Decizia civilă nr. 181/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr. 181/R
Ședința publică din 27 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. T.
Judecător D. W. Judecător A. S. T.
G. ier A. S.
Pe rol este soluționarea recursului formulat de recurenta M. M., cu dom. în Dumbrava sat R. nr. 57, jud. T., împotriva sentinței civile nr. 1304/2012 pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ *, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta
M. M. lipsă, avocat C. Șerbănescu, se prezintă intimata T. M. în nume propriu și în reprezentarea intimatei I. D. M., se prezintă intimatul
T. T. O., lipsesc ceilalți intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, cu opinie majoritară, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă coroborat cu art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, raportat la art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă pune în discuție un motiv de recurs de ordine publică respectiv excepția nulității hotărârii pronunțate de către prima instanță având în vedere nesemnarea minutei hotărârii atacate pe fila 61 și respectiv a minutei tehnoredactate pe fila 62, vol. II.
Reprezentantul recurentei, avocat C. Șerbănescu solicită admiterea excepției, admiterea recursului și casarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata T. M. solicită soluționarea excepției conform legii cu mențiunea că, în opinia sa, trimiterea cauzei primei instanțe spre rejudecare ar duce la o tergiversare a soluționării cauzei.
Intimatul T. T. O. lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra motivului de recurs de ordine publică și respectiv asupra excepției invocate din oficiu de către instanță.
T.
Prin sentința civilă 1304/2012 pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ * s-a admis acțiunea civilă intentată de reclamanții T. M.
, T. N. B., T. T. O. și I. D. M. împotriva pârâților M. M.
, C. I., O. B. prin P., T. M., T. I., T. R., T. M. Junior, T.
F., T. I., T. V., P. N. și T. C., T. C. T., T. R. -
moștenitori ai defunctului T. T. și împotriva pârâților cu domiciliu necunoscut H. V. și soția P. născ. H., H. A., M. G., T.
L., T. R., D. I. născ. R., H. G. și în consecință: 1) constată că suprafața din c.f. 1504/1, c.f.50449 este de 1002 m.p.
S-a dispus rectificarea încheierii de întabulare nr.584/1955 c.f. asupra terenului situat în B. - identificat în c.f. 50452, în sensul că suprafața reală din c.f. de mai sus, nr.top 1505/1 este de 1591 m.p. și nu 719 m.p.
S-a constatat că din masa succesorală rămasă după defunctul T. T. decedat la_, fac parte imobilele de natură teren situate în B., identificate în c.f. 150, nr.top 155/2 în suprafață de 981 m.p.; în c.f. 50452, nr.top 1505/1 în suprafață de 1591 m.p.; în c.f. 50449, nr. top 1504/1 în suprafață de 1002 m.p.
S-a constatat că moștenitori ai defunctului sunt reclamanții în calitate de fii, fiică și soție supraviețuitoare în indiviziune.
S-a dispus înscrierea în c.f.-urile de mai sus în indiviziune a dreptului de proprietate a reclamanților, cu titlu de drept moștenire, conform schiței de dezmembrare întocmite de expertul P. Gavrilă c.f.50452 și c.f. 50441 și V. E. c.f.150, schițe ce fac parte integrantă din dispozitivul prezentei sentințe.
Au fost obligați pârâții să-i achite reclamantei suma de 2850 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată la instanță sub nr. de mai sus,
reclamanții T. M., T. N. B., T. T. O. și I. D. M. au chemat in judecată pe pârâții C. I., M. M., T. T., T. M., T. I.
, T. R., T. M. jr. căsătorită D., T. F., T. I. căs. T., T. V. ,
P. N., O. B. prin P. și pârâții cu domiciliul necunoscut H. V. și soția P. născ. H., H. A., M. G., T. L., T. R., D. I. născ. R., H. G., solicitând instanței ca prin sentința ce o va da in urma administrării probelor să constate ca nr. top 1404/1 din c.f. 50449 B., are suprafața de 1078 m.p. și să dispună notarea acesteia in evidențele de c.f.; solicită rectificarea încheierii de c.f. nr.584/1955 prin care terenul din c.f. 50452 B. identificat cu nr. top 1505/1 s-a înscris cu suprafața de 719 m.p., în sensul că suprafața reală a terenului este de 1675 m,.p. conform schiței de amplasament și delimitare întocmită de expertul topograf; să constate că din masa succesorală rămasă după defunctul T. T., decedat in_, face parte și terenul in suprafață de 981 m.p. identificat in c.f. 150 B. nr. top. 155/2, precum și terenul din c.f. 50449 B. nr.top. 1504/1 în suprafață de 1078 m.p., precum și terenul din c.f. 50452 B. nr. top.1505/1 in suprafață de 1675 m.p.; solicită a se constata că moștenitori legali ai defunctului sunt reclamanții in calitate de soție supraviețuitore respectiv fii și fiica a defunctului; să constate că reclamanții au dobândit drept de proprietate prin moștenire legală asupra terenurilor menționate mai sus si solicită înscrierea in c.f. pe numele
reclamanților in indiviziune a dreptului de proprietate supra terenurilor moștenite și identificate mai sus, conform planurilor de amplasament și delimitare întocmite de expertul topograf.
