Decizia civilă nr. 220/2013. Actiune in constatare

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr._ R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILA Nr. 220/2013

Ședința publică de la 26 Aprilie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE V. G.

Judecător C. -V. B. Grefier A. P.

S-a luat în examinare apelul declarat de apelant P. apelant F. M., apelant O. M., apelant Ș. R.	M.	A. M., împotriva
Sentinței civile nr. 17591/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în
dosar nr. _ , intimat B. , intimat C.	, privind și pe intimat G. C., intimat P. V., intimat R. I., intimat T. D., intimat N. L. DE F. F. C. - N., intimat C. J.	- F. M. DE F.	M. L. F.
C., având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanta constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierile de amânare a pronunțării de la data de_ ,_ care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr.17591/_ pronuntata in dosar nr._ al J. i C. -N., s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor și a intervenientei T. D., invocată de către pârâtele F. M.

, O. M., P. A. M. și S. R. M. prin întâmpinare și unită cu fondul cauzei în ședința publică din_, ca neîntemeiată.

S-a admis în parte cererea principală formulată în dosarul nr._ (nr. în format vechi 9357/2005) de reclamantele G. C., cu domiciliul în C. -N., str. M. nr.5, ap.19, jud. C. și P. F. M., cu domiciliul în C. -N., str. M. nr.3, ap.4, jud. C., în contradictoriu cu pârâții P. F. M., cu domiciliul în C. -N., str. M. nr.3, ap.4, jud.

C., N. M. L. (în calitate de succesor al pârâtei defuncte P. R. ), cu domiciliul în O., str. A. nr.4H, jud. Bihor, B. V., cu domiciliul necunoscut, citat prin publicitate cf. art.95 C. proc. civ., F. M., O. M.

, P. A. M., S. R. M., toate cu domiciliul procesual ales la sediul Cab. Av. C. I. M., situat în C. -N., C. D. nr.7, ap.7, jud. C.

, C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA

ASUPRA TERENURILOR C. -N. cu sediul in C. -N., str.M. nr.3, jud.C. și C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C., cu sediul in C. -N. ,

B-dul 21 D. 1989 nr.58, jud.C., astfel cum a fost precizată, completată și extinsă.

Totodată s-au admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată în dosarul nr._ (nr. în format vechi 9357/2005) de intervenienta T. D., cu domiciliul în C. -N., str. I. de H. nr.26F,

jud. C., în contradictoriu cu reclamantele G. C. și P. F. M., precum și cu pârâții P. F. M., N. M. L., B. V., F. M. ,

O. M., P. A. M. și S. R. M., precum și cererea formulată de reclamantele G. C., P. F. M. și T. D. în dosarul conexat nr._, astfel cum a fost precizată, completată și extinsă.

S-a mai admis în parte cererea formulată în dosarul conexat nr._ de reclamantele G. C. și P. F. M., în contradictoriu cu pârâtele

F. M., O. M., P. A. M. și S. R. M. .

Instanța a constatat că reclamantele G. C. și P. F. M., ambele în calitate de descendente de gradul I și pârâta P. F. M., în calitate de soție supraviețuitoare, sunt moștenitoare legale ale defunctului P.

F. Iosif, decedat la data de_ .

Totodată s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.27783/2087/_ eliberat de C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C. în favoarea pârâtelor F.

M., O. M., P. A. M. și S. R. M., în calitate de moștenitoare ale defunctului F. I., pentru suprafața totală de 1852 mp atribuită în plus față de suprafețele solicitate prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr.9376/402/_ .

Instanța a mai constatat că suprafața de teren de 3229 mp aferentă parcelei nr.22485 din tarlaua nr.84, cuprinsă în titlul de proprietate nr.27783/2093/_ eliberat de C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C. în favoarea numiților P. F. Iosif și

P. R., în calitate de moștenitori ai defunctei P. F. R., se

identifică în regim de carte funciară cu terenul înscris în CF nr.18816 C., nr. top. 22485/1, în suprafață de 1710 mp și nr. top. 22485/2, în suprafață de 1852 mp, "fânat la fundătura";, dispunând rectificarea CF nr.1. C., nr. top 22485/2, în sensul radierii nr. top 22485/2, în suprafață de 1852 mp, din aceasta carte funciară și reînscrierea lui în CF nr.18816 C. .

Instanța a obligat reclamantele Gherghely C. și P. F. M. să încheie cu intervenienta în interes propriu T. D. un contract de vânzare- cumpărare în formă autentică având ca obiect suprafața de teren de 3099 mp, identificată în parcela nr.22485, tarlaua nr.84, cuprinsă în titlul de proprietate nr.27783/2093/_ eliberat de C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., aferentă nr. top._ 5/2, înscrise CF nr.18816 C., pentru prețul de 1. euro (echivalent în lei

4. RON), în caz contrar prezenta sentință urmând să țină loc de contract de vânzare-cumpărare în acest sens.

Prin aceiași sentință s-a stabilit limita de proprietate dintre terenul proprietatea intervenientei în interes propriu T. D., în suprafață totală de 6577 mp, format din parcelele nr.22484 și nr.22485, tarlaua nr.84, cuprinse în titlul de proprietate nr.27783/2093/_ eliberat de C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C. și terenul proprietatea pârâtelor F. M., O. M., P. A. M. și S. R. M.

, în suprafață totală reală de 19141 mp, înscris în CF nr.1. C., nr. top. 22486, 22487. 22489 și 22490, conform anexei nr.3.c. și planșei nr.8.c. din completarea nr.2, varianta a II-a a raportului de expertiză judiciară topografică întocmit de expert Erculescu D., respectiv pe traseul 107-108- 109-111.

Instanța a dispus constituirea unui drept de servitute de trecere pietonală și auto pe o lățime de 3 m și o lungime de 54 m, pe drumul existent, în favoarea imobilului înscris în CF nr.1. C., nr. top.22484 și CF nr.18816 C., nr. top._ 5/2, ca fond dominant, asupra fondului

aservit înscris în CF nr.1. C., nr. top. 22486, 22487. 22489 și 22490, conform anexei nr.3.c. și planșei nr.8.c. din completarea nr.2, varianta a II-a a raportului de expertiză judiciară topografică întocmit de expert Erculescu

D. .

Judecătoria Cluj-Napoca a respins petitul nr.3 din cererea principală introductivă formulată de reclamantele G. C. și P. F. M. în dosarul nr._ (nr. în format vechi 9357/2005), având ca obiect constatarea partajului voluntar intervenit între antecesorul lor, defunctul P.

F. Iosif și pârâta defunctă P. R., ca efect al admiterii excepției autorității de lucru judecat în ședința publică din_, raportat la dispozitivul sentinței civile nr.12661/_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul nr.6422/2003 al Judecătoriei C. -N. .

S-au respins petitele din cererile deduse judecății în cele două dosare conexate având ca obiect efectuarea formalităților de carte funciară necesare în vederea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate și respectiv a dreptului de servitute dobândite de intervenienta în interes propriu T. Ana ca efect al pronunțării prezentei sentințe, ca neîntemeiate.

Instanța a obligat pârâtele F. M., O. M., P. A. M. și S.

R. M. la plata în favoarea reclamantelor G. C. și P. F. M. a sumei totale de 432,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (din care suma de 132,2 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, iar suma de 300 lei reprezentând onorariu expert).

S-au mai obligat pârâtele F. M., O. M., P. A. M. și S.

R. M. la plata în favoarea intervenientei în interes propriu T. D. a sumei totale de 6163 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (din care suma de 2263 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, suma de 900 lei reprezentând onorariu expert, iar suma de 3000 lei reprezentând onorariu avocațial).

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. -N. sub nr.9357/211/_, reclamantele GHERGELY C. și P. F. M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții P. F. M., P. R. (ns. F. ) și B. V., următoarele: 1) să se constate că suprafața de teren de 3229 mp cuprinsă în parcela nr.22485, tarlaua nr.84 din titlul de proprietate nr._ se identifică cu terenul înscris în CF nr.18816 C., nr. topo 22485/1 "fânaț la Fundătura";, având suprafața de 1710 mp; 2) să se dispună rectificarea suprafeței imobilului cu nr. topo 22485/1 din CF nr.18816 C., "fânaț la Fundătura";, de la suprafața de 1710 mp cât este înscrisă în CF la suprafața reală de 3099 mp, suprafață rezultată din expertiza judiciară efectuată în dosarul nr.6422/2003 al Judecătoriei C. -N. ; 3) să se constate că în baza partajului voluntar intervenit între antecesorul reclamantelor P. F. Iosif și pârâta P. R. întreaga suprafață înscrisă în titlul de proprietate mai sus menționat i-a revenit lui P. F. Iosif; 4) să se constate că ele, în calitate de fiice și pârâta P. F. M., în calitate de soție supraviețuitoare, sunt moștenitoarele defunctului P. F. Iosif; 5) să se dispună întabularea într-o nouă carte funciară a dreptului lor de proprietate, în părți egale, asupra terenului în suprafață de 3099 mp, cu titlu de drept lege și moștenire, ca bun propriu; cu cheltuieli de judecată, în caz de opunere.

În motivare, reclamantele au arătat că prin titlul de proprietate nr._ a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 1 ha 7005 mp în favoarea numitului P. F. Iosif, în prezent decedat și a pârâtei P. R. . Terenurile din acest titlu de proprietate au făcut obiectul dosarului nr.6422/2003 al Judecătoriei C. -N. în care a fost pronunțată

sentința civilă nr.12661/2004. Parcela nr.22485, tarlaua nr.84 din acest titlu de proprietate, în suprafața de 3229 mp, nu a putut fi întabulată din cauza nechemării în judecată și a proprietarului tabular.

De asemenea, reclamantele au mai menționat faptul că pârâta P. R. a renunțat la partea care i se cuvenea din terenul cuprins în acest titlu de proprietate, conform declarației date la notarul public și autentificată sub nr.3720/2002.

Între timp numitul P. F. Iosif a decedat, motiv pentru care ele au promovat prezenta acțiune în calitate de descendente directe ale acestuia și respectiv pârâta P. F. M. în calitate de soție supraviețuitoare.

