmite de experții topo cu ocazia intabulării. S-a mai dispus ca experții să se pronunțe dacă suprafața folosită atât de reclamanți cât și de pârâți este în concordanță cu înscrisurile și schițele mai sus menționate, (la efectuarea măsurătorilor urmând a avea în vedere și dezmembrările din coala C.F. 1154 B., iar măsurarea loturilor urmând a se face pe toate laturile), să stabilească suprafețele deținute de fiecare și să măsoare aleea pietonală de sub nr. top. 2151/2, să stabilească dacă prin introducerea conductelor de gaz nu s-a mărit suprafața aleii în detrimentul proprietății reclamanților și să se pronunțe dacă pârâții ocupă teren din proprietatea reclamanților, iar în caz afirmativ să identifice și să determine această suprafață. Prin aceeași încheiere instanța a încuviințat cererea formulată de reprezentanta pârâților privind participarea unui expert asistent la efectuarea expertizei, în persoana domnului P. Viorel.
Deoarece doi dintre cei trei experți cărora li s-a dispus să refacă expertiza, respectiv Vintilă N. și Berende Login, au fost radiați de pe lista experților judiciari, la termenul de judecată din data de_, instanța a încuviințat înlocuirea acestora cu experții Sofron Constantin și Mănășturean Emil și a dispus ca aceștia, alături de expertul Hasbei F. să efectueze lucrarea de specialitate ordonată în cauză, cu participarea expertului asistent P. Viorel. Ulterior, dl. Mănășturean Emil, fiind suspendat din calitatea de expert judiciar, nu a semnat raportul de contraexpertiză tehnică judiciară efectuat (f. 298-304), însă, așa cum rezultă din preambulul acestuia a participat la întrevederi alături de ceilalți experți și nu rezultă de nicăieri că nu și-ar fi însușit conținutul și concluziile lucrării.
Conform raportului, terenul proprietatea pârâților G., cu suprafața tabulară de 1100 mp și identificat în CF 9832 și 7485 B., nr.top. 2152, 2153/2 și 2153/1/1 are suprafața reală determinată de 1097 mp, mai puțin cu 3 mp decât suprafața din CF și este localizată limitrof străzii D., nr. 20, fiind delimitat de garduri pe toate laturile. Diferența de suprafață determinată în minus provine de la montarea gardului despărțitor pe partea vestică față de imobilul reclamanților, în mod deliberat retras, gradual spre interiorul proprietății proprii, astfel încât pârâții nu ocupă nicio parte din terenul reclamanților.
Terenul proprietatea reclamanților, cu suprafața tabulară de 750 mp și identificat în CF 5872 B., nr.top. 2151/3/1 are suprafața reală determinată de 728 mp, mai puțin cu 22 mp decât suprafața din CF și a fost localizat limitrof străzii D., în spatele Turnului
D., fiind delimitată cu garduri doar pe trei laturi. Pretenția reclamanților ca dezvoltarea frontală a imobilului spre aleea de acces sud-estică, din parcul municipal, să fie de cca. 26,80m, deci mărită cu 0,60 m față de cea actuală este eronată, pentru că, așa cum rezultă din schița de intabulare a reclamanților, în această situație ar rezulta o suprafață de 756 mp, cu 5 mp mai mult decât suprafața intabulată.
Experții au explicat lipsa unei părți din suprafața cu care s-au intabulat reclamanții prin aceea că aleea pietonală de acces din str. D. spre parcul municipal s-a extins pe terenul reclamanților cu 8-9 mp, cu ocazia montării conductei de gaz limitrofe proprietății reclamanților.
Concluzia lucrării este că linia de hotar dintre imobilul înscris în CF 5872 B. nr.top.2151/3/1, proprietatea reclamanților și imobilul înscris în CF 7485 B., nr.top. _
/1/1 și CF 9832 B., nr.top. 2152, este dată de următoarele puncte: pct. 20 colțul sud- estic al Turnului D., pct. 21 început zid despărțitor, probabil garaj, pct. 22 terminat zid despărțitor, probabil garaj, pct. 12 capăt gard despărțitor spre aleea de acces din parcul municipal, situat la 23,23 m față de colțul estic al proprietății pârâților.
Instanța reține că afirmațiile experților se coroborează cu planșele foto de la filele 72, 374 și 375 din dosar, din care rezultă că gardul nou a fost construit retras spre proprietatea pârâților G. cât și cu declarația martorului Iluț Sorin (f. 395), care a participat la efectuarea lucrărilor și care a confirmat acest aspect, precizând că punctul de întâlnire al noului gard cu împrejmuirea din beton existentă înspre parc a fost determinat prin raportare la două repere fixe, respectiv turnul dogarilor și postul trafo.
În ceea ce privește marcajul de culoare verde (f. 70, 71) și stâlpul din planșa de la fila 72, care potrivit susținerilor reclamanților, indicau punctul de întâlnire menționat anterior și care ar fi fost nesocotit cu ocazia efectuării lucrărilor de edificare a gardului, poziționarea lor apare ca lipsită de relevanță, în contextul în care, așa cum s-a constatat cu ocazia cercetării la fața locului, acestea nu mai există, pentru a se putea verifica o atare aserțiune, iar din declarațiile martorilor nu rezultă când și de cine au fost realizate.
Vor fi înlăturate, de asemenea, declarațiile martorilor Marcu D. (f. 379) și Marghidanu Dorel (f. 393) cu privire la poziționarea noului gard în raport de gardul vechi de sârmă, dat fiind caracterul echivoc și contradictoriu al acestora. Astfel, primul martor a relatat inițial că noua construcție s-a făcut spre terenul reclamanților, iar după depunerea planșelor foto de la dosar, care relevă o altă stare de fapt, s-a referit la o eventuală poziționare provizorie a gardului vechi în timpul lucrărilor de edificare, care ar fi putut fi surprinsă în fotografie. Desigur că această ultimă ipoteză nu poate fi primită, din moment ce în imaginile de la dosar este evidentă starea de fixație a părții din vechea împrejmuire ce desparte proprietățile limitrofe. Cel de-al doilea martor, după ce a arătat că față de gardul vechi, cel nou are o poziție modificată cu cca 60-70 cm la capătul dinspre Turnul
D. și păstrează poziția la capătul dinspre parc, a revenit și a indicat o stare de fapt contrară. Mai mult, a precizat că a observat cele relatate înainte cu o săptămână de termenul de judecată la care a fost ascultat, deși la acea dată nu mai existau semne care să indice aliniamentul primului gard dintre terenurile părților.
În ceea ce privește expertiza de care se prevalează pârâții, depusă la termenul din_ și efectuată de experții Berende Login, Vintilă N. și Hasbei F., aceasta a fost înlăturată de instanță, ca fiind efectuată fără citarea părților, aspect în legătură cu care reprezentantul reclamanților și-a exprimat acordul la termenul din data de_ (f. 217).
Mai mult, schița ce a stat la baza intabulării reclamanților, întocmită de ing. Plăian în anul 1994, nu a fost întocmită la o scară certă și conține o modificare nevizată a valorii lățimii terenului, astfel încât instanța își va întemeia hotărârea pe concluziile raportului efectuat în cauză de experții Sofron Constantin, Hasbei F. și P. Viorel și însușite de expertul Mănășturean Emil, bazate pe calcule și măsurători efectuate cu aparatură topografică de precizie, așa cum se consemnează în partea introductivă a lucrării, confirmate, de altfel, și de primul raport de expertiză întocmit în cauză de experta Chendrean Constanța.
În considerarea aspectelor de fapt și drept expuse anterior, ținând seama de dispozițiile art. 584 C.civ., instanța va admite, în parte, acțiunea formulată de reclamați și va stabili linia de hotar dintre imobilul înscris în CF 5872 B. nr.top. 2151/3/1, proprietatea reclamanților și imobilele înscrise în CF 7485 B., nr.top._ /1/1 și CF 9832 B., nr.top. 2152, situate în B., str. D., nr. 20, pe aliniamentul descris de gardul ce desparte în prezent cele două proprietăți, respectiv următoarele puncte stabilite prin expertiza întocmită de experții Sofron Constantin și Hasbei F., asistați de expertul
P. Viorel: pct. 20 colțul sud-estic al Turnului D., pct. 21 început zid despărțitor, probabil garaj, pct. 22 terminat zid despărțitor, probabil garaj, pct. 12 capăt gard despărțitor spre aleea de acces din parcul municipal, situat la 23,23 m față de colțul estic al proprietății pârâților și va respinge cererile de obligare a pârâților la predarea în posesia reclamanților a terenului în suprafață de 14 mp și de retragere a gardului pe o nouă linie de hotar sau, în caz de refuz, de încuviințare a demolării gardului.
În temeiul art. 276 C.pr.civ., instanța va compensa cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Calea de atac declarată de reclamanți
Împotriva sentinței expuse, în termen, au declarat apel reclamanții A. S. și
A. P.,
care au solicitat, în principal
, schimbarea hotărârii atacate si, astfel: stabilirea liniei de hotar care desparte imobilul înscris in Cf nr.5872 B., nr.top 2151/3/1
- proprietatea subsemnaților apelanți de imobilele înscrise in Cf nr.7485 cu nr. top._
/1/1, si Cf nr.9832 nr.top 2152 - proprietatea paraților G., conform planului de situație Anexa 2 din expertiza topografica întocmită de exp. Chendrean Constanta, confirmata si prin expertiza topografica întocmită de experții: Berende Login, Vintila N., Hazbei Florinei, linia de mejda urmând a fi fixata intre punctele 40 si 43, cu o lungime de 28,2 m, cu linia de mejda a terenului subsemnaților inspre aleea din parc de 26,8 m, varianta de grănițuire susținuta si de documentația de intabulare a subsemnaților; sa fie obligați parații sa ne respecte dreptul de proprietate si sa ne predea in posesie fâșia de teren pe care au acaparat-o din proprietatea apelanților, prin greșita amplasare a gardului actual, in suprafața de 8,50 mp, conform expertizei topografice întocmite de experții: Berende Login, Vintila N., Hasbei Florinei; sa fie obligați parații sa-si retragă gardul ridicat, inclusiv zidul de boltari ce face parte din gardul edificat, pe linia de hotar ce o veti stabili iar in caz de refuz sa încuviințați demolarea acestuia de către subsemnații apelanți pe cheltuiala pârâților și, în subsidiar, desființarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe; cu cheltuieli de judecata
Apelanții susțin că sentința este nelegală și netemeinică.
