Decizia civilă nr. 216/2013. Partaj judiciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR.216/A
Ședința publică din 17 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. G. G.
J. ECĂTOR: Ț. D.
GREFIER: B. D.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanții M. M. R. și
M. I. Gavril, ambii cu domiciliul în B. S., str. G. nr. 40, împotriva sentinței civile nr. 11608 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta apelanților M. M. R., M. I. Gavril, avocat R. M., lipsă fiind intimații intimatul T. M. S., T. I. L., T. Z. V., T. A. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de_, din partea reprezentantei apelanților M. M. R., M. I. Gavril, avocat R. M. note de ședință, iar la data de_ s-a depus o cerere de lăsare a cauzei la ora 12,00.
Instanța pune în discuția părților excepția tardivității apelului invocată de către intimatul T. M. S. prin întâmpinare.
Reprezentanta apelanților M. M. R., M. I. Gavril, avocat R. M. solicită instanței respingerea excepției tardivității invocată de către intimatul T.
M. S., prin întâmpinare, motivat de faptul că sentința atacată a fost comunicată apelanților la data de 15 octombrie 2012 (filele 378, 379), iar apelul a fost declarat la data de 16 octombrie 2012, deci înlăuntrul celor 15 zile, motivele de apel fiind depuse la data de 23 ianuarie 2013, înainte de primul termen de judecată care a fost stabilit la 7 februarie 2013.
Instanța deliberând asupra excepției tardivității introducerii apelului invocată de către intimatul T. M. S., prin întâmpinare, constată că sentința civilă nr. 11608 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, atacată în cauză, a fost comunicată apelanților la data de 15 octombrie 2012 (filele 378, 379), iar apelul a fost declarat la data de 16 octombrie 2012, deci în termenul legal de apel de 15 zile. Prin urmare, raportat la cele mai sus
expuse respinge excepția tardivității introducerii apelului invocată de către intimatul T. M. S., prin întâmpinare.
Instanța din oficiu, pune în discuția părților raportat la dispozițiile art. 295 alin. 1 teza finală și art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă motivul de apel de ordine publică, respectiv excepția nulității hotărârii pronunțate de către prima instanță și atacată cu apel în prezenta cauză având în vedere că minuta sentinței civile nr. 11608 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, aflată la fila 369 dosar fond nu este semnată pe pagina 369 din dosar.
Reprezentanta apelanților M. M. R., M. I. Gavril, avocat R. M. solicită instanței admiterea excepției nulității, anularea sentinței civile nr. 11608 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
T.
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 11608/_ a Judecătoriei B. Mare s-a admis acțiunea precizată, formulată de reclamantul T. M. S. în contradictoriu cu pârâta M. M. R. și intervenientul în interes propriu M. I. Gavril.
S-a admis cererea reconvențională precizată, formulată de pârâta reclamantă-reconvențional M. M. R. .
S-a constatat deschisă succesiunea defunctei T. V. Veturia, cu ultimul domiciliu în B. S., str. G. nr. 40, județul M., decedată în data de _
.
S-a constatat că din masa succesorală rămasă după defuncta T. V. Veturia face parte imobilul situat în B. S., str. G. nr. 40, județul M., înscris în CF nr. 1520 B. S., nr. top. 1513, în suprafață de 439 mp, în valoare de 35.120 lei, potrivit completării raportului de expertiză întocmit de expert ing. Zlampareț I. .
S-a constatat că pe terenul identificat mai sus sunt amplasate: o casă de locuit cu suprafața utilă de 105,10 mp, în valoare de 61.322 lei; o bucătărie de vară cu suprafața utilă de 16,80 mp, în valoare de 10.826 lei; un grajd cu șură cu suprafața utilă de 54 mp, în valoare de 7.221 lei, potrivit completării raportului de expertiză întocmit de expert ing. Dorolți V. .
S-a constatat că au calitatea de moștenitori legali: reclamantul T. M. S.
, în calitate de fiu, cu o cotă de 107/400 părți și pârâta M. M. R., în calitate de fiică cu o cotă de 200/400 părți.