În drept, au fost invocate disp. art.111, 112, 274 C. proc. civ., art.669

C. civ., art.19, 34, 46 din Decretul-Lege nr.115/1938, art.36 pct.4 din Legea nr.7/1996.

În ședința publică din_ instanța a admis excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește petitele 1 - 3 ale cererii de chemare în judecată, excepție invocată din oficiu (fila 31).

Prin cererea de intervenție în interes propriu depusă la dosar la data de_ (fila 35) numita T. D. a solicitat, în contradictoriu cu reclamantele și pârâții din cererea introductivă, următoarele: 1) să se dispună obligarea reclamantelor să încheie cu ea un contract de vânzare- cumpărare în formă autentică având ca obiect suprafața de teren de 3099 mp, situat în C. -N., la locul denumit "La Fundătura"; sau, în caz contrar, sentința ce va fi pronunțată urmând să țină loc de act autentic de vânzare- cumpărare, prețul vânzării fiind de 1. euro (echivalentul a 4. 0000 lei);

2) să se dispună întabularea într-un corp funciar nou a dreptului său de proprietate asupra terenului având suprafața de 3099 mp, cu titlu de drept cumpărare, ca bun propriu, fiind necăsătorită.

În motivare, intervenienta a arătat că l-a data de_ reclamantele i-au înstrăinat o suprafață de teren de 6577 mp, din care face parte și terenul de 3099 mp care face obiectul acestui litigiu, iar din cauza neclarificării întabulării terenurilor în cartea funciară din întreaga suprafață de teren vândută s-a putut încheia contract autentic de vânzare-cumpărare doar pentru suprafața de 3408 mp, aceasta fiind înscrisă și în cartea funciară, diferența de 3099 mp urmând a se întabula prin prezenta acțiune.

În drept, au fost invocate disp. art.49 alin.2 și urm. C. proc. civ., art.969, 1073 C. civ.

În ședința publică din_ reclamantele au depus la dosar o extindere și completare de acțiune (fila 45), prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele F. M., O. M., P. M. A. și S. R.

, următoarele: 1) să se stabilească linia de hotar dintre terenul proprietatea lor, identificat cu nr. topo 22484, în suprafață de 3478 mp, înscris în CF nr.1. C. și nr. topo 22485/1, în suprafață de 1710 mp, înscris în CF nr.18816 C. (în realitate în suprafață de 3099 mp), categoria de folosință fânaț, în suprafață totală de 6577 mp și parcela cu nr. topo 22485/2, ce face parte din terenul aflat în proprietatea pârâtelor, pășune la "Fundătura";, în suprafață totală de 20993 mp și înscris în CF nr.1., nr. topo 22486, 22487, 22489, 22490 și 22485/2 de sub A+4; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantele au arătat că terenul lor, în suprafață de 6577 mp a fost identificat cu nr. topo 22484, parcela în suprafață de 3478 mp și cu nr. topo 22485/1, în suprafață de 3099 mp. Pârâtele din extinderea de acțiune sunt vecine cu terenul lor, cel puțin parcela cu nr. topo 22485/2, înscrisă în CF nr.1. C. în favoarea acestora, aflându-se în imediata

apropiere. Între părți există unele rezerve privind stabilirea mejdiei dintre proprietățile lor.

În drept, au fost invocate disp. art.584 C. civ.

Prin întâmpinarea depusă la data de_ (filele 68 - 70), pârâtele F.

M., O. M., P. M. A. și S. R. au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor în ceea ce privește acțiunea în grănițuire formulată în contradictoriu cu ele, precum și excepția nelegalei timbrări a acesteia; pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost extinsă și completată în contradictoriu cu ele.

În motivare, pârâtele au arătat, în esență, că reclamantele nu au calitatea de proprietar asupra terenului identificat în CF nr.18816 C. -N., nr. topo 29485/1, în suprafață de 1710 mp, neavând, prin urmare, calitate procesuală activă în ceea ce privește acțiunea în grănițuire formulată. În acest sens, au precizat că în CF nr.18816 C. -N., la poziția B6, care face trimitere la B1, figurează în continuare ca proprietar tabular al parcelei de 1710 mp numitul B. V., iar nu reclamantele. Față de acestea, prin raportare la principiile care guvernează înscrierile în cartea funciară și dat fiind faptul că ele nu se găsesc în niciun fel de raporturi contractuale cu reclamantele referitor la terenurile care fac obiectul prezentului litigiu, rezultă că au calitatea de terți cărora, pentru a le fi opozabil pretinsul drept de proprietate al reclamantelor, acesta trebuie să fie înscris în cartea funciară.

Sub aspectul excepției nelegalei timbrări, pârâtele au arătat că întrucât prin petitul acțiunii în grănițuire reclamantele au contestat suprafața parcelei de 1710 mp, arătând că în realitate aceasta este de 3099 mp, rezultă că petitul în discuție are toate datele necesare calificării lui, atât prin prisma doctrinei, cât și a jurisprudenței, ca un petit specific acțiunii în revendicare, aceasta deoarece doar prin acțiunea în revendicare proprietarul neposesor acționează împotriva posesorului neproprietar pentru a-și redobândi bunul.

Pe fondul cauzei, pârâtele au arătat că prin sentința civilă nr.12661/2004 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.6422/2003 a fost respinsă acțiunea în revendicare promovată de antecesorul reclamantelor, P. F. I., împotriva proprietarului tabular B.

V. cu privire la parcela în suprafață de 1710 mp, cu nr. topo 22485/1, acțiune prin care s-a solicitat rectificarea suprafeței parcelei în discuție de la 1710 mp la suprafața de 3099 mp și întabularea dreptului său de proprietate asupra suprafeței astfel rectificate. Sentința civilă mai sus menționată a rămas definitivă și irevocabilă, iar reclamantele, ale căror drepturi asupra terenurilor în cauză nu pot exceed drepturilor antecesorului lor, conform principiului nemo dat quod non habet, au avut deplină cunoștință că nu sunt proprietarele parcelei de 1710 mp, cu nr. topo 22485/1.

Singurul mod în care reclamantele ar fi putut deveni proprietare ale parcelei în suprafață de 1710 mp ar fi fost prin dobândirea acesteia de la însuși proprietarul de carte funciară B. V., iar în măsura în care un astfel de act juridic translativ de proprietate ar fi intervenit între reclamante și proprietarul tabular B. V., acestea nu ar fi putut să dobândească decât ceea ce B. V. avea, adică 1710 mp și tot ceea ce a fost făcut opozabil lui B. V., prin înscriere în CF sau hotărâre judecătorească, ar deveni opozabil și reclamantelor. Or, prin sentința civilă nr.7989/1999 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.12470/1998, rămasă

definitivă și irevocabilă, ele au obținut întabularea dreptului lor de proprietate, în contradictoriu cu B. V., asupra parcelei cu nr. topo nou 22485/2, fânaț, în suprafață de 1851 mp, dezmembrată din parcela cu nr. topo 22485, "Fânaț la Fundătura";, în suprafață inițială de 990 stj.p.

În concluzie, pârâtele au arătat că deși este adevărat că înscrierea în cartea funciară nu garantează suprafața, totuși în ceea ce privește însuși dreptul de proprietate, în conformitate cu prevederile Legii nr.7/1996, dacă un astfel de drept este înscris în cartea funciară există, iar dacă nu este

înscris, el nu există. Or, dreptul reclamantelor asupra parcelei în suprafață de 1710 mp, identificată în CF nr.18816 C. -N., nr. topo 22485/1, nu există și nici nu le este în vreun fel opozabil, de vreme ce nu a fost întabulat. În ședința publică din_ instanța a respins excepția nelegalei timbrări a acțiunii, invocată de către pârâtele F. M., O. M., P.

M. A. și Simon R. prin întâmpinare și a unit cu fondul cauzei, în temeiul art.137 alin.2 C. proc. civ., excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, invocată de către aceleași pârâte (fila 76).

Prin completarea la întâmpinare depusă la data de_ (filele 78 -

80) pârâtele F. M., O. M., P. M. A. și S. R. au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor și al intervenientei în interes propriu în ceea ce privește petitul de rectificare a suprafeței din cartea funciară a imobilului cu nr. topo 22485/1, înscris în CF nr.18814.

În motivarea acestei excepții pârâtele au invocat disp. art.100 alin.1 din Ordinul nr.2371/C/1997 al Ministrului Justiției, arătând că față de aceste prevederi care sunt în continuare în vigoare, rezultă că sfera persoanelor cărora legea le recunoaște calitate procesuală activă este restrânsă la cei care au sau au avut un drept înscris în cartea funciară. Or, în cazul reclamantelor această condiție nu este îndeplinită, ele urmărind rectificarea suprafetei de 1700 mp înscrisă în CF nr.18816 în condițiile în care începând din_ și până în prezent titularul tabular al dreptului de proprietate asupra acestei parcele este B. V. . Mai mult, pârâtele au arătat că petitul de rectificare formulat de reclamante nu respectă nici dispozițiile art.36 din Legea nr.7/1996, întrucât nu se încadrează în niciunul din cazurile de rectificare enumerate de acest text de lege.

De asemenea, pârâtele au mai arătat că în ceea ce privește modul de dobândire a dreptului lor de proprietate, comparativ cu modul de dobândire de către reclamante a presupusului lor drept de proprietate asupra parcelei de 1710 mp, în ambele cazuri este vorba despre titluri de proprietate, așadar despre acte care au aceeași putere juridică, iar în aceste condiții prevalează titlul cu data certă anterioară, acesta fiind titlul lor de proprietate, care are data certă_, față de_, care este data titlului de care se prevalează reclamantele. Totodată, pârâtele au menționat că prin înscrierea dreptului lor de proprietate în cartea funciară au făcut ca acesta să fie opozabil reclamantelor. În schimb, nici dreptul reclamantelor, nici dreptul antecesorului lor nu sunt înscrise în cartea funciară, motiv pentru care în ceea ce le privește nu sunt întrunite condițiile de opozabilitate.