În dezvoltare motivelor de apel apelanții arată că ei au cumpărat terenul în anul 1994, prin contract autentic de vânzare-cumpărare si act de parcelare, întocmindu-se si documentație tehnică ce face parte integranta din contract și, astfel, și-au întabulat asupra nr.top.2151/3/1 c.f. 5872 B., în suprafața de 750 mp, suprafață care exista în totalitate la acea dată,, așa cum s-a constatat și cu ocazia măsurătorilor efectuate pentru întocmirea documentației tehnice, pe când intimații G. cumpără de abia în anii 2003 - parcela cu nr. top.2153/2 - în suprafață de 500 mp (încheiere de cf nr. 10554/2003), respectiv 2004 - parcela cu nr. top.2153/1/1 - in suprafața de 85 mp (încheiere de cf nr.8613/2004), ambele parcele din c.f nr.7485 învecinate cu terenul apelanților, însă la baza niciunei încheieri de carte funciară prin care pârâții și-au înscris dreptul de proprietate nu există nici un fel de documentații tehnice care să conțină măsurători prin care sa se verifice dacă suprafețele înscrise în cartea funciară exista in realitate, iar asupra nr.top 2152 - în suprafața de 515 mp din c.f nr.9832, pârâții nu au avut înscrisă inițial decât o promisiune de vânzare-cumpărare (doar in anul 2008 fiind perfectata vânzarea-cumpărarea), însă nici in privința acestei parcele neexistând nici o documentație aferentă achiziției, de abia ulterior, în anul 2005 pârâții-intimați întocmind o documentație tehnică de refacere împrejmuire.
Trebuie observat că expertiza apelanților este o expertiză de intabulare,
anterioară celei a reclamanților, pe când cea a pârâților-intimați, încheiată ulterior achiziționării terenului,
este o documentație care are ca obiect refacere împrejmuire, mai exact plan de situație pentru întocmirea documentației de urbanism si documentațiilor de construire.
Astfel, este inadmisibil ca printr-o documentație tehnică extrajudiciară de împrejmuire, care nu sta la baza unei întabulări sa se contravină si să se treacă peste cele consfințite printr-o documentație tehnică ce face parte integrantă dintr-un contract autentic de vânzare-cumpărare și act de parcelare ce stau la baza unei întabulări anterioare.
În acest context, lipsa de diligență din partea intimaților-pârâți, în sensul că aceștia au achiziționat suprafața de teren in discuție fără a întocmi si o expertiză topografică pentru a verifica dacă suprafața scriptică din cartea funciară se regăsește și in fapt, întocmind doar ulterior, o documentație de refacere împrejmuire, nu îi îndreptățește să se extindă cu gardul edificat pentru a putea folosi suprafața de teren înscrisă in cartea funciară.
În consecință, prin apel, se solicită stabilirea liniei de hotar care desparte imobilul înscris in Cf nr.5872 B., nr.top 2151/3/1 - proprietatea apelanților de imobilele înscrise in Cf nr.7485 cu nr. top._ /1/1, si Cf nr.9832 nr.top 2152 - proprietatea pârâților G., conform planului de situație Anexa 2 din expertiza
topografica întocmita de exp.Chendrean Constanta, confirmata si prin expertiza topografica întocmită de experții: Berende Login, Vintila N., Hasbei Florinei, linia de mejda urmând a fi fixata intre punctele 40 si 43, cu o lungime de 28,2 m, astfel linia de mejda a terenului subsemnaților înspre aleea din parc fiind de 26,8 m.
Se arată că această varianta de grănițuire este susținuta si de documentația de intabulare a subsemnaților, de planșele foto depuse de subsemnați la dosarul cauzei, de declarațiile martorilor audiați precum si de împrejurările de fapt constatate cu ocazia cercetării la fata locului, nefiind de omis nici faptul că până la achiziționarea terenului de către pârâți, nu au existat nici un fel de neînțelegeri intre ei și fostul proprietar în privința limitei dintre cele doua proprietăți (aspect firesc având in vedere ca nicio parte nu a ocupat abuziv vreo suprafață din terenul proprietatea celuilalt), conducta de gaz de pe pasajul pietonal fiind amplasată cu mult înainte de achiziționarea terenului de către ei, așa cum reiese si din adresa Serviciului Urbanism Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei B. nr.329/_ .
Apoi, se solicită obligarea intimaților să le respecte dreptul de proprietate si sa ne predea in posesie fâșia de teren pe care au acaparat-o din proprietatea lor, prin greșita amplasare a gardului actual, în suprafața de 8,50 mp, conform expertizei topografice întocmite de experții: Berende Login, Vintilă N., Hazbei Florinei, concluziile acestora in privința suprafeței ocupate fiind susținute de: planșele foto depuse de subsemnați la dosarul cauzei, de declarațiile martorilor audiați precum si de împrejurările de fapt constatate cu ocazia cercetării la fata locului, si indirect de concluziile raportului întocmit de experții Constantin Sofron, Hazbei Florinei, P. Viorel, care la fila 5 si 6 din expertiza, in cadrul planurilor de amplasament identifica aproximativ aceeași suprafața de 8 mp, însă în mod deliberat o plasează înspre pasajul pietonal, comunicând ulterior instanței, totalmente eronat si fără nici un temei real ori calcule, că suprafața identificata de dânșii aferentă petitului de revendicare este de 3 mp, susținere nefondata deoarece tot aceeași experți au uitat ca anterior, in cuprinsul expertizei, au învederat ca cei 3 mp reprezintă doar un minus fata de suprafața scriptica deținută de pârâți. de parați. Se arată că, în literatura de specialitate s-a subliniat faptul ca nu trebuie luate in considerare aprecierile cu caracter subiectiv, iar raportul de expertiză nu poate fi folositor dacă în concluzii nu sunt date exacte, "trebuind să se facă deosebire intre concluziile probabile - care pot avea deci un oarecare efect - si situația în care se vădește că expertul nu a ajuns la concluziile respective pe baza de date științifice și raționamente precise, ci a făcut o simplă apreciere subiectivă, caz în care, - evident ,- avizul sau nu are nici un fel de valoare" (Dr.Emil Mihuleac - "Expertiza judiciară", editura Științifica, București 1971, pag.279-280).
Dacă se avansează teza ca înscrierile în cartea funciara nu garantează suprafața atunci aceasta teza de ce s-ar aplica numai in privința subsemnaților reclamanți si nu si a paraților, care au faptic, in urma edificării noului gard, suprafața de 1097 mp, cu "toleranta de rigoare"1{adică un minus de 3 mp) - a se vedea concluziile expertei Chendrean C. de la fila 115-, deci paradi trebuie sa aiba suprafața dorita chiar prin desființarea gardului vechi, fapt ce ar trebui "tolerat" de subsemnații reclamanți, care ar fi nevoiți sa se mulțumească cu o suprafața de 728 mp in loc de 750 mp (deci un minus de 22 mp).
Se observă, astfel "grija" manifestată de prima
instanță față de întinderea proprietății intimaților care statuează ca "pretenția reclamanților ca dezvoltarea frontală a imobilului spre aleea de acces sud-estică, din parcul municipal, să fie de cca.26,80 m, deci mărită cu 0,60 m față de cea actuală este eronată, pentru că, așa cum rezultă din schița de intabulare a reclamanților, în aceasta situație ar rezulta o suprafață de 756 mp, cu 5 mp mai mult decât suprafața intabulată" însă reține, spre a-și fundamenta soluția, concluziile total nefondate ale unor experți care, în loc sa răspundă obiecțiunilor (fila 310-311) la raportul de expertiză, încearcă "să ne lumineze" invederând (la fila 318) că "precizia măsurătorilor trebuie sa se încadreze intr-o toleranta de 2%, astfel că suprafața revendicată de
către reclamanți, 22 mp, este mai mică sau aproximativ egală cu suprafața rezultată din această precizie, deci legal și normal nu ar trebui să constituie obiectul nici unui litigiu (355mp+ 750 mp x2 %=22,10mp). În această privință, practica judiciară a statuat, in mod ferm și in nenumărate rânduri că, într-adevăr " cartea funciară nu garantează suprafața terenului, ceea ce înseamnă ca pârâtul nu este îndreptățit sa se extindă pe terenurile învecinate pentru a ajunge sa posede terenul înscris in cartea funciară în ceea ce privește suprafața" (Curtea de Apel C., Decizia nr. 109/_, secția civilă, in "Buletinul jurisprudenței -Culegere de practică judiciară-Curtea de Apel
C. 1998", pag. 14-16, editura Lumina Lex 2000).
Faptul că pârâții s-au extins cu gardul edificat pe proprietatea lor este recunoscut chiar de aceștia in cuprinsul întâmpinării depuse (fila 28) unde arată că "... am amplasat gardul cu câțiva centimetrii înspre proprietatea reclamanților", "... am amplasat gardul în modul arătat pentru ca nu puteam altfel, întrucât trebuia sa plecam de la Turnul D. în linie dreaptă așa este schița gardului și așa a fost autorizat si fiind în Zona A a monumentelor istorice nu ne puteam abate de la traseul stabilit însă, probabil, prima instanță nu a considerat utilă lecturarea acestei întâmpinări. Cu aceeași "sinceritate orbitoare" răspunde intimata-parata si la interogatoriul luat acesteia, in cuprinsul căreia întrebată fiind (fila 82 întrebarea 6) dacă, cu ocazia edificării noului gard a împins gardul de sârma înspre proprietatea apelanților, răspunde cu nonșalanta ca nu l-a împins ci dimpotrivă "am aliniat noul gard cu Turnul
D. pentru a avea o estetică" .
La rândul său și pârâtul recunoaște, in cuprinsul interogatoriului luat (fila 84), că a desființat semnul de hotar, respectiv stâlpul de metal ce marca limita dintre proprietăți în punctul de unire a gardului de sârmă cu gardul de beton - foto 3 fila 72. Cu toate acestea prima instanță a motivat că lipsa unei părți din suprafața cu care s- au intabulat ei, se datorează extinderii pasajului pietonal dinspre str.D. cu ocazia montării unei conducte de gaz, deși, în realitate, conducta de gaz de pe pasajul pietonal a fost amplasata cu mult înainte de achiziționarea terenului de către ei, cum reiese si din Adresa Serviciului Urbanism Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei
B. nr.329/_ (fila 140) si din declarațiile martorilor (fila 379-380 și fila 393-394) aspect recunoscut chiar de pârâtul T., fostul proprietar al imobilelor achiziționate de intimați(fila355), iar raționamentul experților care au înaintat aceasta teza nu are nici un suport, nefiind indicate dimensiunile laturilor pasajului pietonal, amplasamentul gardului anterior montării conductei, precum si modul de calcul a suprafeței.