În motivarea acțiunii reclamanții au aratat că terenurile ce fac obiectul cauzei de față fac parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului T.
T., decedat la_, acesta fiind soțul respectiv tatăl reclamanților. Prin sentința civilă nr.2855/2004 pronunțată de această instanță in dosar nr.2021/2003, terenurile de mai sus au revenit in lotul defunctului ca urmare a dezbaterii masei succesorale rămasă după părinții acestuia. Sentința civilă nr.2855/2004, a fost pusă în posesie la data de_ conform procesului verbal încheiat in dosarul de executare nr.106/2008 BEJ Aniței Dorel, terenurile făcând parte din lotul 3 atribuit defunctului.
O. B. prin P. in reprezentarea Statului Român a fost chemat in judecată pentru opozabilitate pentru a se pronunța dacă pentru terenurile ce fac obiectul cauzei de față s-au emis sau nu certificate de vacanță succesorală.
In drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea in baza art.111 c.pr.civ., art. 650 și următoarele cod civil, preved. Legii nr.15/1938 și Legii nr.7/1996.
În probațiune, reclamanții au depus sentința civilă nr. 2855/2004, adeverință din registrul agricol, planuri de amplasament și delimitare, extrase de c.f., proces verbal de punere in posesie.
Prin întâmpinarea depusă în cauză fila 46 din dosar, pârâta M. M. a solicitat instanței admiterea in parte a acțiunii de față pentru următoarele motive: pentru terenul situat in locul denumit Râturi III, urmează a se reface planul de amplasament și delimitare deoarece prin acest plan reclamanții au inclus o suprafață de 225 m.p., teren din terenul ei, astfel că ea nu mai are acces la lotul ce i-a revenit incluzând și această suprafață de teren, care are ca și destinație drum de trecere creat intre lotul reclamanților și a pârâtei P. N. .
Sub alte aspecte, a mai arătat pârâta în ceea ce privește lotul Râturi III, nu s-a respectat de către reclamanți procesul verbal depunere in posesie așa cum s-a menționat și mai sus, iar diferența faptică din lotul ei de 225 m.p. fiind trecută în schițele de amplasament cum am menționat și mai sus în lotul reclamanților.
Este adevărat, mai arată pârâta că a cedat reclamantei T. M. suprafața de 300 m.p., iar sora C. I. i-a cedat acesteia suprafață de 610 m.p. din care 92 m.p. cota de drum, iar pârâții nu doresc să se întabuleze conform procesului verbal din_, dosar execuțional nr.116/2008.
Instanța, în baza actelor depuse la dosarul cauzei, respectiv in baza susținerilor părților, prin sentința civilă nr.459/2010, a admis acțiunea formulată de către reclamanți sub toate petitele.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta M. M., Tribunalul Maramureș, prin decizia civilănr.919/R/2010, admite recursul formulat de către pârâta M. M. împotriva sentinței civile nr.459/2010, care a fost casată și s-a trimis cauza in rejudecare aceleiași instanțe, cu îndrumarul: " pentru a se verifica susținerile recurentei, in sensul dacă i-a fost afectata sau nu dreptul de proprietate și pentru a putea efectua rectificarea de
c.f se impune efectuarea unei expertize de specialitate in vederea identificării
terenurilor sub aspect topografic și a stabilirii suprafețelor acestora";, fiind vorba de terenurile ce fac obiectul sentinței civilenr.596/2004, sentință pusă în executare în dosar execuțional nr. 116/2208.
Instanța in rejudecare conform îndrumarului deciziei de casare cu trimitere la termenul din data de 1martie 2011 a încuviințat proba cu expertiza de specialitate numind in cauză pe expertul A. Alexandru, conținutul chestionarul către acesta fiind menționat la fila 69. La termenul din 15 noiembrie 2011, instanța la cererea expertului A. Alexandru, l-a înlocuit cu expertul P. Gavrilă.
