Decizia civilă nr. 20/2013. Reziliere contract
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.20 /R/2013 Ședința publică din data de 23 ianuarie 2013
Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: B. M. L., judecător JUDECĂTOR: F. G. -C., președinte secția I civilă JUDECĂTOR: B. R. -I.
GREFIER: D. L.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta V. M. împotriva sentinței civile nr.5033/2010 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr._, având ca obiect reziliere contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care :
Tribunalul constată că prin încheierea din data de 26 ianuarie 2011 cauza a fost suspendată cauza în baza dispozițiilor art.242(1) pct.2 Cod procedură civilă și a fost repusă pe rol în_ în vederea discutării excepției perimării recursului.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra excepției perimării recursului.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată,
Prin sentința civilă nr.5033/2010 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul A. I. împotriva pârâtei V. M. , și B. S.A. A. V. B. și, pe cale de consecință:
S-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 5105 din data de_ autentificat de BNP Vaida Marsineta.
S-a dispus evacuarea pârâtei din imobilul situat în mun. B., str. L. R., nr. 11, ap. IV, jud. B. - Năsăud înscris în CF nr. 3196/IV B., la A+1 sub nr. top. 1065/IV.
A fost obligată pârâta V. M. la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantului, în sumă de 423 lei.
Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță în baza probelor administrate a reținut următoarele.
Pârâta a folosit, cu titlu de închiriere, apartamentul situat în B., str. L. R.
, nr. 11, ap. IV, jud. B. - Năsăud, în baza contractului de închiriere nr. 1029/R/_ (filele 49-50), încheiat cu Primăria mun. B., în baza Legii 114/1996.
La data de_, în urma restituirii în baza Legii nr. 10/2001 a imobilului apartament vechiului proprietar, Schuster Otto Eberhard, între acesta și pârâtă s-a încheiat contractul de închiriere autentificat sub nr. 5105/2007 de BNP Vaida
Marsineta, pe o perioadă de 5 ani. Conform acelui contract chiria lunară s-a stabilit la 59,75 lei, reprezentând 25% din veniturile pârâtei, conform O.U.G. nr. 40/1999.
În baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 956/_ de BNP Bria, reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului indicat anterior și, potrivit notei nr. 3 cuprinse la pct. 5 din contract, a luat la cunoștință că imobilul cumpărat face obiectul unui contract de închiriere încheiat de vechiul proprietar cu pârâta V. M., în vigoarea până la data de_, obligându-se să respecte acest contract.
Potrivit capitolului IV al contractului de închiriere nr. 5105/2007, rezilierea se poate produce la cererea proprietarului, atunci când chiriașul nu a achitat chiria cel puțin 3 luni consecutiv, a pricinuit însemnate stricăciuni locuinței, clădirii, instalațiilor sau altor bunuri sau în situația în care chiriașul subînchiriază locuința fără acordul proprietarului.
Conform art. 1020 Cod civil, condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice când una din părți nu îndeplinește angajamentul său, iar în acest caz, conform art. 1021 Cod civil, contractul nu este desființat de drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune-interese. Desființarea trebuie să se ceară înaintea justiției, care, după circumstanțe, poate acorda un termen părții acționate.
Se desprind, așadar, trei condiții de admisibilitate a rezoluțiunii și anume una din părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin, neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligațiile și debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere.
În speță, pactul comisoriu inserat în contractul de închiriere autentificat sub nr. 5105/2007 de BNP Vaida Marsineta nu face decât să repete prevederile art. 1020 C.civ., astfel încât, instanța urmează să dea curs tuturor regulilor prevăzute pentru rezoluțiunea judiciară.
Instanța de fond a reținut că susținerile reclamantului cu privire la distrugerile pe care pârâta le-ar fi produs imobilului și la faptul că aceasta ar subînchiria apartamentul au fost infirmate de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, conform procesului verbal de cercetare la fața locului (fila 41) atât camerele locuite de pârâtă cât și baia pe care o utilizează pârâta erau într-o stare bună. De asemenea, martora Iurișniți Claudia, propusă de reclamant, nu a putut relata decât faptul că a văzut persoane care intră sau ies din apartamentul închiriat pârâtei (fila 85), aspect care însă nu poate proba subînchirierea imobilului.
Pe parcursul derulării contractului de închiriere, în mai multe rânduri, pârâta și- a îndeplinit cu întârziere obligația de plată a chiriei. Astfel, așa cum rezultă din procesul verbal încheiat de executorul judecătoresc Manchievici Marin (fila 55), pârâta a achitat chiria aferentă lunilor februarie, martie, aprilie, mai 2008 în data de_, prin procedura ofertei reale, în condițiile art. 587 C.pr.civ.
Chiria pentru lunile iulie 2008 - martie 2009 și aprilie 2009 - septembrie 2009 a fost achitată de pârâtă apelând la aceeași modalitate de îndeplinire a obligației de plată, conform somației trimise reclamantului creditor (fila 56) și proceselor verbale încheiate de executorul judecătoresc Manchievici Marin (fila 25 și 26), în data de_ și respectiv_ .