Apoi, este cel puțin curios daca nu chiar pueril raționamentul instanței de fond care nu a luat in considerare expertiza întocmită de exp. Berende L., Hasbei F. si Vintilă N. pe motiv ca ulterior efectuării măsurătorilor si depunerii lucrării doi dintre experți au fost radiați de pe lista experților judiciari, dar, deși retine ca exp.Mănășturean E. este suspendat din calitatea de expert judiciar, respinge excepția nulității contraexpertizei invocate de subsemnații (fila 370) și își fundamentează soluția adoptata pe aceasta contraexpertiza, care nu a fost întocmită si nici semnata sau însușită de cel de-al treilea expert numit (M.E) a se vedea si fila 341, cea de a treia semnătura aparținând expertului asistent P. Viorel, care in opinia noastră era incompatibil sa se pronunțe deoarece a întocmit documentația de refacere împrejmuire a intimaților.
Așa fiind, înțeleg să invoce în continuare nulitatea contraexpertizei pe care si-a fundamentat soluția prima instanță, statuarea instanței de fond in sensul ca din preambulul lucrării (fila 298) ar reieși că expertul M.E a participat la întrevederi alături: de ceilalți experți si nu rezulta de nicăieri ca nu si-ar fi însușit conținutul si concluziile lucrării, este puerila si forțată, neputând fi primita, in preambulul expertizei arătându-se foarte clar si cat se poate de transparent, ca expertul M.E. este incompatibil având ir vedere funcția sa din cadrul OCPI, sens in care acesta va depune un înscris la instanța iar, pe de alta parte, nulitatea invocata este operanta deoarece nici celelalte concluzii din raport (lărgirea pasajului pietonal, poziționarea amplasamentului vechiului gard si a celui nou, arătarea suprafeței rezultate prin suprapunere etc) nu au suport.
Apelanții arată că nu sunt de acord nici cu motivarea primei instanțe, în sensul ca propunerile s concluziile din ultima expertiza întocmită se coroborează cu planșele foto de la fileh 72, 374 si 375, cu atât mai mult cu cat intimatul G. a recunoscut ca desființat ace semn de hotar, iar ultimele doua planșe foto in discuție nu cuprind punctul de intersecția al vechiului gard de sarma cu gardul de beton dinspre aleea din parc.
Nici statuarea privitoare la marcajul de culoare verde fila 70, 71, in sensul că poziționarea sa nu este relevantă deoarece nu ar mai exista și nu se știe de cine a fost făcut, nu poate fi primită, deoarece, in primul rând, se poate observă din planșa foto fii; 70 ca in acel punct era legat cu o sarma vechiul gard - aspect esențial deoarece arau punctul de întâlnire si poziționarea vechiei mejdii; in al doilea rând, se poate observa ci cat au intrat intimații pe proprietatea noastră prin edificarea noului gard, adică cu cat ai mutat vechea mejdie înspre terenul nostru; iar, nu in ultimul rând, chiar daca ace; porțiune a gardului a fost tencuita de intimați, calculele matematice si măsurătorile ce se impun tot se pot face având in vedere modelul regulat din partea superioara a gardului de beton, model care se regăsește in continuarea gardului ce împrejmuiește proprietate; subsemnaților.
Mai retine prima instanța ca schița ce a stat la baza întabulării proprietăți lor nu ar fi la o scara certă, așa cum pretind de altfel si experții, or se poate lesne observa mențiunea de pe schița, in sensul ca este întocmită la scara de 1:1440,
Mai retine prima instanța ca schița ce a stat la baza intabulării proprietăți subsemnaților nu ar fi la o scara certa, așa cum pretind de altfel si experții, or se poate lesne observa mențiunea de pe schița, in sensul ca este întocmită la scara de 1:1440
Consideră, de asemenea, ca prima instanța a înlăturat fără nici un temei declarațiile celor doi martori audiați, filele 379 si 393, doar pe simple considerente de orientare in spațiu si mai ales de exprimare.
Prin concluziile scrise, apelanții A. S. si A. P., au reiterat susținerile din apel și au făcut referire la varianta de grănițuire din raportul de expertize efectuat în apel, solicitând, în principal, schimbarea hotărârii atacate si, astfel: stabilirea liniei de hotar care desparte imobilul înscris in Cf nr.5872 B., nr.top 2151/3/1 - proprietatea subsemnaților apelanți de imobilele înscrise in Cf nr.7485 cu nr. top._ /1/1, si Cf nr.9832 nr.top 2152 - proprietatea intimaților, conform planului de situație nr.3 -varianta 2 de grănițuire - din expertiză topografica întocmită in apel, cu linia de mejda a terenului subsemnaților înspre aleea din parc de 26,81 m; sa fie obligați parații sa ne respecte dreptul de proprietate si sa ne predea in posesie fâșia de teren pe care au acaparat-o din proprietatea apelanților, prin greșita amplasare a gardului actual, in suprafața de 13 mp, identificata conform concluziilor experților reflectate in planul de situație nr.3; sa fie obligați parații sa-si retragă gardul ridicat, inclusiv zidul de bolțari ce face parte din gardul edificat, pe linia de hotar solicitata iar in caz de refuz sa se încuviințeze demolarea acestuia de către subsemnații apelanți pe cheltuiala paraților; în subsidiar, desființarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe; cu cheltuieli de judecată.
Arată că aceasta varianta de grănițuire este susținuta si de documentația de intabulare a apelanților, de planșele foto (fila 222) depuse de ei la dosarul cauzei, de declarațiile martorilor audiați precum si de împrejurările de fapt constatate cu ocazia cercetării la fața locului, nefiind de omis nici faptul ca pana la achiziționarea terenului de către parați, nu au existat nici un fel de neînțelegeri intre ei și fostul proprietar in privința limitei dintre cele doua proprietăți (aspect firesc având in vedere ca nici o parte nu a ocupat abuziv vre-o suprafața din terenul proprietatea celuilalt), conducta de gaz de pe
pasajul pietonal fiind amplasat cu mult înainte de achiziționarea terenului de către reclamanți.
Apărările intimaților față de apelul declarat
Intimați G. P. si G. V., prin avocat, au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat de către reclamanți și obligarea la plata cheltuieli de judecata in apel
.
Se arată că, în anul 2003, ei au cumpărat de la pârâții T. imobilele înscrise in c.f.7485 B., nr.top.2153/2, în suprafața de 500 mp. imobil de sub nr.top.2153/1/1, în
suprafață de 85 mp si imobil teren înscris in c.f.9832 B., nr.top.2152 in suprafața de 515 mp împreună cu construcțiile aliate pe acest număr top. și, în total, au cumpărat suprafața de 1100 mp.
Pe partea de vest a proprietăților cumpărate acestea se învecinează cu proprietatea reclamanților A. S. si P., proprietate inscrisă in c.f.5872 B. nr.top.2151/3/1 in suprafață de 750 mp, dar si cu proprietatea Bisericii Evanghelică Lutherană. biserica înscrisă in c.f.sub nr.2151/3/2, in suprafața de 355 mp.
La data când ei au cumpărat, intre proprietatea cumpărată și proprietatea reclamanților și a Bisericii exista un gard din plasa de sârmă.
După cumpărare au dorit să refacă gardul despărțitor, mai ales că fiind zona istorică li s-a solicitat sa refacă gardul. Cu ocazia cumpărării au întocmit expertiza tehnica prin expert P. Viorel. expertiza vizat de OCPI sub nr.2025/_ .
Și reclamanții au cumpărat suprafața de 750 mp de la Biserica Evanghelică Lutherană, în baza contractului de vânzare-cumpărare si act de parcelare nr.6224/_ întocmit de notar Buia M. si a raportului de expertiză tehnică întocmit de expert constructor Plăian Gavrilă, expertiza nevizată de OCPÎ.
La data cumpărării terenului de către reclamanți Biserica deținea suprafața de 1105 mp in c.f. 1154 B., nr.top.2153/3, astfel că, reclamanții cumpărând suprafața de 750 mp, Biserica a rămas cu 355 mp.
În realitate suprafața deținută de Biserica la data cumpărării era si este si acum de 282 plus 738 mp în total 1020 mp, nu 1105 mp cât era intabulat.
Imediat ce au început construirea gardului au fost ținta reclamațiilor reclamantului, deși posedau autorizație de construcție si proiect vizat, fiind vorba de o zona istorică. Gardul s-a edificat pe proprietatea lor de către martorul Iluț Sorin, audiat la fond (f.395) care a declarat că gardul nou s-a edificat pe proprietatea lor că a rămas gardul de sârma pe proprietatea reclamanților. De altfel fotografiile depuse la dosar confirmă această poziționare a gardului. Cu toate acestea reclamanții susțin si acum că, prin edificarea gardului, ar fi intrat pe proprietatea lor, fapt infirmat și de expertizele efectuate in cauză.
Cu privire la expertiza reclamanților așa cum au arătat, aceasta s-a efectuat de către un expert constructor, nu topo, nu este vizata de OCPI si ceea ce este si mai grav este că se poate observa chiar cu ochiul liber că s-a modificat chiar pe schița dimensiunea laturii proprietății dinspre parc, astfel că peste cifra 2 s-a făcut cifra 8 si așa cum remarca experții a fost întocmită la o scara neconvențională de 1 :1440 (se menționează in partea de sus) iar in partea de jos se menționează 1 :500.