S-a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul M. I. Gavril.
S-a constatat că intervenientul în interes propriu deține o cotă de proprietate de 93/400 părți din imobilul situat în B. S., str. G. nr. 40, județul M., înscris în CF nr. 1520 B. S., nr. top. 1513, în suprafață de 439 mp.
S-a dispus dezmembrarea nr. top. vechi 1513 în suprafață de 439 mp din CF nr. 1520 B. S., în nr. top. noi: 1513/1 în suprafață de 117 mp și nr. top.
nou 1513/2 în suprafață de 322 mp, conform planului de amplasament și delimitare întocmit de expert ing. Zlampareț I. care face parte integrantă din hotărâre.
S-a atribuit reclamantului T. M. S. suprafața de teren de 117 mp pe care se află amplasate grajdul și șura, corespunzător nr. top. nou 1513/1 din CF nr. 1520 B. S., în valoare totală de 16.581 lei.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate astfel dobândit de reclamant.
S-a atribuit pârâtei reclamante reconvențional și intervenientului în interes propriu suprafața de teren de 322 mp pe care se află amplasate casa de locuit și bucătăria de vară, corespunzător nr. top. nou 1513/2 din CF nr. 1520 B. S., în valoare totală de 97.908 lei.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate astfel dobândit de pârâta reclamantă reconvențional și intervenientul în interes propriu.
S-a constatat în favoarea pârâtei reclamantă-reconvențional M. M. R. și a intervenientului în interes propriu M. I. Gavril existența unui drept de creanță având ca obiect valoarea îmbunătățirilor aduse la complexul imobiliar situat în B. S., str. G. nr. 40, în valoare de 23.298 lei, potrivit completării raportului de expertiză întocmit de expert ing. Dorolți V. .
S-a compensat creanța pârâtei reclamante reconvențional și a intervenientului în interes propriu, având ca obiect valoarea îmbunătățirilor, cu creanța reclamantului constând în diferența de 14.045 lei până la acoperirea cotei de 107/400 părți cuvenită reclamantului din valoarea complexului imobiliar (114.489 lei) și contravaloarea lipsei de folosință a imobilului stabilită de instanță la suma de 9.253 lei.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Baia Mare a reținut următoarele considerente: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. Mare la data de_ sub nr._, reclamantul T. M. S. a solicitat în contradictoriu cu pârâta M. M. R. a se dispune partajarea bunurilor rămase în urma defunctei T. Veturia V. și anularea certificatului de moștenitor nr. 40/1998 eliberat de Notarul Public Firizan M. .
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat instanței că la data de_ a decedat defuncta T. Veturia V., în urma căreia au rămas următoarele bunuri: teren în suprafață de 3787 mp înscris în CF 1097 nr. top 2327/20/2; teren în suprafață de 17.080 mp înscris în CF 1108 nr. top 2347/1 și următoarele în cotă de 252/5040; casă și teren în suprafață de 439 mp situate în B. S. str.
G. nr. 40, înscrise în CF 1520 B. S. nr. top 1513.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 6731-67314Cod procedură civilă.
În data de 19 septembrie 2007 reclamantul T. M. a depus la dosar precizare de acțiune prin care a solicitat ieșirea din indiviziune a imobilelor cuprinse în CF 1520 nr. top 1523 str. G. nr. 40 și CF 1097. Valoarea de piață estimată la acea dată a casei și anexelor este de 40.000 lei, iar a terenului în suprafață de 439 mp de aproximativ 14.000 euro. Prin precizarea de acțiune
reclamantul T. M. a chemat în judecată și pe pârâții T. I. L. și T. Z.
V. .
În ședința publică din data de 17 octombrie 2007 reclamantul T. M. S. a renunțat la petitul privind anularea certificatului de moștenitor.
Pârâta M. M. R. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională. Prin întâmpinare pârâta a arătat că este de acord să-i dea parte din casă reclamantului cât va stabili instanța. Reconvențional pârâta a solicitat a se constata un drept de creanță la nivelul sumei de 314 lei reprezentând lucrări realizate împreună cu soțul său.