In cauză, la fila 151 reclamanții au depus un memoriu prin care fac un rezumat al cauzei, respectiv au arătat instanței terenurile rămase după defunctul T. T., atribuite acestuia in lotul 3 prin sentința civilă nr.596/2004
,rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 744/R/2005 a Curții de Apel C. . De asemenea se arată că hotărârea de mai sus a fost pusă în executare prin procesul verbal din_, dosar execuțional nr.116/2008 BEJ Aniței Dorel. La memoriul de mai sus au anexat procesul verbal menționat, sentința civilă 596/2004.
În rejudecare pârâta recurentă M. M. nu a depus in cauză alte acte și nu are alte susțineri, concluziile apărătorului acesteia fiind de respingere a acțiunii, concluzii reținute in încheierea din 23 mai 2012 și depuse la dosarul cauzei pentru data când instanța s-a pronunțat.
In cauză expertul topograf a depus la filele 296 -308 expertiza topografică, expertiză realizată de către P. Gavrilă, care a răspus in totalitate chestionarului instanței.
Pentru termenul din 28 februarie 2012, apărătorul pârâtei M. M. a depus obiecțiuni la expertiza ordonată în cauză, în sensul de a se măsura și identifica suprafață de 1094 m.p. teren ce i-a fost atribuit pârâtei prin sentința civilă nr.596/2004 și să se întocmească schiță de dezmembrare aferentă acestui teren. Prin încheierea din 28 februarie 2012, instanța a respins aceste obiecțiuni, in sensul de a se suplimenta raportul de expertiză.
Instanța văzând lucrările și actele din dosarul inițial atașat la cauza de față și dosarul în care s-a soluționat recursul și din concluziile raportului de expertiză efectuată în cauză a reținut următoarea stare de fapt: prin sentința civilă nr.596/2004, antecesorului reclamanților defunctul T. T. i-a revenit lotul nr.3, lot din care face parte printre alte terenuri și terenurile ce fac obiectul cauzei de față, asupra cărora doresc să se întabuleze reclamanții. În concluziile expertizei fila 301 din dosar, expertul a arătat că terenul denumit Râturi III a fost atribuit părților din cauza de față, iar prin procesul verbal de punere in executare din dosar execuțional nr. 116/2008, executorul Aniței Dorel pune în posesie părțile așa cum ele convin, reclamantei T. M., conform aceluiași proces verbal de punere in posesie, îi revine și parcela de 610 m.p. dați de către C. I. și cea de 300 m.p. dați de către pârâte M. M. .
Expertul topograf identificând terenurile reclamanților, așa cum a rezultat din planul de amplasament și delimitare anexa grafică nr.4, fila 308 din dosar, terenurile ce i-au revenit defunctului T. T. și asupra cărora vor să se intabuleze reclamanții sunt cele identificate de către expert și cele identificate în
acțiunea inițială în planul de amplasament și delimitare - fila 6 din dosarul inițial, cu diferența că suprafețele au mici diferențe, diferențe rezultate așa cum arată expertul în urmare a măsurării tuturor parcelelor. Din aceleași concluzii ale expertului rezultă că reclamanții nu se întabulează decât pe terenurile ce i- au revenit în lotul defunctului T. T., prin sentința civilă nr.596/2004, respectiv procesul verbal de punere in posesie din_ și nu pe terenurile ce au revenit în loturile pârâților prin sentința civilă sus menționată.
In cauză, pârâta M. M. nu a făcut nici o dovadă că reclamanții din cauza de față doresc să se intabuleze pe o parcela de teren ce le-ar aparține, din conținutul expertizei din concluziile expertizei nerezultând aceasta, motiv pentru care a respins aceste susțineri. Față de cele reținute mai sus, instanța a admis acțiunea formulată de către reclamanți sub toate petitele conform dispozitivului prezentei sentințe, cu mențiunea că terenul din c.f. 150 B. nr. top 155/2 a fost înscris în c.f. pe numele reclamanților, față de această parcela pârâta M. M. și ceilalți pârâți nu au nicio obiecție. Celelalte probleme de drept au fost dezlegate în primul ciclu procesual și menținute în recurs în rejudecare, fiind doar problema reținută în îndrumarul deciziei, respectiv cea a identificării terenurilor ce au revenit în lotul defunctului T. T. și asupra cărora solicită întabularea reclamanții din cauza de față.
În baza art.274 cod c.pr.civ., instanța a obligat pârâta Medelaen M. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată justificate de onorariu expert, expertiza fiind efectuată în cauză datorită opoziției ei la admiterea acțiunii.