Ei au cumpărat 1100 mp si folosesc 1089 mp, adică mai puțin, astfel că susținerea că s-au extins peste proprietatea reclamanților este total nereală.
Imobilul din care s-a dezmembrat proprietatea reclamanților nr.top.2151/3/1 si 2151/3/2 proprietatea Bisericii, însă din nr.top.2151
mai există nr.top.2151/2 proprietatea Primăriei, suprafața acestui nr.top. fiind de 158 mp în c.f.2108 B. si in realitate in teren de 179 mp, notat pe una dintre expertize. Au făcut aceasta remarca aceasta suprafață in plus provine din același nr.top. inițial și anume 2151 din care poseda și reclamanții.
Arată că domnul expert constructor Plăian G pe schița de intabulare a reclamanților are și o schiță medalion de carte funciară cu nr.top.2151. 2153 si 2152 si cu ochiul liber se poate observa ca frontul la aleea din parc a nr.top.2153 este mult mai mare decât a nr.top.2153/2/1 proprietatea reclamanților. Daca expertul a luat schița de carte funciara care cu certitudine este la scara putea lesne observa exact frontul la aleea de la parc pentru fiecare din cele nou nr.top. susmenționate.
Se spune la un moment în apel că ei au menționat in întâmpinare ca atunci când am ridicat gardul nou au intrat peste terenul reclamanților in partea dinspre parc si, așa este, insă a fost numai o greșeală de exprimare pe care au sesizat-o si au corectat-o imediat (la 14.dec s-a depus întâmpinarea si la 16.decembruie au depus un script prin care au arătat greșeala si au corectat).
Pe una dintre schițele întocmite de către expert Petre I se marchează gardul existent și se poate observa că acesta este în linie dreaptă și că acel gard care a existat a
fost cu curbură spre terenul reclamanților, motiv pentru care o porțiune buna din terenul anterior deținut de familia T. de la care au cumpărat a rămas la reclamanți (corectura de la curba la dreapta s-a făcut in favoarea reclamanților). Oricum liniile despărțitoare dintre proprietăți sunt drepte si așa trebuie sa fie trasata mejdia.
Reclamanții invocă mereu un semn marcat cu culoare verde pe gardul dinspre parc, semn care nu mai există, si care a fost realizat d e către reclamanți, care așa cum se observă nu era pe locul unde se întâlnea gardul din plasă de sarma cu cel din zid dinspre parc ci cu vreun metru înspre proprietatea noastră.
In mod cert, în speță, mejdia s-a stabilit in raport de schițele de carte funciară si de suprafața nr.top.cu precizarea ca fără putința de tăgada nr.top.2151/3 din care s-a dezmembrat suprafața cumpărată de către reclamanți la data dezmembrării si ulterior nu a avut suprafața de 1105 mp cât era intabulată ci cel mult 1020 mp cât găsesc toți experții, ceea ce denotă că domnul expert constructor Plăian G. atunci când a dezmembrat acest nr.top.pt reclamanți nu a măsurat suprafața acestuia ci a menționat doar pe schiță suprafața intabulată, deci a întocmit o expertiză incompleta, defectuoasă si care nu a fost vizata de către OCPI si care a mai fost si modificata prin modificarea cifrei nr.2 in cifra nr.8. Ei au construit gard pe baza de autorizație de construire, iar demolarea dacă se cere trebuie să se obțină autorizație de demolare.
Nu se pune problema revendicării vreunei suprafețe de teren de la ei câtă vreme nu posedă mai mult decât ceea ce avem intabulat. Intimații au solicitat și cheltuieli de judecată în apel.
Intimații G. au formulat și concluzii scrise prin care au solicitat respingerea apelului ca nefiind fondat și au reiterat apărările detaliate în întâmpinare, susținând că în realitate gardul este situat pe același amplasament, ba chiar intimații au edificat gardul mai înspre terenul lor pentru a fi drept, că reclamanții au dobândit terenul cu o lățime de 26,2 m spre parc și nu de 26,6 m. fiind discutabilă schița întocmită de expertul Plăian Gavrilă.
Intimații pârâți T. T. -V. și D. B. -Z. -R. nu s+au prezentat în instanță și niic nu au formulat apărări în scris.
Probe administrate în apel
dispus efectuarea unei noi expertize de către trei experți topo, care au întocmit mai multe variante de grănițuire, raportul de expertiză aflându-se la filele 327-343 dosar apel; au fost solicitate de la OCPI Biroul de cadastru și publicitate imobiliară B., copia tuturor actelor în baza cărora s-au întabulat reclamanții și pârâții, precum, și autorii acestora, de la care ei au dobândit dreptul, s+au depus planșe fotografice f.222-223, privind atât situația anterioară edificării actualului gard cât și cea actuală.
Statuările tribunalului asupra apelului reclamanților și asupra apărărilor pârâților Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate având în
vedere și probele noi administrate în apel, tribunalul reține următoarele:
Atât apelanții reclamanți cât și pârâții intimați sunt proprietari asupra a două parcele de teren situate limitrof, reclamanții solicitând stabilirea liniei de hotar susținând că actualul gard edificat de pârâții intimați nu se află pe amplasamentului vechiului gard, gard existent la data dobândirii calității de proprietar, apreciind că se impune restabilirea vechii linii de hotar.
În aceste condiții, pentru stabilirea linie de hotar dintre cele două terenuri limitrofe, se pornește de la următoarele premise:
Terenurile care au format obiectul contractelor de vânzare cumpărare, prin care, atât reclamanții-apelanți A. cât și pârâții intimați G. au dobândit terenurile pe care e dețin în prezent în proprietate, sunt terenurile pe care fiecare vânzător le avea în proprietate la data vânzării, așa cum acestea au fost determinate prin schițele care au stat la baza întabulării fiecărui proprietar vânzător, în privința următoarelor caracteristici: amplasament, formă, dimensiunea laturilor, vecinătăți, cu mențiunea că, în privința suprafeței, numai în măsura în care aceasta corespunde cu aria care rezultă din
dimensiunea laturilor terenului din schița de întabulare, având în vedere că principiul publicității nu operează cu privire la suprafața înscrisă.
Respectarea principiului opozabilității întabulării în cartea funciară;
Respectarea eventualelor semne vechi de hotar, în măsura în care acestea au existat.
Dreptul de proprietate dobândit de apelanți și de intimați nu poate fi altul decât cel avut de autorul fiecăruia.
În speță, în arhiva cărții funciare carte funciară care au stat între terenul proprietatea apelanților și cel al intimaților a existat un gard vechi, astfel că urmează să se stabilească dacă acesta era amplasat pe linia de hotar dată de schițele de întabulare și totodată și dacă actualul gard edificat de intimați se află pe linia de hotar, potrivit actelor de întabulare a fiecărui teren.
Tribunalul reține că, atât reclamanții cât și pârâții au dobândit dreptul de proprietate prin cumpătare astfel că întinderea dreptului dobândit este în limitele dreptului autorului de la care fiecare a dobândit dreptul de proprietate.
În același timp, potrivit principiului publicității și opozabilității înscrierii în cartea funciară, prin înscrierea ulterioară în cartea funciară, nu se poate aduce atingere dreptului întabulat anterior, cu mențiunea arătată, în sensul că înscrierea în cartea funciară nu garantează și suprafața terenului.
Reclamanții A. au cumpărat terenul în suprafață de 355 m.p.,cu nr. top.2151/3/2, în anul 1994 de la fostul proprietar Biserica Evanghelică Lutherană, acest teren provenind din terenul în suprafață totală de 1105 m.p. înscris anterior cumpărării în c.f nr.1154 B., nr.top.2151/3.
În vederea vânzării suprafeței de 355 m.p. fostul proprietar și-a parcelat terenul în două loturi, unul de 750 m.p și unul de 355 m.p., parcelare a fiind efectuată în baza documentației întocmită de expertul Plăian Gavrilă, schița de parcelare aflându-se la filele 6-11 dosar fond și copia schiței se află și la fila 337 dosar apel.
Potrivit acestei schițe, terenul proprietatea reclamanților, în suprafață de 355 m.p., are dimensiunea laturii limitrofe cu parcul municipal de 26,8 m și dimensiunea laturii limită cu terenul având nr. top.2153, de 28,2 m., nefiind dovedit în speță că numărul 26,8 ar fi fost modificat. După parcelarea terenului și vânzarea suprafeței de 355 m.p., între cele două parcele nu s-a construit un gard despărțitor, cele două parcele fiind și în prezent nedelimitate faptic între ele, așa cum arată experții în apel(f.330 dosar apel).
Anterior parcelării, terenului de 1.105 m.p., era delimitat față de terenurile limitrofe, pe toate laturile.
Astfel, toate semnele despărțitoare a terenului de 1.105 m.p. față de terenurile limitrofe, cu excepția laturii limitrofe cu nr. top.2152 și 2153, sunt același și în prezent, respectiv spre aleea de acces în parc este vechiul gard, lângă care, la data cumpărării de către reclamanți exista conducta de gaz, conductă care este pe același amplasament și în prezent, spre strada D. este zidul și Turnul D. și spre parcul municipal este gardul din panouri de beton, acestea fiind evidențiate și în raportul de expertiză întocmit de cei trei experți în apel((f.327-343 dosar apel) și este vizibil și în planșele fotografice f.222-223 dosar apel.
S-a efectuat gard nou doar pe latura perpendiculară cu parcul municipal, gard efectuat de pârâții intimați G., după ce aceștia au devenit proprietari asupra terenului cu nr. top.2152, 2153/1/1 și 2153/2 și cu privire la această linie despărțitoare există neînțelegeri.
La data la care reclamanții au dobândit terenul de 355 m.p., proprietar asupra terenului limitrof, cu nr. top..2152, cu suprafața de 515 m.p. pe care se află și construcția casă și cu nr.top.2153, grădină, cu suprafață de 648 m.p era Statul Român, acesta fiind întabulat în anul 1958(f.77 și f.95 dosar apel).