Pârâții T. I. L. și T. Z. V. au formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nemotivată și nefondată.
Prin precizarea depusă la data de_ reclamantul T. M. S. a renunțat la capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune a terenurilor în litigiu, menținându-și capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune a casei de locuit. Prin aceeași precizare de acțiune reclamantul l-a chemat în judecată pe pârâtul T. A. .
În ședința publică din data de_ pârâta M. M. R. a depus precizare la întâmpinare și cererea reconvențională prin care a arătat că nu își mai menține petitul privind constatarea ca în pasivul succesoral să se includă și întreținerea defunctei T. V. Veturia, decedată la data de_ .
În anul 1998 s-a eliberat de către BNP Firizan M. certificatul de moștenitor nr. 40 pentru parte din terenuri și cota de 2/5 parte din casa în litigiu situată în B. S. str. G. nr. 40, fiind ulterior întabulată în cote de 1/3 parte în favoarea reclamantului, pârâtei M. M. R. și pârâtului T. I. L. . Acesta din urmă a transmis cota sa de proprietate pârâtei M. M. R. și soțului acesteia.
Pârâta M. M. R. a mai arătat că nu se opune partajării construcției. Reconvențional pârâta a solicitat a i se atribui imobilul casă de locuit cu terenul aferent de 439 mp înscris în CF 1520 B. S., nr. top. 1513 pârâtei M. M. R.
, cu plata corespunzătoare a sultei către reclamant și întabularea dreptului de proprietate astfel dobândit în cartea funciară 1520 B. S., cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Totodată a solicitat a se include la partaj și anexa gospodărească (grajd cu șură), precum și terenul aferent de 439 mp pe care solicită să i se atribuie, precum și întabularea dreptului de proprietate astfel dobândit.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 119 Cod procedură civilă, Legea 7/1996, art. 274 Cod procedură civilă.
Pârâtul T. A. a formulat întâmpinare prin care a arătat că nu se opune admiterii acțiunii formulate de reclamant, însă pe cale de excepție a solicitat a se constata că nu are calitate procesuală pasivă.
În data de 16 ianuarie 2008 intervenientul în interes propriu a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat a se constata că alături de soția sa, M. M. R., a adus îmbunătățiri imobilului din litigiu situat în B. S., str. G. nr. 40, ce se ridică la nivelul sumei de 31400 lei.
În ședința publică din data de 12 martie 2008 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților T. I. L., T. Z. și T. A. .
Prin precizarea de acțiune depusă la data de_ reclamantul T. M.
S. a solicitat dezbaterea întregii mase succesorale din CF 1520 nr. top. 1513, casă și teren de 439 mp, precum și a anexelor construite ulterior reprezentate de grajd cu șură și căsuță de vară.
De asemenea, reclamantul a mai solicitat a i se calcula și achita o chirie în sumă de 32.185 lei Ron pentru folosirea bunurilor în litigiu de către pârâta- reclamantă reconvențional.
Pârâta M. M. R. a depus în data de_ o precizare a cotelor ce revin părților după cum urmează: reclamantul are cota de 107/400, pârâta M.
M. R. are o cotă de 200/400, iar intervenientul M. I. are o cotă de 93/400, fapt ce rezultă și din înscrisurile comunicate de O.C.P.I. M. (f.235-240) și a fost recunoscut de reclamant în ședințele publice din data de_, respectiv_ .
Prin precizarea de acțiune depusă la data de_ reclamantul T. M.
S. a solicitat partajarea bunurilor în natură conform art. 6735Cod procedură civilă. Cu privire la lucrările executate de pârâtă și de intervenientul în interes propriu, reclamantul a arătat că acestea au fost executate fără acordul tuturor proprietarilor.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiați martorii M. ș Gheorghe, Ruzsill Ana Roberta, Ghiurco A., R. iczki A.
, T. A. .
La solicitarea instanței, experții ing. Zlampareț I. și Dorolți V. au întocmit rapoarte de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie- cadastru și construcții civile, completate ulterior.