În ședința publică din_ reclamantele și intervenienta în interes propriu au depus la dosar o completare de acțiune (fila 190) prin care au solicitat următoarele: 1) să se dispună dezmembrarea imobilului cu nr. topo 22485/1, în suprafață de 1710 mp, din CF nr.18816 C. și transcrierea acestuia în CF nr.1. C., în favoarea reclamantelor, cu titlu de lege, moștenire și partaj; 2) să se dispună comasarea terenului cu nr. topo 22485/1, în suprafață reală de 3099 mp, cu terenul cu nr. topo 22484, în suprafață de 3478 mp și înscrierea lor în CF nr.1. C. cu suprafața totală

de 6577 mp în favoarea intervenientei în interes propriu, cu titlu de drept cumpărare; 3) să se dispună constituirea unui drept de servitute de trecere cu piciorul și auto pe o lungime de 59 m si o lățime de 3 m la poziția din planșa nr.1, pe traseul drumului existent, marcat pe planșa nr.2 din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert ing. Erculescu D., în favoarea fondului dominant cu nr. topo 22484, 22485/1 (loc înfundat) din CF nr.1. peste fondul aservit cu nr. topo 22486, 22487, 22489, 22490, 22485/2 din CF nr.1. C. ; 4) să se dispună înscrierea în CF nr.1. C. și în CF nr.1. C. a dreptului de servitute de trecere cu piciorul și auto astfel constituit.

În motivare, au arătat că din raportul de expertiza topografică judiciară efectuat în cauză, precum și din poziționarea și forma terenului la fața locului rezultă în mod clar că terenul lor este loc înfundat; de asemenea, din planșele anexe la expertiză rezultă existenta unui drum, care este singura cale care poate asigura accesul la drumul public.

În drept, au fost invocate disp. art.616 C. civ.

La data de_ reclamantele și intervenienta în interes propriu au depus la dosar o nouă completare de acțiune prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele F. M., O. M., P. M. A. și S. R.

, să se dispună rectificarea CF nr.1. C., prin radierea nr. topo 22485/2 din această carte funciară și reînscrierea lui în CF nr.18816 C., din care provine.

În motivare, au arătat că, astfel cum rezultă din documentația depusă la dosar de către pârâte, la baza întabulării terenului în suprafață de 20993 mp în favoarea acestora a stat titlul de proprietate nr._, prin care s- a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 4 ha 693 mp, din care face parte și suprafața de 20993 mp, identificată pe teren în tarlaua nr.84 și compusă din: parcela nr. topo 22486 în suprafață de 9801 mp, parcela nr. topo 22487 în suprafață de 9800 mp, parcela nr. topo 22489 în suprafață de 712 mp și parcela nr. topo 22490 în suprafață de 680 mp. După cum se poate observa, nr. topo 22485/2 lipsește din acest titlu de proprietate. Potrivit aceluiași titlu de proprietate, suprafața totală de 20993 mp se regăsește pe cele patru numere topografice mai sus menționate. La baza emiterii titlului de proprietate al pârâtelor a stat procesul-verbal de punere în posesie, care atestă suprafața totală de teren de 20993 mp a acestora. Rezultă, astfel, că fără nicio justificare s-a constatat că terenul pârâtelor se identifică și în nr. topo 22485, deși acest nr. topo face parte din titlul de proprietate al reclamantelor.

La data de_ pârâtele F. M., O. M., P. M. A. și S.

R. au depus la dosar întâmpinare (filele 207 - 212) cu privire la precizarea cererii de chemare în judecată prin care reclamantele și intervenienta în interes propriu au solicitat rectificarea CF nr.1. C. -N., solicitând respingerea acestei cereri, cu motivarea că prin expertiza tehnică judiciară efectuată în dosarul nr.12470/1998 al Judecătoriei C. -N. expertul Boacă

M. a identificat în mod corect amplasamentul titlului de proprietate nr.27783/2087/_ ca ocupând în totalitate parcelele nr. topo 22486, 22487, 22489, 22490 și o porțiune de 1851 mp din nr. topo 22485 înregistrat în CF nr.18816.

De asemenea, prin același înscris pârâtele au dedus judecății și o cerere reconvențională, prin care au solicitat, în contradictoriu cu reclamantele, intervenienta în interes propriu, precum și cu pârâtele C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C. -N. și C.

J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., să

se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.27783/2093/_, emis în favoarea lui P. F. Iosif, antecesorul reclamantelor și P. R. cu privire la parcela cu nr. topo 22455, înscrisă inițial în CF nr.18816 C. -N., nr. topo 22485, asupra căruia era întabulat sub B.1 dreptul de proprietate al lui B. V., dezmembrat în prezent în nr. topo 22485/1, "Fânaț la Fundătura";, în suprafață de 1710 mp, asupra căruia este întabulat și în prezent sub B.1 dreptul de proprietate al lui B.

V. și în nr. topo 22485/2, în suprafață de 1851 mp, în suprafață de 1851 mp, înscris în prezent în CF nr.1. C. -N., în favoarea lor, în temeiul art.III alin.1 lit.i și lit.iii din Legea nr.167/1997.

În ședința publică din_ instanța a dispus disjungerea cererii reconvenționale formulată de pârâtele F. M., O. M., P. M. A. și S. R., precum și a precizării de acțiune formulată de reclamante privind stabilirea servituții de trecere și rectificare CF și soluționarea acestora în cadrul unor dosare separate, constituite în acest sens (fila 215).

În ședința publică din_ instanța a admis excepția conexității cu privire la prezentul dosar și dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., având ca obiect rectificare de carte funciară (desprins din prezentul dosar) și, prin urmare, a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ și soluționarea împreună a acestora.

Prin completarea și extinderea de acțiune depusă în ședința publică din_ (filele 402, 403) reclamantele au solicitat în contradictoriu cu pârâtele C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C. -N., C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., F. M., O. M., P. M. A. și

S. R., să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.27783/2087 emis la data de_ în favoarea pârâtelor F. M., O.

M., S. R. și a numitei F. M., în calitate de moștenitoare ale defunctului F. I., respectiv în ceea ce privește suprafața de 3856 mp, atribuită în plus față de cererea adresată Primăriei Municipiului C. -N., înregistrată sub nr.9376/_ și actele doveditoare anexate acesteia.

În motivare, au arătat că prin titlul de proprietate mai sus menționat a fost atribuită o suprafață totală de 4,693 ha, din care o suprafață de 20993 mp face parte din categoria de folosință "pășune"; și este situat în zona cu denumirea toponimică "La Fundătura";. Suprafața totală de 20993 mp corespunde parcelelor cu nr. topo 22486 în suprafață de 9801 mp, parcela nr. topo 22487 în suprafață de 9800 mp, parcela nr. topo 22489 în suprafață de 712 mp și parcela nr. topo 22490 în suprafață de 680 mp. Cu ocazia efectuării expertizei în vederea întabulării în CF nr.1. C. -N. a terenului înscris în titlul de proprietate contestat, expertul a constatat la fața locului că parcelelor mai sus menționate le corespunde doar o suprafață totală de 1. mp, motiv pentru care a propus dezmembrarea parcelei cu nr. topo 22485, atribuit antecesorului lor prin titlul de proprietate nr._, prin formarea a două parcele, respectiv parcela cu nr. topo 22485/1, în suprafață de 1810 mp și parcela cu nr. topo 22485/2, în suprafață de 1851 mp. Parcela cu nr. topo 22485/2 a fost întabulată alături de parcelele cu nr. topo 22486, 22487, 22489, 22490 în CF nr.1., pentru a se complini diferența de teren constatată de expert ca fiind lipsă față de cea înscrisă în cuprinsul titlului de proprietate nr.27783/2087/_ .

Prin cererea adresată Primăriei Municipiului C. -N., înregistrată sub nr.9376/402/_ pârâtele nu au solicitat atribuirea parcelei cu nr. topo 22485, având în vedere faptul că antecesorul acestora nu a fost niciodată proprietarul terenului aferent acestei parcele. Însumând

suprafețele indicate de pârâte în cererea de reconstituire a dreptului de proprietate mai sus menționată rezultă o suprafață totală de 17137 mp.

De asemenea, reclamantele au mai menționat că reconstituirea dreptului de proprietate, atât în cazul titlului de care se prevalează reclamantele, cât și în cazul titlului de proprietate eliberat în favoarea pârâtelor, s-a făcut pe vechiul amplasament, motiv pentru care există identitate deplină între numerele de parcele și numerele topografice din cărțile funciare.

În drept, au fost invocate disp. art.III din Legea nr.169/1997.

La data de_ reclamantele au depus la dosar o precizare la completarea de acțiune (filele 404, 405), prin care au arătat că suprafața de teren cu privire la care solicită să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.27783/2087/_ este de 1852 mp, iar nu de 3856 mp, astfel cum dintr-o eroare de calcul au indicat în cuprinsul completării de acțiune depusă în ședința publică din_ .

Prin completarea la întâmpinare depusă la dosar la data de_ (filele 409, 410) pârâtele F. M., O. M., P. M. A. și S. R. au solicitat ca, în temeiul art.103 alin.1 C. proc. civ. și art.132 alin.1 C. proc. civ. să se constate decăderea reclamantelor din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată prin completarea și extinderea de acțiune depusă în ședința publică din_ cerere ce a fost respinsă ca neîntemeiată de către instanță în ședința publică din_, pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la termenul respectiv (filele 416, 417).

În ceea ce le privește pe pârâtele C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor C. -N. și C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor C., deși legal citate, acestea nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat la judecată.

În cauză, instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri, precum și proba cu expertiza topografică judiciară, fiind întocmit în acest sens de către expert tehnic judiciar Erculescu D. raportul de expertiză judiciară inițial depus la filele 128 - 139 din dosar, raport ce a fost refăcut prin "raportul de expertiză tehnică judiciară - completare"; depus la filele 268 - 276, completat prin "raportul de expertiză tehnică judiciară - completare 2"; (filele 323 - 333).

Instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:

La data de_ a fost eliberat în favoarea numitului P. F. Iosif și a pârâtei P. R., ambii în calitate de moștenitori ai defunctei P. F.

R., titlul de proprietate nr.27783/2093, pentru o suprafață totală de teren de 1 ha 7005 mp, situată în extravilanul municipiului C. -N. (fila 5).