Ulterior, în anul 1996, pentru terenul de 500 m.p., din cel de 648 m.p., cu destinația de grădină, înscris sub nr. top.2153, s-a eliberat titlul de proprietate, în baza Legii nr.18/1991, numitului T. V. și, prin sentința civilă nr.4319/1999, pronunțată de
Judecătoria Bistrița în dosarul nr.4501/1999, s-a dispus ieșirea din indiviziune a acestui proprietar față de Statul Român, terenului în suprafață de 500 m.p. fiindu-i atribuit nr. top nou 2153/2, potrivit raportului de expertiză, întocmit de expertul Țăranu Cornel, care face parte integrantă din sentință și, în baza acestor acte, numitul T. V., s-a întabulat în cartea funciară, prin încheierea c.f. nr.5370/_ (f.86-.94 dosar apel).
Din schițele întocmite de expert, aflate în copie la fila 90 și fila115, dosar apel, reiese că terenul cu suprafață de 500 m.p.,este delimitat pe o latură de terenul reclamanților, cu nr. top.2151/3/2, are o latură limitrofă cu parcul municipal, are o latură limitrofă terenul în suprafață de 63 m.p., pe care se află punctul Trafo, o latură limitrofă cu terenul în suprafață de 600 m.p., menționată cu linie punctată pe schița de la fila 115 ca având dimensiunea de 28,8 m. Lotul de 600 m.p. menționat pe schița de fila fila 90, este format din parcela de 515 m.p. cu nr. top.2152, pe care se află localizată casa, atât în fapt, cât și în cartea funciară, și suprafața de 85 m.p., suprafață care, împreună cu suprafața de 63 m.p., (în total 148 m.p.)a rămas înscrisă în c.f. sub același nr. top. nou, rezultat prin partajare, 2153/1(chiar dacă din punct de vedere tehnic topografic, fiecare suprafață trebuia să primească un nr. top. nou, întrucât nu formau o singură parcelă ci după parcele distincte, dar acest aspect nu are nicio consecință cu privire la linia de hotar dintre terenurile limitrofe, în discuție, în prezenta pricină) .
Pe schița, aflată în copie la fila 115 dosar apel, apare configurată suprafața de 85 m.p., cu linie punctată, având dimensiunea laturii limitrofe cu terenul reclamanților de 2,9 m, latura limitrofă cu terenul de 500 m.p. este de 28,8 m, și latura opusă celei de 2,9 m este de 3 m, fără să aibă indicată dimensiunea laturii opusă celei de 28,8 m, limitrofă cu terenul de 515 m.p. din nr. top.2152 iar, în schița de la fila 90 expertul a menționat cu scris olograf, probabil atunci când a corectat și tabelul de mișcare parcelară, dimensiunea laturii la limita cu terenul de 500 m.p. ca fiind de 28,25 m și nu de 28,8 m.
Schița de delimitare a terenului de 500 m.p. cu nr. top.2153/2, nu are indicată dimensiunea laturii limită cu parcul municipal, fiind indicată doar dimensiunea laturii cuprinsă între colțul construcției punctului Trafo, până la limita cu terenul reclamanților, ca fiind de 23,7 m, dimensiune în care este inclusă și dimensiunea laturii terenului cuprins între colțul punctului Trafo și limita terenului de 500 m.p..
Peretele punctului Trafo, spre parcul municipal, are indicată dimensiunea de 5,8 m.
Așa fiind, tribunalul reține că dimensiunea totală a laturii terenului spre parcul municipal, format din latura terenului de 500 m.p. și latura terenului de 63 m.p. pe care se află punctul Trafo este de 29,5 m, calculată de la colțul exterior al punctului trafo, situat înspre Casa municipală de cultură, punct care, potrivit schiței reprezintă, limita nr. top.2153 cu nr. top.2154.
Întrucât, din schițele întocmite ulterior, cu privire la parcela de 63 m.p. experții au indicat dimensiuni diferite, pentru latura limitrofă cu parcul municipal(6,86 expertul P. Viorel,f.268 dosar apel, 7,18 m potrivit folosinței actuale, f.334 dosar apel, experții T. P.
, D. G., T. M. ), tribunalul reține că punctul ce reprezintă colțul exterior al clădirii punctului Trafo, este în același loc, neintervenind modificări privind amplasamentul acestei construcții, astfel că, indiferent de dimensiunea pe care experții o indică ca fiind latura terenului aferent punctului trafo, distanța de la colțul exterior al punctului trafo până la limita terenului reclamanților, poitrivit întabulării din cartea funciară, este de maxim 29,5 m, atât cât a indicat expertul Țăranu Cornel, întrucât schița întocmită de expertul Țăranu Cornel, în dosarul nr.4501/1999 al Judecătoriei B. , este schița de delimitare a terenului de 500 m.p., care a stat la baza întabulării, la data de_ (f.86 dosar apel).
Cum, ulterior, la_ (f.83 dosar apel) pârâții intimați G. au dobândit prin cumpărare suprafața de 500 m.p., forma, limitele, configurația și dimensiunile terenului cu suprafața de 500 m.p. cu nr. top.nou 2153/2, sunt cele din schița care a stat la baza întabulării vânzătorului, adică cele din schița întocmită de expertul Țăranu Cornel, în dosarul nr.4501/1999 al Judecătoriei B. .
Susținerile intimaților din întâmpinare, potrivit cărora ei ar fi dobândit terenul de 500
m.p. în baza unei expertize întocmite de expertul P. Viorel, în anul 2005, apar ca
neîntemeiate, cât timp vânzarea cumpărare s-a efectuat, la 10 iulie 2003, în baza unui contract autentic notarial, doar pe baza înscrierii existente la acea dată în cartea funciară, or, în cartea funciară singura schiță referitoare le terenul de 500 m.p. era cea întocmită de expertul Țăranu Cornel.
Schițele întocmite, de expertul P. Viorel și invocate de pârâții G., au fost întocmite în luna mai 2004 și chiar dacă au fost recepționate de OCPI, nu au fost întocmite în scopul identificării terenului de 500 m.p. sau în vederea întabulării acestuia, astfel că nici excepția de către OCPI nu se referă la nr. top.2153/2, urmând ca tribunalul să detalieze această constatare, ulterior, în cuprinsul considerentelor prezentei decizii. Documentația întocmită în anul 2005 la care s+a atașat și documentația întocmită de expertul P. Viorel în anul 2004, a fost depusă de intimații G. în vederea obținerii autorizației de construire a gardului(f.30-67 dosar fond) or, indicarea unor dimensiuni în această documentație nu are nicio relevanță asupra întinderii și limitele dreptului de proprietate al intimaților, cât timp nu în baza acestei documentații s-a efectuat întabularea dreptului lorde proprietate.
Se reține că, din cumularea dimensiunii laturii terenului de 355 m.p., întabulat în favoarea reclamanților în anul 1994, cu dimensiunea terenului de 500 m.p., întabulat, în anul 1999, în favoarea autorului pârâților G. și a laturii terenului de 63 m.p. aferent punctului trafo, spre parcul parcului municipal, între cele două puncte fixe, respectiv colțul gardului la limita cu aleea de acces în parc(lângă conducta de gaz) și limita exterioară a punctului trafo, potrivit dimensiunilor indicate în schițele de întabulare, rezultă că latura totală a terenurilor spre parcului municipal este de 26,8+29,5 =56,3 m.
Din schița întocmită de cei trei experți în apel, planul de situație nr.2(f.334), care reflectă folosința actuală a terenului, latura terenului spre parcul municipal, cuprinsă între cele două puncte fixe respectiv: colțul gardului la limita cu aleea de acces în parc(lângă conducta de gaz) și limita exterioară a punctului Trafo, are dimensiunea de 56,42 m, din care 26,04, este latura terenului folosit de reclamanți, 23,20 m este latura terenului folosit de pârâții G. și 7,18 m este dimensiunea laturii terenului aferent punctului trafo.
În consecință, prin întabularea efectuată în favoarea autorilor intimaților G., întabulare efectuată ulterior întabulării reclamanților, nu s-a adus atingere întinderii dreptului reclamanților, cele două terenuri fiind corect identificate, potrivit schițelor de întabulare, fără să se realizeze vreo suprapunere asupra vreunei porțiuni de teren di nr. top.2151/3/2.
Cei trei experți au susținut că suprafețele determinate potrivit planul parcelar de carte funciară, nu corespund cu suprafețele înscrise în colile de carte de carte funciară.
Astfel, în ce privește terenurile cu nr. top.2152 și 2153, din care provin terenurile intimaților G., experții arată că, potrivit schiței c.f. aceste nr. top. ar avea suprafața de 1159, mai mică cu 4 m.p. față de cea înscrisă în cartea funciară, de 1.163 iar, în privința nr. top.2151/3, din care provine terenul reclamanților, experții au concluzionat că, între suprafața rezultată prin scanarea schiței și suprafața înscrisă în c.f. există o diferență foarte mare, de 314 m.p., fiind de 791 m.p. în loc de 1105 m.p..
Se observă că nr. top.2151/3 (din care provine terenul reclamanților), nr. top.2151/2, corespunzător aleii de acces în parc din strada D. și nr. top.2151/1 provin din dezmembrarea nr.top, inițial 2151, efectuată în anul 1904(f.32 dosar fond) fiind posibil ca, pe schița c.f. să se fi efectuat eronat parcelarea, față de suprafețele menționate în cartea funciară pentru fiecare nr. top. nou format.
Dar cum aleea de acces în parc exista la data parcelării efectuată de expertul Plăian Gavrilă, nu poate fi negat faptul că dimensiunea laturii nr. top.2151/3, la limita cu parcul municipal era mult mai mare decât cea din schița c.f.(de doar 21,26 m, f.333 dosar apel).Chiar și prezentul litigiu, este cu privire la o dimensiune de 0,77 m din dimensiunea laturii terenului reclamanților și nu cu privire la dimensiunea de 5,44 cât este diferența în minus dintre latura schiței de c.f. și latura din schița expertului Plăian Gavrilă.