Prin notele depuse la dosar în data de_, reclamantul-pârât se declara de acord cu modalitatea de partajare a terenului - obiect precizat al litigiului, conform raportului de expertiză întocmit de expertul ing. Zlampareț I. . Analizând materialul probator administrat în cauză instanța de fond a reținut că potrivit prevederilor art. 651 Cod civil, succesiunile se deschid prin moarte. Pe cale de consecință, a constatat deschisă succesiunea defunctei T. V. Veturia, cu ultimul domiciliu în B. S., str. G. nr. 40, județul M., decedată în data de_, iar din masa succesorală rămasă după defuncta T.
V. Veturia face parte imobilul situat în B. S., str. G. nr. 40, județul M.
, înscris în CF nr. 1520 B. S., nr. top. 1513, în suprafață de 439 mp, în valoare de 35.120 lei, potrivit completării raportului de expertiză întocmit de expert ing. Zlampareț I. .
Instanța a constatat că pe terenul identificat mai sus sunt amplasate: o casă de locuit cu suprafața utilă de 105,10 mp, în valoare de 61.322 lei;o bucătărie de vară cu suprafața utilă de 16,80 mp, în valoare de 10.826 lei;un grajd cu șură cu suprafața utilă de 54 mp, în valoare de 7.221 lei, potrivit completării raportului de expertiză întocmit de expert ing. Dorolți V. (f.345).
Instanța de fond a constatat că au calitatea de moștenitori legali: reclamantul T. M. S. în calitate de fiu, cu o cotă de 107/400 părți și pârâta
M. M. R., în calitate de fiică cu o cotă de 200/400 părți.
Instanța de fond a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul M. I. Gavril și a constatat că intervenientul în interes propriu deține o cotă de proprietate de 93/400 părți din imobilul situat în
B. S., str. G. nr. 40, județul M., înscris în CF nr. 1520 B. S., nr. top. 1513, în suprafață de 439 mp.
Instanța de fond a dispus dezmembrarea nr. top. vechi 1513 în suprafață de 439 mp din CF nr. 1520 B. S., în nr. top. noi: 1513/1 în suprafață de 117 mp și nr. top. nou 1513/2 în suprafață de 322 mp, conform planului de amplasament și delimitare întocmit de expert ing. Zlampareț I. care face parte integrantă din hotărâre.
În temeiul principiului potrivit căruia împărțeala se face în natură și ținând cont și de afirmațiile reclamantului, conform cărora nu ar deține o altă locuință, susținute de înscrisurile depuse la filele 185-186 din dosar, instanța a atribuit reclamantului T. M. S. suprafața de teren de 117 mp pe care se află amplasate grajdul și șura, corespunzător nr. top. nou 1513/1 din CF nr. 1520 B.
S., în valoare totală de 16.581 lei și va dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate astfel dobândit de reclamant (art. 6731și următ. Cpc, art. 22 Legea 7/1996).
Instanța de fond a atribuit pârâtei reclamante reconvențional și intervenientului în interes propriu suprafața de teren de 322 mp pe care se află amplasate casa de locuit și bucătăria de vară, corespunzător nr. top. nou 1513/2 din CF nr. 1520 B. S., în valoare totală de 97.908 lei și va dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate astfel dobândit de pârâta reclamantă reconvențional și intervenientul în interes propriu (art. 6731și următ. Cpc, art. 22 Legea 7/1996).
Potrivit completării raportului de expertiză întocmit de expert ing. Dorolți
V., instanța de fond a constatat în favoarea pârâtei reclamantă-reconvențional
M. M. R. și a intervenientului în interes propriu M. I. Gavril existența unui drept de creanță având ca obiect valoarea îmbunătățirilor aduse la complexul imobiliar situat în B. S., str. G. nr. 40, în valoare de 23.298 lei, urmând a compensa creanța pârâtei reclamante reconvențional și a intervenientului în interes propriu, având ca obiect valoarea îmbunătățirilor, cu creanța reclamantului constând în diferența de 14.045 lei până la acoperirea cotei de 107/400 părți cuvenită reclamantului din valoarea complexului imobiliar (114.489 lei) și contravaloarea lipsei de folosință a imobilului stabilită de instanță la suma de 9.253 lei.