Reclamantul a recurs la punerea în întârziere a pârâtei prin notificarea transmisă acesteia în data de_ (fila 60).
Existența întârzierilor în plata chiriei rezultă și din declarația martorei Cucolaș
C. (fila 93), care, la termenul din data de_, a relatat că are cunoștință de faptul că "în prezent pârâta are de achitat trei luni de chirie";.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, pârâta însăși recunoaște îndeplinirea cu întârziere a obligației de plată a chiriei, însă pune aceasta pe seama atitudinii reclamantului și situației sale materiale precare.
În ceea ce privește atitudinea reclamantului, instanța de fond a reținut că a acesta a refuzat plata chiriei în mai multe rânduri, deoarece anterior fiecăreia din aceste ocazii pârâta înregistrase întârzieri de plată mai mari de trei luni, iar reclamantul, așa cum rezultă și din conținutul proceselor verbale de la filele 25 și 26 și din notificarea adresată pârâtei în data de_ (fila 60), intenționa să solicite rezilierea contractului în temeiul prevederilor art. IV pct. 2 din contractul de închiriere autentificat sub nr. 5105/2007 de BNP Vaida Marsineta.
Situația materială precară a pârâtei nu se încadrează în sfera noțiunii de caz fortuit, astfel încât neexecutarea obligațiilor contractuale, îi este imputabilă acesteia. Mai mult, în condițiile în care nu a achitat chiria mai multe luni la rând, pârâta a găsit resurse financiare pentru a beneficia de televiziune prin cablu, așa cum reiasă din declarația martorei Cucolaș C. (fila 93) fiind de notorietate faptul că acest serviciu se plătește lunar, în caz contrar fiind suspendat.
În acest context, prima instanță a reținut că, în cauza Broniowski contra Poloniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, după ce, prin legi speciale, statul a recunoscut dreptul de proprietate asupra bunurilor preluate anterior de stat, prin anumite măsuri cu caracter dilatoriu și prin inacțiunea sa în plan legislativ, același stat a lipsit pe reclamant de posibilitatea de a-și valorifica dreptul recunoscut.
În speța pendinte, proprietarul, obligat la închiriere în schimbul unei sume modice, este pus în situația de a fi privat luni la rând, în mod repetat, chiar și de acest beneficiu redus rezultând din înstrăinarea folosinței pe durata contractului de locațiune, aspect care aduce atingere dreptului său de proprietate, ocrotit prin dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Este motivul pentru care instanța a apreciat că nu se impune acordarea unui termen de grație debitoarei pentru executarea obligațiilor și că sunt îndeplinite condițiile rezilierii, prevăzute de art. 1020, 1021 cod civil și art. IV pct. 2 din contract, respectiv există o neexecutare culpabilă a obligației contractuale de plată a chiriei, pentru o perioadă mai mare de 3 luni consecutiv, ulterioară punerii în întârziere a pârâtei.
În temeiul considerentelor de fapt și de drept expuse anterior, instanța a dispus rezilierea contractului de închiriere autentificat sub nr. 5105/2007 de BNP Vaida Marsineta și evacuarea pârâtei din imobilul situat în B., str. L. R., nr. 11, ap. IV, jud. B. - Năsăud înscris în CF nr. 3196/IV B., la A+1 sub nr. top. 1065/IV.
Potrivit dispozițiile articolului 274, alin. 1 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Prin urmare, instanța a respins cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de
judecată efectuate în cauză și a obligat pârâta la plata sumei de 423 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta V. M.
, care a solicitat admiterea recursului, dar fără a-și motiva în concret cererea de recurs formulată.
La termenul de judecată din 26 ianuarie 2011, tribunalul, în baza art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă
, constatând lipsa nejustificată a părților și faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă a dispus suspendarea judecății recursului
până la o nouă stăruință a părților interesate.
La data de 08 ianuarie 2013, dosarul a fost repus pe rol din oficiu în vederea discutării excepției perimării.
Examinând excepția perimării
, tribunalul constată că este întemeiată, fiindcă sunt întrunite prevederile art.248 Cod procedură civilă ce arată că orice cerere de
chemare în judecată, apel, recurs,
revizuire, contestație, precum și orice cerere de revocare sau reformare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părților timp de un an.
Având în vedere aceste dispoziții legale imperative, tribunalul, în baza art.252 Cod procedură civilă, observând că dosarul a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de un an, respectiv din data de 26 ianuarie 2011 și până la repunerea cauei pe rol anterior arătată și că nu sunt incidente nici unul dintre cazurile care atrag suspendarea ori întreruperea termenului de perimare, urmează a admite excepția și a constata perimarea recursului declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr.5033/2010 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Constată perimată judecata recursului declarat de pârâta V. M. , domiciliată în B., str. L. R., nr.9, județul B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr.5033/2010 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._ .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
M. | L. B. G. | C. | F. | R. | I. B. L. D. |
MLB// 2 ex.// 24 ianuarie 2013
Jud. fond C. RR.
| ← Decizia civilă nr. 424/2013. Reziliere contract | Decizia civilă nr. 1005/2013. Reziliere contract → |
|---|