Apar ca neîntemeiate susținerile intimaților pârâți G., în sensul că, este imposibil ca dimensiunea laturii dinspre parc a terenului cu nr. top.2151/3, la data parcelării de către expertul Plăian Gavrilă, să fie de 26,8 m, doar motivat de faptul că, în schița din c.f. dimensiunea este de 21,26 m întrucât, și dacă s-ar avea în vedere doar schița expertului
P. Viorel, așa cum susțin intimații, ar rezulta o dimensiune a laturii terenului căruia îi corespunde nr.top. inițial 2153, de 30,66 m(f.272 dosar apel), mai mare decât cea din schița de c.f. de 30,56 m(f.333 dosar apel). În același timp se notează de tribunal, că niciun expert, dintre cei care efectuat expertize cu privire le terenurile pârâților, după anul 1996, nu a măsurat și terenul limitrof celui cu nr.2153, respectiv terenul cu nr. top.2154 și 2155, ce se întinde până la Casa municipală de cultură, pentru a se concluziona cert că folosința intimaților înspre nr. top. 2154 -2155 este conformă cu schița de carte funciară inițială și că astfel întreaga diferență s-ar afla înspre terenul reclamanților.
Pe de altă parte, așa cum s-a arătat de tribunal, dreptul de proprietate al intimaților cu privire la terenul în suprafață de 500 m.p. care are latura spre parcul municipal, este circumscris limitelor dreptului de proprietate al fostul proprietar, de la care intimații l-au dobândit și cum acest teren a făcut obiectul Legii nr.18/1991 și a fost delimitat în vederea întabulării, de expertul Țăranu Cornel( expert cu aceeași competență ca și expertul Plăian Gavrilă,adică expert constructor), terenul intimaților se poate întinde cel mult până la punctul situat la o distanță de 29,5m(5,8 +23,7 pe schița expertului Țăranu, f.341 dosar apel), caluclată de la de colțul exterior al punctului trafo(limita cu nr. top.2154-2155) spre terenul reclanaților.
Or, gradul actual este situat la o distanță de 30,38 m față de colțul exterior al punctului trafo
(7,18 +23,2 m, f.334), deci dincolo de punctul limită din schița de întabulare, de 29,5 m.
Așadar, tribunalul nu va avea în vedere dimensiunile laturile nr. top din planul parcelar, rezultate din scanarea planului parcelar de carte funciară, cât timp chiar și experții au arătat că nu pot fi avute în vedere suprafețele indicate în schița de c.f.nici experții.
Din cele anterior expuse, reiese că, atât schița de delimitare și întabulare a terenului de 355 m.p., proprietatea reclamanților, cât și schița de delimitare și întabulare a terenului de 500 m.p., proprietatea pârâților intimați G., au fost întocmite de experți constructori și niciuna nu a făcut obiectul recepției de către OCPI astfel că, apar ca neîntemeiate criticile intimaților G., privitor la calitatea expertului care a delimitat terenul reclamanților și la modul de întocmire a schițe, tribunalul reținând că schița întocmită de expertul Plăian Gavrilă conține suficiente elemente care să permită determinarea localizării, configurației și dimensiunilor terenului cu nr. top.2131/3/2. De altfel nici schița de întabulare a intimaților nu conține elemente de identificare, la un nivel tehnic superior, având aceeași calitate ca și cea a expertului Plăian Gavrilă.
Cât timp, atât la data întabulării reclamanților cât și la data întabulării fostului proprietar de la care au dobândit intimații G., experților constructori le era recunoscută competența de a întocmi schițe de parcelare și de partajare apte să fie întabulate în cartea funciară, dreptul de proprietate înscris în cartea funciară este cel care rezultă din schițele respective și aceste schițe sunt opozabile terților, de la data întabulării în cartea funciară, bineînțeles sub condiția de a nu aduce dreptului vreunui terț anterior întabulat.
Schițele întocmite ulterior, de expertul P. Viorel și invocate de pârâții G., chiar dacă au fost recepționate de OCPI, nu au fost întocmite în scopul identificării terenului de 500 m.p. sau în vederea întabulării acestuia, astfel că nici recepția de către OCPI nu privește terenul de 500 m.p., cu nr. top. 2153/2, ci se referă la parcelarea terenului de 148 m.p., proprietatea Statului Român, cu nr. top.2153/1.
Astfel, terenul de 148 m.p. a fost parcelat prin actului de parcelare autentic al notarului public Bria D. A., nr.2571/10 mai 2004(f.102 dosar apel), în două parcele, potrivit documentației întocmite de expertul P. Viorel(f.103-113 dosar apel).
Din această documentație reiese că obiectul recepției de către OCPI îl constituie doar terenul de 85 m.p. căruia i s-a atribuit număr cadastral 1052/2, în vederea înstrăinării
acestuia reclamanților G. și doar, pentru acest teren, au fost întocmite schițe distincte de identificare(f.112-113 dosar apel).
Dimensiunile acestui teren sunt: 29,01 m, latura limitrofă cu terenul de 500 m.p.(față de 28,8 sau 28,25 în schița expertului Tăranu Cornel), de 2,93 m latura limitrofă cu terenul reclamanților și cea opusă acesteia și 28,8 m, latura limitrofă cu terenul de 515
m.p. Obiectul recepției de către OCPI l-a constituit verificarea dimensiunilor acestei parcele, a suprafeței ei, fără să fie verificată și corectitudinea identificării cu date de carte funciară, respectiv dacă se aduce atingere sau nu drepturilor de proprietate cu privire la terenurile limitrofe, delimitate potrivit schițelor de parcelare anterioare, aflate în dosarul de carte funciară.
Se constată că parcela de 85 m.p. are o dimensiune mai mare a laturii limitrofe cu terenul de 500 m.p., așa cum aceasta a fost menționată de expertul Țăranu Cornel, fiind posibil să fie inclus în parcela de 85 m.p. așa cum a configurat-o expertul P. Viorel și o mică parte din terenul limitrof, cel al reclamanților, cât timp latura este mai lungă.
Prin urmare, în măsura în care în parcela cu suprafața de 85 m.p., așa cum a fost ea delimitată de expertul P. Viorel, a fost inclus și teren din nr. top. limitrof, 2131/3/2, al reclamanților, care erau întabulați la data la care pârâții au cumpărat de la Municipiul B.
, se va acorda preferabilitate titlului reclamanților, care sunt primii întabulați, având în vedere principiul publicității imobiliare și al ‚opozabilității față de teți a înscrierilor în cartea funciară
În ce privește parcela ce reprezintă terenul aferent punctului Trafo, cu suprafața de 63 m.p., formată prin dezmembrare din terenul de 148 m.p., aceasta este configurată de expertul P. Vioprel, doar pe planul general(f.111), având indicată lățimea peretelui construcției de 6,09 m, fără să fie indicată distanța dintre perete și limita cu terenul de
500 m.p. dar, la solicitarea tribunalului, expertul P. Viorel a comunicat care sunt dimensiunile laturii terenului de 63 m.p., așa cum acesta a fost identificat în schița de parcelare, explicațiile fiind prezentate în răspunsul aflat la filele 268-272 dosar apel), dimensiunea laturii terenului de 63 m.p., limitrofă parcului fiind de 6,86 m(6,09+0,77m), în timp ce dimensiunea totală,cumulată a laturii limitrofe cu parcul municipal a terenurilor de 63 mp și a celui de 500 mp(care au laturi limitrofe cu parcul municipal), este indicată de expertul P. Viorel ca fiind de 30,66 m., mai mare decât cea indicată de expertul Țăranu Cornel, de 29,5 m. Or, expertul P. Viorel trebuia să respecte schița de întabulare întocmită de expertul Țăranu Cornel, și dacă expertul P. Viorel ar fi respectat schița întocmită ed expertul Țăranu Cornel, cel puțin în ce privește dimensiunea totală a laturii spre parc, de 29,5 m, terenul intimaților G. cu suprafața de 500 m.p. ar fi trebuit să aibă latura spre parc de cel mult de 22,66 m(29,5-6,86 m latura terenului aferent punctului trafo). În realitate, expertul a extins dimensiunea laturii la 23,8 m, în timp ce distanța de la colțul interior al construcției punctului trafo și până la terenul reclamanților este indicată ca fiind 24,57, față de 23,7, cât este în schița expertului Țăranu Cornel.
În urma parcelării terenului de 148 m.p., parcela în suprafață de 85 m.p. a fost vândută reclamanților G., prin contractul autentic din 10 mai 2004(f.109-110).
Actul de parcelare a terenului de 148 m.p. și contractul de vânzare cumpărare a terenului de 85 m.p. în favoarea intimaților G., au fost întabulate în cartea funciară prin încheierea c.f. nr.8610-8612 din_ (95 dosar apel).
Faptul că, în schița de parcelare a terenului de 148 m.p., la acea dată proprietatea tabulară a Statului Român, expertul P. Viorel indică anumite dimensiuni pentru terenul cu suprafața de 500 m.p., limitrof celor două parcele rezultate din suprafața de 148 m.p., precum și cu privire la terenul de 515 m.p., pe care se află casa, cât timp, această schiță a stat la baza întabulării doar a celor două parcele rezultate în urma dezmembrări terenului de 148 m.p., configurarea terenurilor limitrofe de către expert nu este opozabilă nici celor întabulați anterior și nici celor care se vor întabula ulterior, având cel mult valoarea unei constatări a folosinței terenurilor de la acea dată, luna mai 2004.
Pe de altă parte și dacă s-ar reține că terenul cu nr. top.2153/2, cu suprafața de 500 m.p. ar avea configurația și dimensiunile, conform schiței întocmite de expertul P.
Viorel, în luna mai 2004, în care latura acestui nr top., limitrofă cu parcul municipal, este de 23,8 m(mai mare cu 1,4 m față de cea din schița de întabulare) iar dimensiunea laturii de la colțul punctului trafo, până la terenul reclamanților este de 24,57 m, mai mare decât cea indicată de expertul Țăranu Cornel, cu 0,87 m(25,57-23,7), ceea ce reprezintă o deplasare peste terenul reclamanților a limitelor terenului cu nr. top.2153/1, în virtutea principiului opozabilității întabulării, dacă o parte din terenul reclamanților-apelanți a fost inclus de expertul P. Viorel în terenul pârâților-intimați G., se va acorda prioritate titlului reclamanților.