Instanța de fond a compensat și cheltuielile de judecată efectuate de către părți, reținând că litigiul s-a întins pe durata a 4 ani, timp în care reclamantului i s-a interzis accesul în imobilul asupra căruia avea la rândul său un drept de moștenire, piața imobiliară a înregistrat scăderi, iar cheltuielile de judecată constând în onorarii ale experților au fost determinate într-o oarecare măsură de
către pârâtă care a solicitat numeroase completări ale rapoartelor de expertiză, cu finalitatea tergiversării soluționării litigiului.
Împotriva sentinței civile nr. 11608/_ a Judecătoriei B. Mare, în termenul legal, au formulat apel, apelanții M. M. R. și M. I. Gavril, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței civile nr. 11608 din_ pronunțata de Judecătoria Baia Mare, in dosar nr._, trimiterea cauzei spre o noua judecată instanței de fond întrucât nu a fost motivată sentința în integralitatea ei, iar instanța de fond nu a motivat de loc enunțul din dispozitivul hotărârii "compensează creanța pârâtei-reclamante reconvențional și a intervenientului în interes propriu, având ca obiect valoarea îmbunătățirilor cu creanța reclamantului constând în diferența de 14.045 lei până la acoperirea cotei de 107/400 părți creanța reclamantului din valoarea complexului imobiliar (114.489 lei) și contravaloarea lipsei de folosință a imobilului stabilită de instanța la suma de 9.253 lei";.
În subsidiar, apelanții au solicitat admiterea apelului, schimbarea in parte a sentinței atacate în sensul înlăturării din dispozitivul sentinței civile nr. 11608/_ a dreptului de creanța al reclamantului în sumă de 9253 lei și de asemenea solicită schimbarea modalității de partaj în sensul atribuirii în totalitate a întreg complexului imobiliar pârâtei, deci și a terenului de 117 mp cu grajdul și șura, urmând ca pârâta să-i achite sulta corespunzătoare reclamantului; au solicitat să fie exclusă din succesiune bucătăria de vară întrucât aceasta a fost edificată de cei doi apelanți, apelanta urmând să îi achite sulta corespunzătoare reclamantului T. M. S. ; să fie înlăturată din dispozitivul sentinței mențiunea privind "dispune înscrierea în cartea funciara a dreptului de proprietate astfel dobândit de reclamant";, deoarece atribuindu-i-se în întregime complexul imobiliar pârâtei și intervenientului nu se mai poate înscrie dreptul de proprietate în favoarea reclamantului; cu cheltuieli de judecată în apel.
În motivele de apel apelanții au arătat că dispozitivul sub acest aspect este ambiguu si greu de interpretat.
Apelanții înțeleg că trebuie să achite o sultă reclamantului pentru egalizarea loturilor. Susțin că nu este menționata în dispozitiv "existența acestei creanțe reprezentând contravaloarea lipsei de folosința in cuantum de 9.253 lei";. Din acest motiv este greșită mențiunea din dispozitiv de compensare a unei creanțe ce nu a fost constatată.
Această lipsă de folosință nu este absolut de loc motivată.
Orice hotărâre judecătoreasca trebuie motivată sub toate aspectele.
Nefiind motivată sentința sub toate aspectele apelanții apreciază că instanța nu a intrat în cercetarea fondului cauzei în ce privește existența acestei creanțe, a lipsei de folosință a imobilului de către pârât.
Nu a cercetat instanța de fond și nu rezultă de nicăieri cum de s-a ajuns la această sumă de 9.253 lei, care a fost modul de calcul, ce criterii a avut în vedere instanța atunci când a statuat că suma de 9.253 lei reprezintă lipsa de folosință a imobilului.
Din acest motiv apelanții apreciază că primează anularea sentinței in conformitate cu prev. art. 297 pct. (1) c.pr.c.