Împotriva acestei sentinței civile nr. 1304/2012 pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ *, a formulat recurs recurenta M. M. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând pe fond să se respingă acțiunea reclamanților intimați ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că nu corespunde realității că reclamanții împreună cu intimații au fost de acord la momentul punerii în executare a hotărârii judecătorești să își cedeze fiecare câte o porțiune de teren întrucât nu s-a încheiat o tranzacție scrisă în acest sens.
Intimata C. I. nu a fost pusă în posesie în aprecierea recurentei iar expertul concluzionează că cei 610 mp ce îi reveneau acesteia au fost cedați reclamanților intimați.
Expertul nu s-a pronunțat dacă potrivit noilor măsurători exista sau nu suprapunere peste terenurile identificate în dosarul de masă succesorală.
În primul ciclu procesual reclamanții prin apărător și-au luat obligația de a depune o precizare de acțiune prin care solicitau să își înscrie dreptul de proprietate pe două dintre imobilele indicate în cererea introductivă și să menționeze cu ce titlu au fost dobândite diferențele de suprafețe dar nu au mai făcut acest lucru.
Amplasamentul inițial a fost schimbat și este evident că potrivit schiței întocmită atât în primul ciclu procesual, cât și în cel de-al doilea nu a fost respectată mejda dintre proprietățile părților.
S-a ajuns ca din suprafața inițială de 1094 mp recurenta să dețină în realitate o suprafață de 683 mp plus 92 mp drum de acces și dacă s-ar analiza
și varianta intimaților s-ar constata că față de suprafața inițială pentru care a fost pusă în posesie de 794 mp există o diferență de 19 mp iar drumul de acces ar fi de 80 mp și nu de 92 mp.
Expertul nu s-a pronunțat dacă semnele de hotar au fost sau nu modificate după punerea în posesie, element esențial pentru lămurirea cauzei.
Nu s-a lămurit nici aspectul potrivit căruia drumul de acces spre locuința recurentei este ocupat sau nu de către reclamanți.
Solicită efectuarea unei contraexpertize pentru lămurirea cauzei. În drept, invocă art. 299, 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Intimații T. M., T. N. -B., T. T. O. și I. D. M. au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Intimatele C. I. și P. N. au depus întâmpinare solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei pe fond și respingerea acțiunii reclamanților- intimați ca nefondată.
La termenul de judecată din data de_, în recurs, T. Secția a I- a Civilă, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, raportat la art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă, invocă și pune în discuție un motiv de recurs de ordine publică, respectiv excepția nulității hotărârii pronunțate de către prima instanță având în vedere că minuta nu a fost semnată pe toate filele de către judecător.
Reprezentantul recurentei, avocat C. Șerbănescu a solicitat admiterea excepției, admiterea recursului și casarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata T. M. a solicitat soluționarea excepției conform legii, cu mențiunea că, în opinia sa, trimiterea cauzei primei instanțe spre rejudecare ar duce la o tergiversare a soluționării cauzei.
Intimatul T. T. O. a lasat la aprecierea instanței soluționarea excepției.
Analizând sentința atacată prin prisma motivului de recurs de ordine publică, T. reține următoarele:
Conform art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, casarea unor hotărâri se poate cere, numai pentru motive de nelegalitate, atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
Astfel, T. constată că minuta întocmită în dosarul nr._ * al Judecătoriei Vișeu de Sus nu este semnată de judecător pe fiecare pagină.
Potrivit art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă, după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează sub sancțiunea nulității, de către judecători și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate.
Din interpretarea acestui text legal rezultă că, după deliberare, se redactează în scris dispozitivul hotărârii, care este denumit "minută";, ce se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecători. Acest dispozitiv, numit tradițional "minută";, obiectivează rezultatul deliberării și trebuie semnată de judecătorii care au participat la dezbaterea în fond a litigiului, confirmând astfel existența hotărârii și autenticitatea ei.
Minuta trebuie să corespundă întocmai rezultatului deliberării, numai astfel ea fiind concludentă, sub aspectul regularității formale a deliberării, a pretențiilor ce au făcut obiectul deliberării, al modului de soluționare a acestor pretenții și a calității celor care le-au soluționat.
Art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă statuează că, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anulara lor. În cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie, iar art. 106 alin.1 Cod procedură civilă prevede că, anularea unui act de procedură atrage și nulitatea actelor următoare, în măsura în care acestea nu pot avea o existență de sine stătătoare.