Din schița întocmită de cei trei experți în apel, care reflectă folosința actuală a terenului cuprins între cele două puncte fixe ,situate spre parcul municipal, respectiv: colțul gardului la limita cu aleea de acces în parc(lângă conducta de gaz), notat pe schiță cu nr.40 și limita exterioară a punctului Trafo, notat pe schiță cu nr.46, are dimensiunea laturii limitrofă cu parcul municipal de 56,42 m, din care 26,04 m, este latura terenului folosit de reclamanți, punctul de întâlnire al gardului actual cu parcul municipal, fiind notat cu nr.41, 23,20 m, este latura terenului folosit de pârâții G. cuprinsă între punctul 41 și punctul 65 și 7,18 m este dimensiunea laturii terenului aferent punctului trafo, cuprins între punctele notate pe schiță cu nr.65 și 46 iar latura între colțul punctului trafo și punctul 41 este de 22,43(23,8+1,14)(f.334 dosar apel).
Prin urmare, dimensiunea faptică a laturii terenului limitrofă cu parcul municipal, de 56,42 m,este mai mare cu 0,12 m
, față de cea care rezultă din schițele de întabulare, de 56,3 m
și doar modul de folosire a terenului nu corespunde stării tabulare.
Tribunalul, fără să efectueze o suprapunere a schițelor de întabulare a părților cu schița ce corespunde folosinței faptice( suprapunere care a fost efectuată de experți), ci având în vedere dimensiunile indicate în schițele de întabulare, reține că, în ce privește latura limită cu parcul municipal, reclamanții-apelanți folosesc mai puțin față de schița de întabulare, cu 0,76 m, dacă se pornește de la conducta de gaz(26,04 față de 26,8 m) în timp ce latura terenului intimaților G. este extinsă înspre terenul reclamanților cu 0,88 m, dacă se pornește de la colțul exterior al punctului trafo, 7,18+23,2=30,38 m, față de 29,5 în schița de întabulare.
Aceste constatări sunt confirmate de experți, prin suprapunerea efectivă a schițelor de întabulare cu schița ce reflectă folosința, din care reiese că reclamanții folosesc mai puțin cu 0,77 m astfel că, dacă se scade 0,77 m din 23,2 m(cât folosesc intimații), latura terenului intimaților spre parcul municipal, va avea 22,43, m și prin adăugarea laturii terenului aferent punctului trafo, rezultă dimensiune totală a laturii spre parcul municipal de 29,61 m, mai mare, cu 0,11 m, față de cea din schița de întabulare, întocmită de expertul Țăranu Cornel în anul 1999, de 29,5 m.
Experții au propus varianta I de grănițuire, potrivit folosinței actuale, în care latura spre parc a terenului reclamanților este mai mică decât cea corespunzătoare întabulării, în timp ce latura terenului pârâților intimați, spre parc, este mai mare decât cea care rezultă din schița de întabulare(f.334 dosar apel)..
Totodată, experții au reflectat suprapunerea schiței corespunzătoare folosinței cu schița de întabulare a reclamanților(întocmită de expertul Plăian Gavrilă), în planul de situație nr.3, aflat la fila 336 dosar apel și au propus varianta a II-a de grănițuire, potrivit căreia gardul actual este situat la o distanță de 0,77 m, față de punctul liniei de hotar ce corespunde schiței de întabulare a reclamanților(pct.41), înspre terenul reclamanților(pct.42, situat la o distanță de 26,81 față de punctul 40-colțul de lângă conducta de gaz)) iar pârâții intimați G. folosesc din terenul reclamanților suprafața de
13 m.p., dimensiunea terenului ocupat de intimați, din terenul reclamanților apelanți micșorându-se treptat spre Turnul D. . Terenul ocupat de intimați, potrivit acestei variante, are forma de triunghi, cu vârful în punctul 56, punct situat la o distanță de 28,2 m față de punctul 42 și care este punctul limită, spre Turnul D. a terenului proprietatea reclamanților apelanți, cu nr. Top.2151/3/2(f.336 dosar apel).
În același timp, experții au arătat că, prin suprapunerea schiței corespunzătoare folosinței actuale cu schița de întabulare întocmită de expertul Țăranu Cornel (planul de
situație nr. 5, f.341), rezultă că linia despărțitoare dintre terenul intimaților G. și terenul apelanților A. este identică cu cea din varianta a II(f.332 și 334 dosar apel).
Experții au efectuat și suprapunerea schiței întocmite de expertul P. Viorel în luna mai 2004, cu folosința actuală și au propus cea de-a treia variantă de grănițuire, potrivit planului de situației nr.4(f.338 dosar apel), în care linia de hotar, dintre terenul proprietatea intimaților G. și terenul limitrof, al reclamanților, este situată înspre terenul apelanților reclamanți, la o distanță de 0,33 m față de gardul actual, notat cu pct.41 și, potrivit acestei variante, apelanții pârâți G., nu folosesc întreg terenul, teren care, spre parc, ar trebui să aibă latura cu dimensiunea de 23,8 m(f.338).
Din compararea planului de situație nr.4, f.338, cu planul de situație nr.3, f.336 dosar apel, se observă că folosința actuală a intimaților G., la limita cu terenul reclamanților, corespunde cu schița întocmită de expertul P. Viorel între punctele 56,57 și punctul notat în schița expertului P. Viorel cu 204, ce constituie limita terenului de 85 m.p., cu latura terenului reclamanților însă, nici la nivelul acestor puncte de pe latura despărțitoare a terenului reclamanților de cel al pârâților și nici mai departe, până la punctul 41, folosința intimaților nu corespunde cu schița de întabulare a reclamanților și nici cu schița întocmită de expertul Țănaru Cornel, în baza căreia s-a efectuat, în anul 1999, parcelarea și partajarea terenului cu nr.top.,2153 și în limitele căreia trebuie să se circumscrie dreptul de proprietate al intimaților, în calitate de dobânditori de la fostul proprietar, întabulat conform acestei schițe. Și, din această suprapunere reiese că intimații folosesc o suprafață de teren din cel întabulat în favoarea reclamanților.
În alegerea variantei de grănițuire tribunalul are în vedere, în primul rând cele reținute mai sus cu privire la configurația terenului, menționată în schițele, în baza cărora atât reclamanții cât și pârâții s-au întabulat, precum și opozabilitatea întabulării reclamanților față de pârâții G. .
Totodată, cu privire la locul amplasării vechile semne de hotar, respectiv la poziționarea atât a gardului existent la data la care intimații G. au dobândit terenul prin cumpărare, cât și a actualului gard, tribunalul va avea în vedere și celelalte probe administrate, respectiv planșele fotografice, aflate la fila 222 și 223 dosar apel, procesul verbal întocmit cu ocazia cercetării la fața locului(f.354-355 dosar), declarațiile martorilor audiați de prima instanță(f.393-395 dosar fond).
Astfel, din planșele fotografice de la filele 222 și 223 dosar apel, se poate observa că gardul ce delimitează atât terenul reclamanților cât și cel al pârâților G. de parcul municipal, este din panouri de beton între care se află stâlpi din beton. Aceste panouri din beton au o formă diferită în partea superioară până la primul stâlp din beton, situat pe terenul intimaților G., respectiv au în partea superioară un model cu spații goale, în formă de romburi, în timp ce panourile de beton, la nivelul terenului intimaților, nu au acest model în partea superioară, fiind închise în întregime. Începând de la stâlpul situat între panoul fără model și cel cu model, panoul cu model avea următoarea formă, o jumătate de romb, urmată de romburi întregi și modelul se termina la celălalt stâlp tot cu o jumătate de romb.
Stâlpul vechiului gard din plasă de sârmă, ce delimita terenul reclamanților de cel al pârâților, situat la intersecția cu gardul din panouri de beton, cu model, era amplasat, imediat după jumătatea celui de-al doilea romb, ce urmează după rombul întreg, aproape de începutul celui de-al treilea romb din modelul panoului(f.223).
Din planșa fotografică de la fila 222, jos, dosar apel, se constată că stâlpul actualului gard este situat între jumătatea celui de-al patrulea romb și jumătate acelui de- al cincilea romb(gardul fiind mai lat decât cel inițial), în timp ce semnul existent pe partea exterioară a gardului din beton, indicat de reclamanții apelanți ca fiind vechiul punct al liniei de hotar, la intersecția cu parcul municipal (notat de către experți, pe planul de situație 3, cu punctul 42) este situat între jumătatea celui de-al doilea romb și finalul acestui romb astfel că, tribunalul reține că semnul verde existent pe partea exterioară a gardului din panouri de beton, coincide cu punctul unde era situat vechiul stâlp al gardului din plasă de sârmă.
Aceste constatări, coroborate cu cele reținute anterior privind dimensiunea laturii terenului reclamanților, așa cum aceasta rezultă din schița de întabulare, cu declarațiile martorilor, în care unul arată că la limiuta cu parcul municipal actualul gard este amplasat înspre proprietatea reclamanților cu 60-70 cm(f.393), iar martorul care a construit efectiv gardul arată că amplasarea acestuia s-a efectuat în funcție de schița din documentația autorizației de construire a gardului care, așa cum s-a reținut are la bază schița întocmită de expertul P. Viorel și nu cea întocmită ed expertul Țăranu Cornel, precum și cu poziția pârâților care recunosc că actualul gard nu este situat, în întregime, pe amplasamentul vechiului gard(chiar dacă ei susțin că doar în scop estetic, au amplasat o parte din gardul nou pe alt amplasament, fără însă să recunoască amplasarea acestuia înspre terenul reclamanților susținând că l+au amplasat mai înspre terenul lor)), determină tribunalul să concluzioneze că vechiul gard era situat pe linia corespunzătoare liniei de hotar dintre terenul reclamanților și cel al pârâților, așa cum aceasta rezultă atât din schița de întabulare a reclamanților cât și din schița de întabulare a terenului de 500 m.p. care corespunde nr. top.2153/2, în timp ce, în schița întocmită de expertul P. Viorel, terenul cu suprafață de 85 m.p. include și o mică suprafață din terenul reclamanților iar în schița terenului de 500 m.p., este inclusă și o parte din terenul întabulat anterior în favoarea reclamanților.