În vederea întabulării dreptului său de proprietate asupra suprafețelor de teren cuprinse în titlul de proprietate mai sus menționat numitul P. F. Iosif a promovat o acțiune ce a făcut obiectul dosarului nr.6422/2003 al Judecătoriei C. -N., finalizat prin sentința civilă nr.12661/_ ; prin această hotărâre judecătorească s-a constatat că în baza unui partaj voluntar intervenit între cei doi titulari din titlul de proprietate în discuție

întreaga suprafață de teren înscrisă în acesta i-a revenit numitului P. F. Iosif și s-a dispus întabularea dreptului de proprietate al acestuia asupra parcelelor de teren cuprinse în titlul de proprietate menționat, cu excepția parcelei nr.22485 din tarlaua nr.84, în suprafață de 3229 mp, parcelă care, în baza raportului de expertiză judiciară topografică întocmit în acel dosar de către expert tehnic judiciar Gheorghiță Tatiana, s-a constatat că se identifică

în regim de carte funciară cu imobilul cu nr. top. 22485/1 din CF nr.18816

C. ; de asemenea, prin aceeași sentință, a fost respinsă cererea privind rectificarea suprafeței parcelei cu nr. top. 22485/1 înscrisă în CF nr.18816

C., de la suprafața de 1710 mp înscrisă în cartea funciară la suprafața reală de 3099 mp, constatată în urma expertizei judiciare efectuată de către expert Gheorghiță Tatiana. Pentru a soluționa astfel aceste capete de cerere instanța a reținut că proprietarul tabular al imobilului cu nr. top. 22485/1 din CF nr.18816 C. este numitul B. V., iar reclamantul P. F. Iosif nu și-a extins acțiunea față de acesta, motiv pentru care s-a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile art.19 din Decretul-Lege nr.115/1938 (filele 10 - 12).

Confom certificatului de deces seria DP nr.058917/_ (fila 19) la data de_ a survenit decesul numitului P. F. Iosif, iar cele două reclamante, în calitate de descendente de gradul I, precum și pârâta P. F.

M., în calitate de soție supraviețuitoare, sunt moștenitoare legale ale acestuia (potrivit actelor de stare civilă existente la filele 15 - 17 din dosar).

Conform încrisului sub semnătură privată depus la filele 33, 34 din dosar, la data de_, între cele două reclamante, în calitate de promitente-vânzătoare și intervenienta în interes propriu, în calitate de promitentă-cumpărătoare, a fost încheiat un antecontract de vânzare- cumpărare având ca obiect, între altele, și terenul "fânaț la Fundătura";, în suprafață de 3229 mp, cuprins în titlul de proprietate nr.27783/2093/_

, nr. top. 22485; potrivit convenției părților, prețul pentru terenul mai sus menționat a fost stabilit la suma de 43 euro/mp; ulterior, la data de_, părțile au încheiat un act adițional la antecontractul de vânzare-cumpărare din_, intitulat "completare la antecontract";, prin care au modificat prețul de vânzare pentru terenul în suprafață de 3229 mp, nr. top. 22485, de la 43 euro/mp la 40 euro/mp.

În ceea ce le privește pe pârâtele F. M., O. M., P. A. M. și S. R., instanța reține că la data de_ a fost eliberat în favoarea pârâtelor F. M., O. M., S. R. și a numitei F. M., în calitate de moștenitoare ale defunctului F. I., titlul de proprietate nr.27783/2087 (fila 174) pentru o suprafață totală de teren de 4 ha 693 mp, din care fac parte și parcelele nr.22486 (în suprafață de 9801 mp), nr.22487 (în suprafață de 9800 mp), nr.22489 (în suprafață de 712 mp) și nr.22490 (în suprafață de 680 mp) - toate situate în tarlaua nr.84 și care se învecinează cu terenul din titlul de proprietate al reclamantelor și constituie obiectul prezentului litigiu.

Instanța de fond a reținut că, suprafața de teren totală de 20993 mp aferentă parcelelor mai sus enumerate cuprinse în titlul de proprietate al pârâtelor a fost înscrisă în favoarea acestora în CF nr.1. C. -N., în baza expertizei tehnice judiciare întocmită de expert tehnic Boacă M. în dosarul nr.12470/1998 al Judecătoriei C. -N. (filele 50 - 60) și a sentinței civile nr.7989/_ pronunțată în acest dosar; astfel cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză judiciară întocmit de expert tehnic Boacă M., s-a constatat că amplasamentul format din parcelele nr.22486, nr.22487, nr.22489 și nr.22490, cuprinse în tarlaua nr.84 și înscrise în titlul de proprietate mai sus menționat, se identifică în regim de carte funciară cu imobilele cu nr. top. 22486, 22487, 22489, 22490 și o porțiune de 1851 mp din imobilul cu nr. top. 22485 înscris în CF nr.18816 C. -N. . Ca atare, expertul a propus o dezmembrare a parcelei cu nr. top. 22485 din CF nr.18816 C. -N. în două noi parcele, astfel: parcela cu nr. topo 22485/1 în suprafață de 1710 mp, care să se reînscrie în CF nr.18816 C. -N. în

favoarea vechiului proprietar și parcela cu nr. topo 22485/2 în suprafață de 1851 mp, care să fie comasată cu parcelele cu nr. top 22486, 22487, 22489 și 22490, formându-se astfel un singur corp funciar, în suprafață de 20993 mp, care să se înscrie într-o carte funciară nouă în favoarea pârâtelor din prezenta cauză F. M., O. M., P. A. M. și S. R. .

Instanța a mai constat că, în cuprinsul raportului de expertiză topografică judiciară întocmit în prezenta cauză de expert tehnic judiciar Erculescu D., astfel cum a fost acesta refăcut și completat, s-a reținut de către expert că reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtelor

F. M., O. M., S. R. și a numitei F. M., finalizată prin emiterea titlului de proprietate nr.27783/2087/_, s-a realizat în mod greșit, prin atribuirea unei suprafețe de teren de 1852 mp în plus față de suprafața de teren solicitată de către pârâte prin cererea de reconstituire

formulată în baza Legii nr.18/1991. De asemenea, expertul a constatat, în urma măsurătorilor efectuate, că sub aspect faptic suprafața suplimentară de teren de 1852 mp se suprapune parțial cu suprafața aferentă parcelei nr.22485 din titlul de proprietate al reclamantelor, iar în regim de carte funciară aceasta se identifică în imobilul cu nr. top. 22485/2, transcris din CF nr.18816 C. în CF nr.1. C. în favoarea pârâtelor.

Examinând în acest context mai întâi excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor și a intervenientei T. D., invocată de către pârâtele F. M., O. M., P. A. M. și S. R. M. prin

întâmpinare și unită cu fondul cauzei în ședința publică din_, instanța a apreciat-o ca fiind vădit neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Astfel, contrar celor susținute de către pârâtele în discuție, instanța de fond a reținut că reclamantele (împreună cu pârâta P. F. M. ) sunt titularele dreptului de proprietate asupra întregii parcele cu nr. top 29485, fânaț la "Fundătura"; înscrisă în CF nr.18816 C. -N. - drept de proprietate ce a fost dobândit cu titlu de moștenire legală după defunctul P. F. Iosif

- beneficiar (împreună cu defuncta P. R. ) al reconstituirii dreptului de proprietate dispusă în temeiul Legii nr.18/19991 prin titlul de proprietate nr.27783/2093/_ și ulterior devenit unic proprietar al parcelei de teren respective ca efect al partajului voluntar intervenit între el și defuncta P. R. și constatat prin sentința civilă nr.12661/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.6422/2003. Cât despre împrejurarea că dreptul de proprietate al reclamantelor și, de asemenea, dreptul de proprietate al antecesorului lor nu au fost înscrise încă în cartea funciară, instanța consideră că acest fapt nu prezintă nicio relevanță din perspectiva existenței dreptului de proprietate în patrimoniul reclamantelor, în condițiile în care acest drept s-a născut prin efectul legii (în patrimoniul antecesorului lor) și s-a transmis, în virtutea regulilor care guvernează devoluțiunea legală, în patrimoniul reclamantelor, independent de înscrierea sa în cartea funciară; de asemenea, instanța reține că acest drept de proprietate este opozabil terților și fără înscrierea sa în cartea funciară, în temeiul disp. art.26 alin.1 și 2 din Legea nr.7/1996.

Astfel, reținând că reclamantele sunt proprietare asupra parcelei de teren în discuție, rezultă că acestea justifică în mod evident calitate procesuală activă în ceea ce privește petitul de grănițuire dedus judecății prin extinderea de acțiune depusă în ședința publică din_ (conform art.584 C. civ.), precum și cu privire la petitul privind rectificarea CF nr.1.

C. -N., ce formează obiectul dosarului conexat nr._ (reclamantele încadrându-se în sfera noțiunii de persoană interesată, astfel cum este aceasta definită prin disp. art.89 alin.2 din Ordinul nr.633/2006 pentru

aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, întrucât sunt titularele dreptului de proprietate asupra imobilului constând în parcela cu nr. top. 22485/2, în suprafață de 1851 mp, transcrisă din CF nr.18816 în CF nr.1. în favoarea pârâtelor, în urma operațiunii de dezmembrare a nr. top. 22485 din CF nr.18816).

De asemenea, instanța de fond a considerat că și intervenienta în interes propriu T. D. justifică legitimare procesuală activă cu privire la ambele capete de cerere mai sus menționate, de vreme ce aceasta este titulara unui drept de creanță asupra aceleiași parcele de teren, drept izvorând din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat cu reclamantele și, în plus, aceasta a dedus judecății în prezentul dosar o acțiune în prestație tabulară prin care tinde la valorificarea antecontractului de vânzare-cumpărare mai sus menționat.