De asemenea instanța nu s-a pronunțat expres dacă toate supraedificatele de pe terenul din litigiu, CF 1520 B. S. nr. top. 1513 intră sau nu în succesiunea defunctei T. V. Veturia.
Apelanții susțin acest lucru deoarece în dispozitivul sentinței atacate se arată că "din masa succesorală rămasă după defuncta T. V. Veturia, face parte imobilul situat în B. S. str. G. nr. 40 înscris în CF 1520 B. S., în suprafața de 439 mp";, de aici se deduce că face parte din succesiune, doar terenul nu și construcțiile.
Instanța de fond doar a constatat că pe teren se află niște construcții, dar nu le-a inclus în succesiune. Se deduce doar că ele există, dar nu se arată dacă sunt bunuri care să fie cuprinse în masa succesorală sau nu.
Pe de altă parte instanța a admis cererea reconventională precizată, formulată de pârâta reclamantă-reconventional M. M. R. .
Admițând-o înseamnă că bucătăria de vara nu ar trebui inclusă în masa succesorală, din această perspectivă existând contradicții în dispozitivul sentinței atacate.
Apelanții nu sunt lămuriți asupra acestui aspect pentru că instanța fondului nu motivează nici acest capăt de cerere.
Nu se motivează în niciun fel dacă e inclusă bucătăria de vară sau nu, sau dacă e inclusă de ce a inclus-o, ce probe au fost produse, de ce s-au înlăturat depozițiile martorilor pârâtei M. M. R. .
Nefiind motivată sentința nici sub acest capăt de cerere, apelanții apreciază că aceasta echivalează cu necercetarea fondului cauzei.
Instanța nu s-a pronunțat nici pe cererea de pasiv succesoral formulată de pârâtă, reprezentând cheltuieli de înmormântare.
Apelanții nu sunt de acord cu constatarea dreptului de creanța al reclamantului echivalând cu lipsa de folosința a complexului imobiliar întrucât reclamantul a plecat din casa părintească de tânăr, întemeindu-și o familia în oraș, locuind în oraș.
Mai mult, acesta a fost director la o fabrica de sticla din Poiana Codrului, deținea funcție importantă, uitând complet de cei doi părinți, care au rămas în grija pârâtei și a intervenientului.
Aceasta i-a îngrijit și i-a înmormântat și mai mult îngrijindu-1 și pe un frate care locuiește în prezent cu familia pârâtei.
Reclamantul nu și-a manifestat dorința de a intra în posesia vreunei părți din moștenire, nu făcut nici un demers, nu a fost împiedicat să își ceară partea sa de moștenire.
Instanța fondului îi reproșează pârâtei că din cauza acestuia s-ar fi tergiversat procesul.
Ori pârâta s-a apărat și nu a fost culpa acesteia pentru că piața imobiliară a fost fluctuanta si a fost necesara o reevaluare a proprietăților, sau faptul ca ambele părți au avut numeroase obiecțiuni la expertiză, admise de instanța.
Dacă nu ar fi fost întemeiate aceste obiecțiuni, instanța le-ar fi respins și ar fi dat cuvântul pe fond părților.
Care este culpa pârâtei pentru faptul ca dl. expert topograf a întârziat cu depunerea completărilor la expertiza sau a planului de amplasament și delimitare. De ce să fie sancționată pârâta și nu au fost luate măsuri procedurale împotriva experților.
In situația în care se schimbă și modalitatea de partaj, atunci cu atât mai mult este justificată cererea pârâtei de înlăturare din dispozitiv a acestui drept de creanță, echivalent cu lipsa de folosință a bunului ce compune masa succesorală. Apelanții solicită a se schimba modalitatea de atribuire a bunurilor ce compun masa succesorală, în sensul că doresc să fie atribuit în lotul pârâtei și terenul în suprafață de 117 mp teren cu șură și grajdul aflate pe acest teren întrucât se produce o fărâmițare excesivă a imobilului, suprafața fiind foarte
mică.
Mai mult pârâta și intervenientul au o cota mai mare de proprietate, iar reclamantul una foarte mică.