În consecință, dintre propunerile întocmite de experți în apel, varianta a II, din planul de situația nr.3, aflat la fila 336 dosar apel, corespunde liniei de hotar ce desparte terenul proprietatea reclamanților apelanți identificat cu nr. top.2151/3/2, de terenul limitrof, proprietatea pârâților intimați G., identificat: cu nr. top 2152, suprafața de 515 m.p., cu mențiunea că aceștia au devenit proprietari asupra terenului de 515 m.p. și a casei existente pe acesta, în timpul procesului, respectiv la data de_, conform c.f. aflată la fila 68 dosar apel; cu nr. top.2153/1/1, suprafața de 85 m.p. și cu nr. top.2153/2, suprafața de 500 m.p.( terenuri care, în prezent, urmare a transmiterilor succesive, se regăsesc în cărți funciare noi, 55853, în loc de 9832; 62295 în loc de 7485, și 62294, în loc de 7495 B., f.68-72 dosar apel), aceasta fiind singura variantă care corespunde atât întabulărilor din cartea funciară cât și vechilor semne de hotar descrise anterior.
Faptul că, potrivit acestei variante de grănițuire, intimații G., vor deține cu 15 m.p. mai puțin decât suprafața înscrisă în cartea funciară(1.085 m.p. față de 1.100 m.p.) ceea ce procentual reprezintă mai puțin cu 1,37%, nu justifică alegerea altei variante de grănițuire întrucât, înscrierea în cartea funciară nu garantează suprafața iar, pe de altă parte, conform variantei II de grănițuire, chiar dacă linia de hotar se va stabili potrivit întabulării din cartea funciară nici suprafața terenului proprietatea reclamanților, chiar și după predarea celor 13 m.p., nu corespunde celei înscrise în cartea funciară, fiind cu 78
m.p. mai mică decât cea înscrisă în cartea funciară,
urmând să ajungă doar la 277 m.p., față de 355 m.p. suprafața întabulată)
, ceea ce procentual reprezintă cu 22% mai puțin
. Nici suprafața terenului Bisericii Evanghelice Luterane nu corespunde cu cea înscrisă în cartea funciară, fiind mai mică față de cea întabulată cu 10 m.p.(740, față de
750 m.p.(f.331 dosar apel).
Potrivit acestei variante linia de hotar este dată de linia cuprinsă între punctele 56, 57, 42, din planul de situație de la fila 336 dosar apel(și nu de la punctul 54, care este colțul clădirii Turnului D., întrucât punctul 56 este limita terenului reclamanților cu terenul Bisericii Evanghelice Lutherane), în care punctul 42 este situat: la o distanță de 0,77 m de stâlpul gardului actual(la limita cu parcul municipal), materializat pe planul de situație de punctul 41; la o distanță de 26,81 m față de gardul situat la limita cu aleea de acces în parc (gardul de lângă conducta de gaz); materializat pe planul de situație de punctul 41; la o distanță de 26,81 m față de gardul situat la limita cu aleea de acces în parc(gardul de lângă conducta de gaz), materializat pe planul de situație de punctul 40; la o distanță de 22,43 m față de gardul ce delimitează transformatorul electric, materializat pe planul de situație de punctul 65; la o distanță de 33,65 m față de colțul Turnului D., materializat pe planul de situație de punctul 54 și la o distanță de 28,2 m față de punctul 56( f.336 dosar apel).
Rezultă, așadar, că pârâții intimați G. folosesc din terenul reclamanților suprafața de 13 m.p. formată din triunghiul determinat de punctele 41, 42, 57, 56,41, în care distanța dintre punctele 41 și 42 este de 0,77 m.
Față de aceste considerente, tribunalul constată că linia de hotar stabilită de prima instanță nu este corectă, astfel că nu vor mai fi analizate criticile legate de calitatea experților care au efectuat expertiza la fondul cauzei și eventuala lor stare de incompatibilitate.
În consecință, în baza art.296 alin.1 C.pr.civ. din 1865., apelul va fi admis ca fiind fondat și sentința va fi schimbată, în sensul că, în baza art. 584 din cod civil din 1864, se va stabili linia de hotar potrivit planului de situație nr.3, aflat la fila 336 dosar apel, varianta a II-a, pe linia dintre punctele 56,57,42 și, în temeiul art.480 din același cod pârâții G. M. -P. și G. V. vor fi obligați să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului în suprafață de 13 m.p. delimitat conform celor reținute mai sus, să-l predea în posesie reclamanților . Totodată vor fi obligați pârâții G. să-și retragă gardul edificat, între punctele 56-41, pe linia de hotar stabilită, respectiv 56,57,42 și în caz de refuz încuviințează demolarea acestuia de către reclamanți, pe cheltuiala pârâților.
Faptul că pentru edificarea gardului a fost eliberată autorizație de construire nu împiedică instanța să încuviințeze ca reclamanții să demoleze gardul, urmând ca, la punerea în executare efectivă a acestei dispoziții să fie respectate dispozițiile legale privind demolarea construcțiilor și dacă se va impune, să obțină, prealabil demolării, autorizație de demolare.
Acțiunea va fi respinsă față de pârâții T. T. V. și Delelean B. -Z. -R.
, întrucât aceștia nu mai au calitatea de proprietari ai imobilelor limitrofe cu terenul reclamanților, după promovarea acțiunii, la data de_ (f.68 dosar apel), aceștia înstrăinând pârâților apelanți, terenul în suprafață de 515 m.p. și casa, identificate sub nr. top. 2152.
În baza art.274 C.pr.civ. din 1865, urmare a admiterii acțiunii reclamanților precum și a apelului declarat de aceștia, pârâții intimați G. vor fi obligați să plătească apelanților suma de 3.659,45 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond și în apel, din care suma de
3.450 reprezintă onorarii de expert
, achitate la fond și în apel, din care, la fond, a fost achitată suma de 450 lei(f.85 și 181 dosar fond) și, în apel, a fost achitată de apelanți suma de 3.000 lei, potrivit chitanțelor de la filele 122, 153, 282 dosar apel și chitanța de 600 lei depusă odată cu concluziile scrise dosar apel ; suma de 129,45 lei
reprezintă taxă judiciară de timbru și timbru judiciar pentru fond și apel, din care 85,8 lei pentru fond(19 lei pentru grănițuire, 65 lei pentru revendicare, aferentă unei suprafețe de 13 m.p. și 1,8 timbru judiciar) și 43,65 lei pentru apel(9,5 lei pentru grănițuire, 32,5 lei pentru revendicare, aferentă unei suprafețe de 13 m.p. și 1,65 timbru judiciar) și suma de 80 lei
reprezintă onorariu de avocat ,achitat la fondul cauzei( f.396 bis, dosar fond), în apel nefiind probat că s-a achitat onorariu avocațial, deși apelanții au fost reprezentați de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite, ca fiind fondat apelul declarat de reclamanții A. S. și A. P., ambii domiciliați în municipiul B., str. P., nr. 9, județul B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr.2401/2011, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. 8463/190/200*, schimbă sentința atacată în sensul că:
Admite, în întregime, acțiunea formulată de reclamanții A. S. și A. P.
,
ambii domiciliați în municipiul B., str. P., nr. 9, județul B. -Năsăud în contradictoriu cu pârâții G. M. -P.
și G. V.
, ambii domiciliați în municipiul B. ,
P. M., nr. 4, județul B. -Năsăud, și, în consecință:
- stabilește linia de hotar dintre imobilul teren, înscris în c.f. nr. 5872 B. nr.top.2151/3/1, proprietatea reclamanților, situat în municipiul B., între terenul pârâților, terenul aferent Turnului D., aleea de acces în parc și parcul municipal, și
imobilele teren și construcții, înscrise în c.f. nr.55853 B. (fosta c.f. cu nr.9832 B. ), nr.top. 2152; c.f.nr. 62295 B. (fosta c.f.nr.7485 B. ), nr.top. 2153/1/1 și c.f. nr.30257
B., nr.top.2153/2, toate proprietatea pârâților, situate în municipiul B. între terenul reclamanților anterior descris, strada D., terenul domeniul public al municipiului B., terenul aferent transformatorului electric și parcul municipal, conform variantei 2 din raportul de expertiză tehnică, întocmit în apel de experții T. P., T. M. și D.
G., aflat la filele 328-343 dosar apel, variantă descrisă în planul de situație nr.3, aflat la fila 336 dosar apel, pe următorul aliniament: punctele 56, 57, 42, în care punctul 42 este situat: la o distanță de 0,77 m de stâlpul gardului actual(la limita cu parcul municipal), materializat pe planul de situație de punctul 41; la o distanță de 26,81 m față de gardul situat la limita cu aleea de acces în parc, materializat pe planul de situație de punctul 40; la o distanță de 22,43 m față de gardul ce delimitează transformatorul electric, materializat pe planul de situație de punctul 65; la o distanță de 33,65 m față de colțul Turnului D., materializat pe planul de situație de punctul 54 și la o distanță de 28,2 m față de punctul 56.
Obligă pârâții să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului în suprafață de 13 m.p., delimitat pe planul de situație nr.3 de punctele 56, 41(ce reprezintă linia actualului gard), 42 și 56 și să-l predea în posesia reclamanților.
Obligă pârâții să-și retragă gardul situat între punctele 56-41, pe linia de hotar stabilită, respectiv pe linia 56-57-42 și, în caz de refuz, încuviințează demolarea gardului de către reclamanți, pe cheltuiala pârâților.
Respinge acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților T. T. -V. ,
domiciliat în municipiul B., str. D., nr. 15, sc. B, ap. 3, județul B. -Năsăud, D.
B. -Z. -R.
, domiciliată în localitatea P. L., strada E., nr.21, județul Ilfov, ca fiind neîntemeiată.
Obligă pârâții-intimați G. M. -P. și G. V. să plătească reclamanților- apelanți suma de suma de 3.659,435 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru fond și apel.
Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 27 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | |
R. -I. B. | G. -C. F. N. | G. |
Redactat BRI/tehnoredactat BRI/_ /4 ex. Judecător fond CRR
| ← Încheierea civilă nr. 91/2013. Revendicare imobiliară | Decizia civilă nr. 1087/2013. Revendicare imobiliară → |
|---|