Pentru toate aceste considerente, instanța a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor și a intervenientei

T. D., invocată de către pârâtele F. M., O. M., P. A. M. și

S. R. M. prin întâmpinare.

Analizând în continuare capătul de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.27783/2087/_ eliberat în favoarea pârâtelor, cu privire la suprafața totală de 1852 mp atribuită în plus față de suprafețele solicitate prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr.9376/402/_, instanța de fond a reținut că, așa cum rezultă din cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de pârâta F. M. în nume propriu, precum și în numele celorlalte trei moștenitoare ale defunctului F. I., cerere înregistrată sub nr.9376/_ la Primăria Municipiului C. -N. (fila 438), s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, între altele, și pentru următoarele suprafețe de teren: 1) teren fânaț la "Fundătura";, în suprafață de 1 iug. 1105 stg. p. (9729 mp), înscris în CF nr.17854, nr. top. 22486; 2) teren fânaț la

"Fundătura";, în suprafață de 1 iug. 621 stg. p. (7988 mp), înscris în CF nr.17854, nr. top. 22487; 3) teren fânaț la "Fundătura";, în suprafață de 198 stg. p. (712 mp), înscris în CF nr.19889, nr. top. 22489; 4) teren fânaț la

"Fundătura";, în suprafață de 198 stg. p. (712 mp), înscris în CF nr.18308, nr. top. 22490.

Potrivit extraselor CF nr.17854 C. -N., nr.18308 C. -N. și nr.19889 C. -N. (filele 5, 7, 8 din dosarul nr.12470/1998) suprafețele indicate în cererea de reconstituire pentru parcelele mai sus menționate corespund întrutotul cu suprafețele de carte funciară ale parcelelor respective, suprafața totală a acestora fiind de 19141 mp. De asemenea, în urma măsurătorilor efectuate de către expert judiciar Erculescu D. s-a constatat că suprafețele reale ale celor patru parcelele de teren în discuție corespund cu suprafețele de carte funciară.

Instanța a mai reținut că din titlul de proprietate nr.27783/2087/_ rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la parcelele de teren în discuție s-a realizat pentru suprafețe de teren diferite de suprafețele din cartea funciară ale acestora, după cum urmează: 1) parcela nr.22486 - suprafața de 9801 mp; 2) parcela nr.22487 - suprafața de 9800 mp; 3) parcela nr.22489 - suprafața de 712 mp; 4) parcela nr.22490 - suprafața de 680 mp. Totalizând suprafețele indicate în titlul de proprietate rezultă o suprafață de 20993 mp, cu 1852 mp mai mult decât suprafața totală de carte funciară a acestora și, totodată, față de suprafața solicitată de către pârâte prin cererea de reconstituire. Această diferență de suprafață a

rezultat în principal din majorarea cu 1812 mp a suprafeței aferente parcelei nr. 22487 (de la suprafața reală și, de asemenea, suprafața de carte funciară de 7988 mp la suprafața de 9800 mp), precum și din majorarea cu 72 mp a suprafeței aferentă parcelei nr.22486 (de la suprafața reală și, de asemenea, suprafața de carte funciară de 9801 mp la suprafața de 9729 mp); cât privește suprafața de teren aferentă parcelei nr.22490, instanța constată că în titlul de proprietate apare menționată suprafața de 680 mp, în timp ce suprafața reală și de carte funciară a acestei parcele este de 712 mp (rezultând astfel un minus de suprafață de 32 mp).

În aceste condiții, instanța de fond a concluzionat, că titlul de proprietate nr.27783/2087/_ a fost emis în mod nelegal în ceea ce privește suprafața totală de 1852 mp atribuită în plus față de suprafețele solicitate prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate și, totodată, în privința cărora acestea au făcut dovada dreptului de proprietate al antecesorului lor prin extrasele de carte funciară anexate cererii de reconstituire, fiind lovit de nulitate absolută parțială, conform art.III alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997 , întrucât în privința suprafeței în discuție pârâtele nu erau persoane îndreptățite la reconstituire.

Astfel,, în temeiul dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța a admis capătul de cerere analizat și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.27783/2087/_ eliberat de C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C. în favoarea pârâtelor F. M., O. M., P. A. M. și S. R. M., în calitate de moștenitoare ale defunctului F. I., pentru suprafața totală de 1852 mp atribuită în plus față de suprafețele solicitate prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr.9376/402/_

Ca o consecință a admiterii petitului privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate al pârâtelor și având în vedere că diferența de suprafață de 1852 mp atribuită în plus acestora a întabulată în CF nr.1. C. prin dezmembrarea nr. top. 22485 din CF nr.18816 C. (în nr. top. 22485/1 în suprafață de 1710 mp și nr. top. 22485/2 în suprafață de 1852 mp) și transcrierea nr. top 22485/2 în CF nr.1. C., în temeiul art.34 pct.1 din Legea nr.7/1996, instanța va admite și capătul de cerere privind rectificarea CF nr.1. - ce formează obiectul dosarului conexat nr._ - instanța a dispus rectificarea CF nr.1. C., nr. top 22485/2, în sensul radierii nr. top 22485/2, în suprafață de 1852 mp, din aceasta carte funciară și reînscrierea lui în CF nr.18816 C. .

În temeiul art.650 și urm. C. civ., instanța a admis petitul nr.4 din cererea de chemare introductivă formulată de reclamante, constatând că reclamantele G. C. și P. F. M., ambele în calitate de descendente de gradul I și pârâta P. F. M., în calitate de soție supraviețuitoare, sunt moștenitoare legale ale defunctului P. F. Iosif, decedat la data de_ .

Având în vedere disp. art. 5 alin. 2 din titlul X al Legii nr. 247/2005, conform cărora "în situația in care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuza ulterior sa încheie contractul, partea care si-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competenta care poate pronunța o hotărâre care sa tina loc de contract"; , instanța de fond a admis primul petit din cererea de intervenție în interes propriu dedusă judecății de către intervenienta în interes propriu T. D. în dosarul nr._ (nr. în format vechi 9357/2005) și a obligat pe reclamante să încheie cu aceasta un contract de vânzare-cumpărare în

formă autentică având ca obiect suprafața de teren de 3099 mp, identificată în parcela nr.22485, tarlaua nr.84, cuprinsă în titlul de proprietate nr.27783/2093/_ eliberat de C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., aferentă nr. top._ 5/2, înscrise CF nr.18816 C., pentru prețul de 1. euro (echivalent în lei 4. RON), în caz contrar prezenta sentință urmând să țină loc de contract de vânzare- cumpărare în acest sens.

De asemenea, în temeiul art.584 C. civ. și având în vedere constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate al pârâtelor cu privire la suprafața de 1852 mp, instanța de fond a admis și capătul de cererea privind grănițuirea celor două terenuri în litigiu, stabilind limita de proprietate dintre terenul proprietatea intervenientei în interes propriu T.

D., în suprafață totală de 6577 mp, format din parcelele nr.22484 și nr.22485, tarlaua nr.84, cuprinse în titlul de proprietate nr.27783/2093/_ eliberat de C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C. și terenul proprietatea pârâtelor F. M., O. M., P.

A. M. și S. R. M., în suprafață totală reală de 19141 mp, înscris în CF nr.1. C., nr. top. 22486, 22487. 22489 și 22490, conform anexei nr.3.c. și planșei nr.8.c. din completarea nr.2, varianta a II-a a raportului de expertiză judiciară topografică întocmit de expert Erculescu D., respectiv pe traseul 107-108-109-111.

Totodată, având în vedere că potrivit raportului de expertiză topografică efectuat în cauză (completarea a II-a), coroborat și cu schița

imobilelor anexată acestuia (filele 326, 332), parcelele cu nr. top. 22484 și 22485, aparținând reclamantelor, reprezintă locuri înfundate în sensul disp. art.616 C. civ., neavând nicio ieșire la calea publică (str. C. ), instanța a apreciat ca fiind întemeiat și capătul de cerere privind instituirea unei servituți de trecere (pietonală și auto) în favoarea celor două parcele mai sus menționate, motiv pentru care, cu luarea în considerare și a împrejurării că, astfel cum rezultă din același raport de expertiză, propunerea expertului privind instituirea dreptului de servitute a avut în vedere drumul existent în prezent care traversează terenul pârâtelor (motiv pentru care instanța de fond a apreciat că nu pot fi primite apărările pârâtelor conform cărora prin instituirea dreptului de servitute pe traseul propus de expert s-ar cauza o diminuare a valorii economice a terenului pârâtelor), astfel că a admis și capătul de cerere în discuție și a dispus constituirea unui drept de servitute de trecere pietonală și auto pe o lățime de 3 m și o lungime de 54 m, pe drumul existent, în favoarea imobilului înscris în CF nr.1. C., nr. top.22484 și CF nr.18816 C., nr. top._ 5/2, ca fond dominant, asupra fondului aservit înscris în CF nr.1. C., nr. top. 22486, 22487. 22489 și 22490, conform anexei nr.3.c. și planșei nr.8.c. din completarea nr.2, varianta a II-a a raportului de expertiză judiciară topografică întocmit de expert Erculescu D. .

Cât privește petitul nr.3 din cererea principală introductivă formulată de reclamante în dosarul nr._ (nr. în format vechi 9357/2005), având ca obiect constatarea partajului voluntar intervenit între antecesorul lor, defunctul P. F. Iosif și pârâta defunctă P. R., instanța l-a respins ca efect al admiterii excepției autorității de lucru judecat în ședința publică din_, raportat la dispozitivul sentinței civile nr.12661/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.6422/2003 al Judecătoriei C. -N. .

De asemenea, instanța a respins ca neîntemeiate și petitele din cererile deduse judecății în cele două dosare conexate având ca obiect

efectuarea formalităților de carte funciară necesare în vederea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate și respectiv a dreptului de servitute dobândite de intervenienta în interes propriu T. Ana ca efect al pronunțării prezentei sentințe, întrucât potrivit disp. art.42, 43 din Legea nr.7/1996 comasarea, dezmembrarea și transcrierea unui imobil reprezintă operatiuni de competenta Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, prin birourile sale teritoriale, si presupun efectuarea operatiunilor de identificare cadastrala a parcelelor care se formeaza prin comasare sau dezmembrare; or, cata vreme documentatia cadastrala nu a fost inca întocmita, nu este întrunita o condiție de temeinicie a cererii de comasare, transcriere și dezmembrare.