Prin urmare, cerința semnării minutei este imperativă și este menită să garanteze neschimbarea hotărârii pronunțate și să ofere posibilitatea de a verifica legalitatea completului de judecată. Fiecare pagină a minutei trebuie semnată. Nu este o opțiune, judecătorul nu poate alege care pagină să o semneze, prima, ultima sau vreuna intermediară, sau să semneze parțial pe ciorna unei minute și parțial pe minută. Cerința ca minuta să fie semnată pe fiecare pagină de judecător reprezintă o garanție a actului procedural.
În cazul în care numai o parte din minută este semnată de către judecător, nulitatea care operează nu poate fi decât totală și nu doar parțială pentru partea din minuta nesemnată și independent de orice dovadă de vătămare. Minuta trebuie să fie unică. În ceea ce privește nesemnarea minutei, nulitatea hotărârii pentru acest motiv este expresă.
Nulitatea decurgând din nesemnarea minutei de către un judecător este o nulitate absolută, anume prevăzută de lege deoarece într-o asemenea situație, nu se poate constata daca instanța a fost compusă potrivit prevederilor legale și dacă judecătorul a luat parte la deliberare, vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea minutei, care atrage implicit și anularea hotărârii primei instanțe.
De asemenea, nulitatea decurgând din nesemnarea minutei de către judecător nu poate fi acoperită în nici un mod prin semnarea ulterioară a minutei deoarece nu se poate ști dacă judecătorul respectiv a participat sau nu la deliberare.
Este de remarcat faptul că Noul Cod de procedură civilă, în art. 401 prevede că, după ce a fost luată hotărârea se va întocmi de îndată o minută care va cuprinde soluția și care, sub sancțiunea nulității hotărârii, se va semna pe fiecare pagină de către judecători.
Noua reglementare oferă astfel ca soluție legislativă soluția dată în jurisprudența și în doctrina corespunzătoare reglementării anterioare, aplicabile în speță, respectiv art. 258 alin. 1 din Vechiul cod de procedură civilă.
Pentru aceste considerente de drept, T. constată că în speță este incident motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă astfel încât este inutilă examinarea sentinței atacate prin prisma celorlalte motive de nelegalitate invocate de recurent, iar în temeiul art. 312 alin. 1 și
alin. 3 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de către recurenta M.
împotriva sentinței civile nr. 1304/_, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ *, pe care o va casa în întregime și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de către recurenta M. M., domiciliată în comuna Dumbrăvița, sat R. nr. 57, jud. T., împotriva sentinței civile nr. 1304/_, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ *, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 27 martie 2013.
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
G.
IER
Ț. D. W.
D.
S.
T. A. SA
Cu opinie separată, în sensul continuării dezbaterilor urmare a constatării caracterului nefondat al motivului de ordine publică
invocat
Red.DȚ/_
Tred. A.S./02 Aprilie 2013 - 2 ex Judecător la fond: Gheorghe Mariș
OPINIE SEPARATĂ
Am considerat nefondat motivul de ordine publică invocat din oficiu, cu majoritate de voturi, în temeiul art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă coroborat cu art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, raportat la art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă respectiv excepția nulității hotărârii pronunțate de către prima instanță având în vedere nesemnarea minutei hotărârii atacate pe fila 61 și respectiv a minutei tehnoredactate pe fila 62, vol. II.
Prevederile art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă instituie sancțiunea nulității exprese a dispozitivului pentru ipoteza nesemnării acestuia de către judecători. Ca orice nulitate expresă, aceasta nu mai implică dovedirea vătămării (ea fiind prezumată), ci doar întrunirea celorlalte două cerințe prevăzute de dispozițiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă. Dar de asemenea, ca orice normă care instituie o sancțiune, consider că prevederile anterior evocate trebuie interpretate restrictiv, iar nu extensiv.
Norma legală pretinde semnarea dispozitivului. Semnătura se aplică la finalul unui act, cu semnificația însușirii depline a întregului conținut al acestuia.
Am apreciat că în speță această sancțiune a nulității nu este operantă deoarece minuta olografă depusă la filele 60-61 din dosarul primei instanțe poartă semnătura judecătorului pe prima filă (ambele pagini) și pe pagina a doua a celei de a doua file. Apoi, minuta dactilografiată de la fila 62 dosar este semnată pe pagina a doua de judecător. În speță nu s-a invocat ori dovedit vreo vătămare procesuală cauzată părților prin neaplicarea semnăturii judecătorului pe toate paginile minutei, în condițiile în care aceasta este semnată la final.
Am considerat așadar că de lege lata în speță nu operează sancțiunea nulității, opinând pentru repunerea cauzei pe rol în vederea dezbaterii recursului prin prisma motivelor invocate de părți.
Judecător,
S. -T.
| ← Decizia civilă nr. 394/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 446/2013. succesiune → |
|---|