Șura și grajdul nu pot fi amenajate ca și locuință, de asemenea Primăria
B. S. nu mai eliberează autorizație de construire pentru ca este foarte mică suprafața de teren (s-a depus adeverința în acest sens în fața instanței de fond).
Chiar daca este o șură și grajd, practic este vorba de o gospodărie țărănească care nu mai poate funcționa în bune condiții.
Curtea și așa este mică, ar fi și mai mică dacă s-ar împarți, s-ar pune un gard și nu ar mai avea intimitate familia pârâtei. Soțul pârâtei este bolnav, împreună au o fiica handicapată și în casă mai locuiește un frate al pârâților, îngrijit tot de pârâtă.
Intre părți nu există o relație bună, reclamantul este agresiv verbal, o insultă pe pârâtă când o întâlnește pe strada și moral ar trebui sa i se atribuie pârâtei și intervenientului complexul imobiliar deoarece în toți anii ei au fost aceia care i-au îngrijit și înmormântat pe defuncți, cei doi au fost un sprijin la bătrânețe pentru defuncți, în timp ce pe reclamant nu 1-a preocupat nici o clipă soarta părinților știind că sunt bine îngrijiți de pârâta și intervenienta.
Și din acest motiv se impune schimbarea modalității de partaj, atribuind întreaga suprafața de teren de 439 mp (care și așa este foarte mică) și supraedificatele pârâtei.
La fila 176 pct. 6.3.2 din lucrarea de expertiză se arată în mod expres faptul că șura și grajdul sunt nelocuibile.
Apelanții solicită a fi exclusă din succesiunea defunctei bucătăria de vară deoarece ea a fost edificată în totalitate de cei doi apelanți și chiar dacă ar fi fost turnată fundația când trăiau defuncții, prin modificările care s-au adus ea a devenit o construcție nouă și nu mai putem spune că ce a rămas din vechea bucătărie mai poate fi partajata. Devenind o construcție nouă, ea trebuie exclusă din masa succesorală eventual ar fi putut include în succesiune un drept de creanță, dar instanța fondului nu a pus în discuția părților acest lucru.
Apelanții consideră că au rezultat din depozițiile martorilor M. s Gheorghe (f. 131), Ruzili Ana Roberta (f. 133) si Ghiurco A. (f .231) cele susținute de apelanți.
Intimatul T. M. S. a depus întâmpinare la cererea de apel, prin care a invocat excepția tardivității introducerii apelului, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea apelului.
Instanța la termenul de judecată din data de_ s-a pronunțat asupra excepției tardivității introducerii apelului invocată de către intimatul T. M. S.
, în sensul respingerii excepției, motivat de faptul că sentința civilă apelată nr. 11608 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ a fost comunicată apelanților la data de 15 octombrie 2012 (filele 378, 379), iar apelul a fost declarat la data de 16 octombrie 2012, deci în termenul legal de apel de 15 zile.
La termenul de judecată din_, tribunalul, în baza art. 295 alin. 1 teza finală, Cod procedură civilă, raportat la art. 258 Cod procedură civilă a pus în discuție din oficiu motivul de apel de ordine publică, respectiv excepția nulității hotărârii pronunțate de către prima instanță având în vedere că prima pagină din minută nu a fost semnată de judecător.
Reprezentanta apelanților a solicitat admiterea excepției nulității, admiterea apelului, anularea sentinței apelate și reținerea cauzei spre judecare de către Tribunalul Maramureș.
Analizând sentința civilă nr. 11608/_ a Judecătoriei B. Mare prin prisma motivului de apel de ordine publică, invocat din oficiu de către tribunal, se rețin următoarele aspecte:
T. constată că minuta întocmită în dosarul nr._ al Judecătoriei
B. Mare nu este semnată pe prima pagină fila 369 vol. II dosar de fond.
Potrivit art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă, după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii, care se semnează sub sancțiunea nulității de către judecători și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate.