Conținutul pe care trebuie sa il aiba documentatia cadastrala pentru dezmembrarea sau comasarea unui imobil este prevazut de art.15 și respectiv 16 din Ordinul nr.634/_ . Intrunirea conditiilor acolo enumerate poate fi verificata doar dupa intocmirea documentatiei cadastrale, iar instanta, fata de imperativul principiului legalitatii, nu poate impune unei autoritati administrative autonome, cum este Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara prin structurile sale organizatorice din teritoriu sa procedeze la efectuarea unor operatiuni ce fac obiectul competentei sale specializate, cu nerespectarea conditiilor legale pentru efectuarea acestor operatiuni.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată ocazionate părților de prezentul litigiu, ținând cont de disp. art.274 C. proc. civ., de faptul că în raport de soluțiile pronunțate cu privire la cererile deduse judecății în cele două dosare conexate pârâtele F. M., O. M., P. A. M. și S. R.

M. apar ca fiind părți căzute în pretenții, aflându-se prin urmare în culpă procesuală, și, totodată, de poziția procesuală a acestora de opunere la admiterea cererilor reclamantelor și a intervenientei în interes propriu, astfel, instanța a obligat pârâtele F. M., O. M., P. A. M. și S.

R. M. la plata în favoarea reclamantelor a sumei totale de 432,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (din care suma de 132,2 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, iar suma de 300 lei reprezentând onorariu expert), precum și la plata în favoarea intervenientei în interes propriu T. D. a sumei totale de 6163 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (din care suma de 2263 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, suma de 900 lei reprezentând onorariu expert, iar suma de 3000 lei reprezentând onorariu avocațial).

Pârâtele Flonea M., O. M., P. A. M., și Ș. R. M.

au declarat apel împotriva sentinței civile nr. 17591/_ a Judecătoriei C.

-N., pronunțată în dosarul nr._ .

În temeiul art. 282 și urm. Cpr.civ., art. 103 alin. 1 Cpr.civ. și art. 132 alin.1 C.pr.civ. solicită în principal, pe cale de excepție, constatarea decăderii reclamantelor G. C. și P. F. M. din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată și pronunțarea instanței doar asupra cererii de chemare în judecată așa cum a fost extinsă de către reclamantele Ghergely C. si P. -F. M. la termenul de judecată din data de _

, în contradictoriu cu apelantele și asupra cererii de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta în interes propriu T. D. la termenul de judecată din data de_, precum și obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanțelor anexate; iar în subsidiar, schimbarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul respingerii cererii de constituire a unui drept de servitute de trecere pietonală și auto pe o lățime de 3 m și o lungime de 54 m, pe drumul existent, în favoarea

imobilului înscris în CF nr. 1. C., nr. top. 22484 și CF nr. 18816 C., nr. top._ 5/2, ca fond dominant, asupra fondului aservit înscris în CF nr. 1., cu nr.topo.22486, 22487, 22489, 22490, conform anexei nr. 3 c și planșei nr. 8 c.

În dezvoltarea motivelor de apel se reiterează pe cale de excepție solicitarea făcută la termenul de judecată din data de_, în temeiul art.103 alin. 1 C.pr.civ. și art. 132 alin. 1 C.pr.civ., în sensul constatării decăderii reclamantelor G. C. și P. F. M. din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată.

Cu încălcarea art.132 alin. 1 Cpr.civ., cu mult după prima zi de înfățișare, care, potrivit art. 132 C.pr.civ., este termenul de judecată din data de_, reclamantele G. C. și P. F. M. au formulat la termenul de judecată din_ o completare și extindere de acțiune, în contradictoriu cu pârâtele apelante și cu pârâtele C. L. de fond funciar

C. și C. J. de fond funciar C. .

Completarea și extinderea de acțiune nu se încadrează în cazurile de excepție de la regula întregirii și modificării acțiunii la prima zi de înfățișare, prevăzută de art. 132 alin. 2 C.pr.civ.

Dacă pârâtele se opun cererii de întregire sau de modificare a acțiunii, formulată după prima zi de înfățișare, cererea reclamantelor nu mai poate fi primită (C.S.J., Secția Comercială, Decizia nr. 2958/1998, în Codul de predurâ civilă: adnotat/G. Boroi, Ocatavîa Spineanu-M. .-B. ești: ALL Beck, 2005, p. 240, pct.6,2).

Se susține că, rezolvarea cererii modificatoare, depusă peste termenul prevăzut de art. 132 alin. 1 C.pr.civ., nu se realizează prin respingerea ei ca tardivă, ci prin constatarea decăderii reclamantelor din dreptul de a modifica cererea (art 132 C.pr.civ. și art. 103 alin. 1 C.pr.civ.) (CA. B. ești, secția a iV-a civilă, decizia nr. 423/2002, în Codul de predură civilă: adnotat/G. Boroi, Ocatavia Spineanu-M. .-B. ești: ALL Beck, 2005, p. 240, pct.6, 3).

Indiferent de felul nulității invocate de către reclamante, acțiunea în nulitate, absolută sau relativă, este o acțiune în realizare, iar nu o acțiune în constatare, având în vedere că, dacă ar fi vorba despre o acțiune în constatare, ar trebui ca nulitatea să opereze de drept, deci nu sunt incidente disp. art. 132 alin. 2 pct 4 C.pr.civ., întrucât reclamantele doresc să obțină declararea nulității în dispozitiv, trebuie să supună această pretenție judecății, prin cererea de chemare în judecată, așa încât, dacă în cererea introductivă de instanță reclamantele nu au solicitat și declararea nulității actului juridic civil, atunci este vorba de o modificare ori de o completare a cererii, ceea ce înseamnă că reclamantele trebuie să se conformeze prevederilor art. 132 alin. 1 C.pr.civ., respectiv să depună modificarea ori completarea cererii până la prima zi de înfățișare. (Codul de predură civilă: adnotat/G. Boroi, Ocatavia Spineanu-M. .-B. ești: ALL Beck, 2005, p. 241, pct.7, 3).

De altfel, completarea și extinderea de acțiune s-a făcut la mai mult de un an după depunerea de către ing. expert Erculescu D. completării 2 la raportul de expertiză tehnică judiciară, care a stat la baza formulării acesteia, fapt ce exclude complet incidența art. 132 alin. 2 C.pr.civ.

Deși în completarea 2 la raportul de expertiză tehnică judiciară, ing. expert Erculescu D. propune extra-petita varianta II care implică anularea titlului de proprietate al pârâtelor, nesolicitată ia acea dată de către reclamante, acestea au înțeles să precizeze acțiunea potrivit art. III din Legea nr. 169/1997, doar la termenul de judecată din data de_, cu

încălcarea prevederilor art. 132 alin. 1 C.pr.civ.

Mai mult, completarea și extinderea de acțiune s-au făcut cu încălcarea principiului securității circuitului civil și a puterii de lucru judecat, raportat la Sentința civilă nr. 12661/2004, pronunțată în dosarul nr. 6422/2003 al Judecătoriei C. -N., irevocabilă, care a dispus întabularea suprafeței de 3478 mp, în limitele realității de carte funciară (Hotărârea Stanca P. escu vs. România, nr. 8727/03, din 7 iulie 2009).

Pe fondul cauze, se solicită respingerea cererii de constituire a unui drept de servitute de trecere pietonală și auto pe o lățime de 3 m și o lungime de 54 m, pe drumul existent, în favoarea imobilului înscris în CF nr. 1. C., nr. top. 22484 și CF nr.18816 C., nr. top._ 5/2, ca fond dominant, asupra fondului aservit înscris în CF nr. 1., cu nr.topo.22486, 22487, 22489, 22490, conform anexei nr. 3 c și planșei nr. 8 c.

Apelantele arată că, contrar celor reținute în dispozitivul sentinței civile atacate, drumul de servitute stabilit de ing. expert Erculescu D. nu este un "drum existent", neexistând niciodată faptic, împrejurare care reiese din concluziile expertei Gheorghiță Tatiana din expertiza tehnică judiciară întocmită în dosarul nr. 6422/2003 al Judecătoriei C. -N. ; din vechea hartă "maghiară" în temeiul căreia s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate; din documentația cadastrală pentru cad. 1863, întocmită de ing. expert Boacă M., singura aprobată de O.C.P.I. C. și poate reieși, eventual, din proba cu martorii a căror audiere o solicită de către instanța de apel.

A existat o înțelegere verbală între bunicul pârâtelor și bunicii proprietarilor terenurilor aflate deasupra celui în litigiu, spre liziera pădurii, în sensul unui drum care a fost utilizat alternativ de către antecesorii părților pentru adunarea recoltei, anterior intrării în C.A.P., însă această

înțelegere de fapt nu a fost valabilă decât în împrejurări precis determinate- pentru adunarea recoltei, în campaniile agricole și doar pe timpul vieții bunicilor părților, în perioada interbelică și cel târziu până la data intrării în C.A.P, ultima în care terenurile în litigiu au fost utilizate ca terenuri agricole, fapt care nu a echivalat cu existența unei servituti permanente și pe un drum existent de servitute.

În acest sens, expertul nu a dovedi în niciun fel afirmația că "anterior accesul se făcea pe același traseu fără menționarea servitutii în cartea funciară, prin acordul proprietarilor". Contrar afirmațiilor expertului, nu putea exista un drum de servitute ci cei mult un drum oarecare pentru că, odată cu preluarea la C.A.P. a terenurilor, orice drept de servitute, chiar dacă ar fi existat, s-ar fi stins prin confuziune, modalitate de stingere a servitutilor prevăzută fii art. 638 C.civ., care a operat prin aceea că o terță persoană, în cauză statul român, a dobândit dreptul de proprietate asupra ambelor fonduri. In plus, orice drept de servitute existent anterior preluării terenurilor de către stat s-a stins prin neuz, ca urmare a nefolosirii acestuia timp de 30 de ani. (art. 639,640 C.civ.).