Din interpretarea acestui text de lege rezultă că, după deliberare, se redactează în scris dispozitivul hotărârii, care este denumit "minută";, ce se semnează, sub sancțiunea nulității de către judecători. Acest dispozitiv, numit tradițional "minută";, obiectivează rezultatul deliberării și trebuie semnată de judecătorii care au participat la dezbaterea în fond a litigiului, confirmând astfel existența hotărârii și autenticitatea ei.
Minuta trebuie să corespundă întocmai rezultatului deliberării, numai astfel ea fiind concludentă, sub aspectul regularității formale a deliberării, a pretențiilor ce au făcut obiectul deliberării, al modului de soluționare a acestor pretenții și a calității celor care le-au soluționat.
Art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă statuează că, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie, iar art. 106 alin. 1 Cod
procedură civilă, prevede că, anularea unui act de procedură civilă atrage și nulitatea actelor următoare, în măsura în care acestea nu pot avea o existență de sine stătătoare.
Prin urmare, cerința semnării minutei este imperativă și este menită să garanteze neschimbarea hotărârii pronunțate și să ofere posibilitatea de a verifica legalitatea completului de judecată.
Nulitatea decurgând din nesemnarea minutei de către un judecător este o nulitate absolută, anume prevăzută de lege deoarece într-o asemenea situație, nu se poate constata dacă instanța a fost compusă potrivit prevederilor legale și dacă judecătorul a luat parte la deliberare, vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea minutei, care atrage implicit și anularea hotărârii primei instanțe.
De asemenea, nulitatea decurgând din nesemnarea minutei de către judecător nu poate fi acoperită în nici un mod prin semnarea ulterioară a minutei deoarece nu se mai poate ști dacă judecătorul respectiv a participat sau nu la deliberare (A se vedea Decizia civilă nr. 4175/R/_ a Curții de Apel C. pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Sighetu Marmației).
Este de remarcat faptul că Noul Cod de procedură civilă, în art. 401 prevede că, după ce a fost luată hotărârea se va întocmi de îndată o minută care va cuprinde soluția și care, sub sancțiunea nulității hotărârii, se va semna pe fiecare pagină de către judecători.
Prin urmare, cerința semnării minutei este imperativă și este menită să garanteze neschimbarea hotărârii pronunțate și să ofere posibilitatea de a verifica legalitatea completului de judecată. Fiecare pagină a minutei trebuie semnată. Nu este o opțiune, judecătorul nu poate alege care pagină să o semneze, prima, ultima sau vreuna intermediară. Cerința ca minuta să fie semnată pe fiecare pagină de judecător reprezintă o garanție a actului procedural.
În cazul în care numai o parte din minută este semnată de către judecător, nulitatea care operează nu poate fi decât totală și nu doar parțială pentru partea din minuta nesemnată și independent de orice dovadă de vătămare. În ceea ce privește nesemnarea minutei, nulitatea hotărârii pentru acest motiv este expresă.
Cerința semnării minutei are rolul de a garanta neschimbarea hotărârii și de a asigura posibilitatea verificării legalității compunerii completului de judecată. În cazul în care numai o parte din minută este semnată de judecător, nulitatea care operează nu poate fi decât totală iar nu parțială, doar pentru partea din minută nesemnată și independentă de orice dovadă de vătămare.
Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 297 alin. 2 teza finală Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul declarat, va anula sentința atacată și va reține cauza spre judecare, fixând termen pentru data de_, dată la care se vor cita părțile.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanții M. M. R. și M. I. Gavril, domiciliați în B. S. str. G. nr.40, M., împotriva sentinței civile nr.11608/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ pe care o anulează și reține cauza spre judecare.
Fixează termen de judecată la data de_, dată pentru care se vor cita părțile.
Cu drept de recurs odată cu decizia pronunțată asupra fondului. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER | |||
P. G. G. | Ț. | D. | B. | D. |
Red.Ț.D./_ | ||
T.red.B.D./_ | ||
8 ex. | ||
J. ecător la fond:A. | C. | O. |
| ← Încheierea civilă nr. 68/2013. Partaj judiciar | Decizia civilă nr. 1229/2013. Partaj judiciar → |
|---|