Se mai susține că, instituirea dreptului de servitute de trecere auto cu o lățime de 3 m și o lungime de 54-59 m în favoarea fondului dominant cu nr.topo 22484, 22485/1 din CF nr. 1. peste fondul aservit cu nriopo.22486, 22487, 22489, 22490 din CF nr. 1., care este, în opinia expertului "traseul drumului de exploatere existent", este mai presus de toate în neconcordanță cu realitatea și nu precizează izvorul juridic sau faptic al acestui drept real. în acest sens, am solicitat instanței de fond să pună în vedere expertului clarificarea acestui aspect, inclusiv prin indicarea actului juridic, dacă acesta există, care stă la baza determinării acestui drept real și a limitelor sale de exercitare.

Și în privința dreptului de servitute, expertul a făcut afirmații discordante cu realitatea faptica, în condițiile în care propunerea anterioară de instituire a dreptului de servitute a fost făcută fără a fi pusă în discuția părților în condiții de contradictorialitate, cu legala citare a acestora în temeiul art. 205 alin. 1 C.pr.civ.

De altfel, instanța de judecată, ia termenul din data de_, sesizând nelegala pronunțare a expertului în afara cadrului procesual, a pus în vedere reclamantelor și intervenientei în interes propriu să-și precizeze acțiunea cu privire la dreptul de servitute.

Se reiterează punctul de vedere pe care l-au formulat la termenul de judecată din_ cu privire la drumul de servitute, în sensul că înființarea unui drum de servitute șerpuit și care trece pe centrul terenului aflat în proprietatea pârâtelor, le provoacă pagube acestora, contravenind disp. art. 617 C.civ. care impune ca trecerea să se facă pe calea cea mai scurtă și să producă o pagubă mai puțină fondului aservit.

Pagubele pe care drumul de servitute le produce pârâtelor sunt extrem de serioase, întrucât drumul de servitute, prin traseul său, pe centrul terenului aflat în proprietatea pârâtelor, face extrem de dificilă partajarea acestui teren, în condițiile în care există patru proprietare ale acestuia, iar orice formă actuală de partaj cu un drum de servitute care trece prin centrul terenului ar fi păgubitoare pentru cel puțin două dintre proprietarele pârâte în prezenta cauză.

Cel puțin la fel de discutabil este caracterul gratuit al servitutii instituită în cauză, care contrastează flagrant principiului de drept al despăgubirii proprietarului fondului aservit, prevăzut de art. 616 C.civ.

Așadar, nu a existat un drum de exploatare care să stea la baza constituirii unui drept de servitute în favoarea intervenientei în interes propriu pe traseul menționat de expert, care recunoaște că servitutea nu a fost înscrisă în CF, deci drumul de servitute nu ar fi existat decât prin acordul nescris al proprietarilor. Cu toate acestea, expertul trasează un drum de servitute de trecere auto pe mijlocul terenului aflat în proprietatea pârâtelor, cu încălcarea art. art. 617 C.civ., în condițiile în care avea obligația legală de a alege drumul cel mai puțin împovărător pentru fondul aservit. Mai mult, servitutea instituită în cauză are un caracter gratuit, cu încălcarea art. 616 C.civ. și a drepturilor proprietarilor fondului aservit.

Se mai contestă totodată nestabilirea faptică a limitelor terenului și nemarcarea terenului cu țăruși cu caracter definitiv.

Astfel, cu ocazia deplasării la fața locului din data de_, s-a predat conform afirmațiilor expertului, doar ta amplasarea unor țăruși cu caracter provizoriu și au fost efectuate măsurători orientative, urmând ca reclamantele să fie chemate la măsurători definitive cu aparatura de rigoare, lucru care nu s-a mai întâmplat ulterior.

Pentru toate considerentele de mai sus, solicită respingerea cererii de constituire a unui drept de servitute de trecere pietonală și auto pe o lățime de 3 m și o lungime de 54 m, pe drumul existent, în favoarea imobilului înscris în CF nr. 1. C., nr. top. 22484 și CF nr. 18816 C., nr. top._ 5/2, ca fond dominant, asupra fondului aservit înscris în CF nr. 1., cu nr.topo.22486, 22487, 22489, 22490, conform anexei nr. 3 c și planșei nr. 8 c.

Apelantele în probațiune, solicită:

-efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară având ca obiect constituirea unui drept de servitute de trecere pietonală în favoarea imobilului înscris în CF nr. 1. C., nr. top. 22484 și CF nr. 18816 C., nr.

top._ 5/2, ca fond dominant, asupra fondului aservit înscris în CF nr.

1., cu nr.topo.22486, 22487, 22489, 22490, cu trecerea pe calea cea mai scurtă, cu producerea unei pagube mai mici fondului asevit și cu despăgubirea proprietarilor fondului aservit

-audierea martorelor T. V., str. C. nr. 178 A și F. S., str. C. nr. 167, pentru a dovedi inexistența unui drum faptic de servitute.

Intervenientele intimate GHERGHELY C., P. F. M. și T.

D. au depus întâmpinare în cauză prin care solicită respingerea apelului promovat de către paratele-apelante F. M., O. M., P. A. M. si

S. R. M., ca nefondat si in consecința sa mențineți Sentința Civila nr. 17591/_ pronunțata de către Judecătoria Cluj-Napoca in dosar nr._ ca legala si temeinica, obligându-le la plata cheltuielilor de judecata in apel.

Intimatele arată că, apelantele solicită în principal, pe cale de excepție, constatarea decăderii reclamantelor G.C. si P.F.M. din dreptul de a modifica cererea de chemare in judecata dupa prima zi de infatisare, care in opinia lor ar fi termenul din data de_, având in vedere ca la data de_ reclamantele au depus înscrisul denumit" completare si extindere de acțiune ".

In primul rând, apelantele releva faptul ca aceasta excepție a fost invocata absolut identic si in fata instanței de fond prin completarea la întâmpinare depusa de paratele-apelante la termenul din data de_, instanța fondului pronunțându-se in detaliu asupra acestei excepții respingând-o ca neîntemeiata prin încheierea de ședința de la termenul din_ . (filele 416, 417)

Intimatele susțin că, în dosarul inițial cu nr.vechi 9357/2005 la termenul de judecata din_ (fila 45) au depus o extindere si completare de acțiune prin care au chemat in judecata apelantele din prezentul dosar solicitând stabilirea liniei de hotar dintre terenurile intervenientelor învecinate, iar ulterior, la termenul de judecata din_, ca urmare a efectuării raportului de expertiza judiciara in cauza de către dl.expert Erculescu D., au depus o completare de acțiune având ca obiect dezmembrarea teren, comasare si constituirea unui drept de servitute de trecere pe terenul apelantelor si respectiv la termenul din_ ,am depus o cerere de rectificare de cf privind radierea nr.top22485/2 din CF 1. C. de pe numele apelantelor si reînscrierea lui in CF 18816 C. din care a provenit.

Soluționarea acestor cereri, așa cum s-a reținut de instanța fondului, a depins de soluția pronunțata cu privire la petitul de constatarea nulității absolute parțiale a TP nr._ emis pe numele apelantelor. In situația in care s-ar fi constatat decăderea reclamantelor din dreptul de a promova acest petit, acțiunea acestora s-ar fi judecat separat, ceea ce ar fi condus, fie la suspendarea prezentului dosar pana la soluționarea irevocabila a cererii de constatare a nulității parțiale absolute a TP, fie la conexarea celor doua dosare.

De menționat si faptul ca in dosar nr._ conexat la prezentul apelantele au contestat titlul acestora de proprietate, Judecătoria Cluj- Napoca si respectiv Tribunalul Cluj pronunțându-se irevocabil prin Dec.civ.nr.330/R/2008 prin respingerea acțiunii lor.

Intimatele mai arată că, pentru soluționarea acestui petit, instanța fondului a avut in vedere si probatoriul administrat in acest dosar precum si faptul ca petitul de constatare a nulității abs.parțiale a TP nu reprezintă in sine o noua pretenție, străina de raportul juridic dedus judecații, ci,

dimpotrivă, acest capăt de cerere a fost formulat tocmai pentru soluționarea litigiului existent intre parti legat de limitele de proprietate alte terenurilor si de identificarea in regim de cf.

Pentru toate aceste considerente, se apreciază ca, in mod evident, nu sunt incidente in cauza disp.art.103 al.1 raportat la art.132 al.1 Cprc.

Se mai remarcă si faptul ca, prin reiterarea acestei excepții, fara a se aduce critici efective motivării hotărârii instanței fondului asupra argumentelor care stau la baza respingerii acestei excepții, motivele de apel preluând practic completarea la întâmpinare depusa la fond, suntem in situația unui apel nemotivat.

Astfel, conform disp.art.287 pct.3 Cprc, cererea de apel trebuie sa cuprindă motivele de fapt si de drept pe care se întemeiază apelul. In realitate prin motivele de apei nu se aduce nicio critica hotărârii apelate prin prisma motivării hotărârii fondului. In aceasta situație se apreciază ca se impune sancțiunea cu decăderea prevăzuta de art.297 alin.2 Cprc.

Intimatele mai arată că apelantele solicită în subsidiar, schimbarea in parte a sentinței apelate, in sensul respingerii cererii de constituire a unui drept de servitute de trecere pietonala si auto pe o latime de 3 m si o lungime de 54 m pe drumul existent in favoarea imobilului înscris in CF 1.

C. nr.top 22484 si CF 18816 C. nr.top_ 5/2, ca fond dominant, asupra fondului aservit inscris in CF 1. C. nr.top 22486, 22487, 22489 si 22490, conform anexei 3c si planșei 8c.

Intimatele susțin că, trebuie remarcat faptul ca desi se solicita respingerea cererii de constituire a dreptului de servitute de trecere pietonal si auto, nu se aduce nici un argument in sprijinul acestei critici, chiar mai mult in probatiune solicitandu-se un raport de expertiza care sa stabilească o alta servitute de trecere pe calea cea mai scurta si cu producerea unei pagube cat mai mici.

Prin urmare, chiar apelantele au înțeles necesitatea instituirii unui drum de servitute pe terenul acestora întrucât terenul subsemnatelor, respectiv parcelele cu nr top 22484 si 22485 sunt locuri înfundate in sensul disp.art.616 din vechiul C.civil neavând nici o ieșire la calea publica (str.C.

). Atâta vreme cat aceasta stare de fapt nu este contestata nu se pune problema respingerii in sine a cererii de constituire a dreptului de servitute de trecere, cu atat mai mult cu cat prin criticile formulate se insista asupra constituirii unei alte servituți de trecere decât cea stabilita prin sentința atacata.

Astfel, se invoca faptul ca drumul de servitute stabilit prin expertiza judiciara efectuata in cauza nu este un "drum existent" neexistând niciodată faptic propunând chiar pentru dovedirea acestei situații audierea unor martori.

Intimatele consideră ca se impune pentru acest motiv audierea unor martori având in vedere chiar argumentul menționat in motivele de apel si anume faptul ca "a existat o înțelegere verbala intre bunicul paratelor si bunicii proprietarilor terenurilor aflate deasupra celui in litigiu, spre liziera pădurii, in sensul unui drum care a fost utilizat alternativ de către antecesorii pârtilor pentru adunarea recoltei, anterior intrării in CAP..." De acest drum este vorba, acest drum a existat chiar înainte de CAP, a fost folosit si dupa colectivizare, numai asa explicandu-se existenta lui si in prezent.

De altfel, anexat obiectiunilor la expertiza judiciara depuse la termenul din_ de către apelante, este depus si un script intitulat "obiectiuni la exp.tehnica depusa de dl.expert Erculescu D. " întocmit de către dl.expert

ing.Boaca M. in care la pct.5 alin.2 se menționeză de existenta unui drum de exploatare.

In planșa nr.2 scara 1:5000 parte integranta din raportul de expertiza tehnica judiciara apare foarte clar drumul de exploatare peste care s-a stabilit si dreptul de servitute.

Prin Completarea nr.2 la Raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat in cauza de către dl.expert Erculescu D. s-a propus instituirea unei servituti de trecere peste terenul paratelor-apelante pe traseul stabilit si marcat pe schița, cu mențiunea expresa ca acest drum se identifica cu traseul drumului de exploatare existent si ca anterior accesul se făcea pe același traseu cu acordul proprietarilor. Faptul ca dreptul de servitute nu este înscris in CF este recunoscut si prin expertiza iar la baza stabilirii acestei servituți a stat tocmai acest drum existent si folosit atât înainte cat si după colectivizare.

Referitor la așa-zisa paguba produsa apelantelor ca urmare a instituirii acestui drum de servitute, intimatele menționează faptul ca tocmai varianta propusa prin expertiza de instituire a acestui drum peste drumul existent înlătura posibilitatea vreunui prejudiciu. Iar daca acesta s-ar crea apelantele pot solicita despăgubiri in condițiile legii.

Se apreciază ca așa cum a fost instituit drumul de servitute este cel mai puțin împovărător pentru fondul aservit.

O alta critica din apel are in vedere nestabilirea faptica a limitelor terenului si nemarcarea terenului cu țăruși cu caracter definitiv.

Se arată că, aceasta susținere este contrazisa chiar de expertiza judiciara efectuata in cauza așa cum aceasta a fost completata de mai multe ori, limitele terenului fiind clar stabilite atât pe plan cat si la fata locului iar marcarea cu tarusi s-a efectuat provizoriu urmând ca dupa rămânerea definitiva si irevocabila a hotărârii sa se definitiveze si tarusarea.

Intervenientele intimate GHERGHELY C., P. -F. M. și T.

D. au depus concluzii scrise la dosarul cauzei, prin care se solicită respingerea apelului promovat de către paratele-apelante F. M., O. M.

, P. A. M. si S. R. M., ca nefondat si in consecința sa mențineți Sentința Civila nr.17591/_ pronunțata de către Judecătoria Cluj- Napoca ca legala si temeinica, obligandu-le la plata cheltuielilor de judecata in apel in suma de 3000 lei onorar avocațial conform chitanței depusa la dosarul cauzei, concluzii în care au răspuns punctual apelului declarat, legat de excepția invocată de apelante, precum și pe fondul cauzei

Se arată că, in cauza au fost audiați doi martori, respectiv T. V. si B. loan si s-a efectuat o cercetare la fata locului la care a participat si martorul B. loan, ambii martori fiind propuși de către apelante, iar din depozițiile martorilor precum si din cercetarea la fata locului a rezultat indubitabil ca parcela intervenientelor in suprafața totala de 6577 mp nu are acces direct la drum fiind un teren înfundat, singura posibilitate de acces la teren fiind instituirea unui drum de servitute peste parcela apelantelor.

Totodată, s-a constatat la fata locului, in mod clar, existenta unui drum de acces peste parcela apelantelor si ca acest drum este cel constatat prin expertiza executata de către dl.expert Erculescu D. si marcat pe expertiza.

Totodată, s-a constatat faptul ca zona de lânga parau este o zona ocupata cu vegetație tânără iar zona din imediata vecinătate este o zona mlăștinoasa, nefiind posibil un alt drum de acces mai aproape de parau.

Se mai susține că, nu este posibil a se realiza o alta cale de acces înspre latura nordica a terenului întrucat numitul R. loan care a fost

prezent la cercetarea de la fata locului deține in proprietate o parcela de-a lungul drumului (str.C. ) pe o lungime de circa 130 m.

In aceste condiții, singurul drum de acces care ar deranja cel mai puțin parcela apelantelor este cel existent care se suprapune peste drumul marcat in expertiza topgrafica efectuata in fata instanței de fond.

Pentru aceste considerente, se apreciază ca nu exista niciun motiv pentru a se crea o alta cale de acces la terenul acestora peste parcela apelantelor, acesta fiind si drumul cel mai scurt la terenul subsemnatelor si de altfel fiind si cel mai puțin împovărător pentru fondul aservit.

Se mai remarcă si faptul ca prin certificatul de urbanism nr.258/2013 emis de Primăria Cluj-Napoca pe numele numitei T. D. se precizează ca pentru asigurarea accesului la terenul înscris in CF 2. (CF vechi 1. C. -

N. proprietatea subsemnatei ) nr.top 22484 este necesar acordul notarial al proprietarului terenului pe care se instituie servitutea sau prin instanța.

T. ul a completat probatoriul prin audierea martorilor T. V. si

B. loan O., procedând la o deplasare la fața locului pentru a se constata configurația terenului din litigiu și găsirea unei variante optime pentru o eventuală servitute de trecere, respingând ca neutilă cauzei, cererea de efectuare a unei noi expertize tehnice solicitate în apel.

T. ul, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă apelată, precum și apelul declarat, având în vedere probatoriul administrat în cauză în apel, stabilește următoarea stare de fapt:

În mod corect instanța de fond a reținut starea de fapt descrisă mai sus, precum și raporturile juridice existente între părți, calitatea procesuală a acestora, raportat la petitele acțiunilor și cererii de intervenție.

Analizând punctual criticile invocate în apelul declarat, tribunalul consideră că acestea sunt neîntemeiate urmând a fi respinse cu următoarea argumentație:

Referitor la excepția, constatării decăderii reclamantelor G. C. și P. F. M. din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată, cu consecința din partea instanței de fond de a se pronunța doar asupra cererii de chemare în judecată așa cum a fost extinsă de către reclamantele Ghergely C. si P. -F. M. la termenul de judecată din data de _

, în contradictoriu cu apelantele și asupra cererii de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta în interes propriu T. D. la termenul de judecată din data de_ .

Apelantele au reiterat pe cale de excepție solicitarea făcută la termenul de judecată din data de_, în temeiul art.103 alin. 1 C.pr.civ. și art. 132 alin. 1 C.pr.civ., în sensul constatării decăderii reclamantelor G. C. și

P. F. M. din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată, modificare și extindere ce avut loc la termenul de judecată din_, cu mult după prima zi de înfățișare, care, potrivit apelantelor a fost termenul de judecată din data de_, iar completarea și extinderea de acțiune nu se încadrează în cazurile de excepție de la regula întregirii și modificării acțiunii la prima zi de înfățișare, prevăzută de art. 132 alin. 2 C.pr.civ.

S-a mai arătat că, completarea și extinderea de acțiune s-a făcut la mai mult de un an după depunerea de către ing. expert Erculescu D. completării 2 la raportul de expertiză tehnică judiciară, care a stat la baza formulării acesteia, fapt ce exclude complet incidența art. 132 alin. 2 C.pr.civ.

reclamante, acestea au înțeles să precizeze acțiunea potrivit art. III din Legea nr. 169/1997, doar la termenul de judecată din data de_, cu încălcarea prevederilor art. 132 alin. 1 C.pr.civ.

Mai mult, completarea și extinderea de acțiune s-ar fi făcut cu încălcarea principiului securității circuitului civil și a puterii de lucru judecat, raportat la Sentința civilă nr. 12661/2004, pronunțată în dosarul nr. 6422/2003 al Judecătoriei C. -N., irevocabilă, care a dispus întăbularea suprafeței de 3478 mp, în limitele realității de carte funciară

T. ul, analizând aspectele invocate, consideră că în mod corect instanța de fond a respins la termenul de judecată din data de_ excepția constatării decăderii reclamantelor din dreptul de a modifica și completa cererea de chemare in judecata (filele 416, 417), instanța de fond argumentând judicios respingerea execepției, de soluționarea acestor cereri, a depins de soluția pronunțata cu privire la petitul de constatarea nulității absolute parțiale a TP nr._ emis pe numele apelantelor, iar în situația in care s-ar fi constatat decăderea reclamantelor din dreptul de a promova acest petit, acțiunea acestora completată s-ar fi judecat separat, ceea ce ar fi condus, fie la suspendarea prezentului dosar pana la soluționarea irevocabila a cererii de constatare a nulității parțiale absolute a TP, fie la conexarea celor doua dosare.

Totodată, pentru soluționarea acestui petit, instanța fondului a avut in vedere si probatoriul administrat in acest dosar precum si faptul ca petitul de constatare a nulității abs.parțiale a TP nu reprezintă in sine o noua pretenție, străina de raportul juridic dedus judecații, ci, dimpotrivă, acest capăt de cerere a fost formulat tocmai pentru soluționarea litigiului existent intre părti legat de limitele de proprietate ale terenurilor si de identificarea in regim de cf.

Intimatele au arătat ca, prin reiterarea acestei excepții, fara a se aduce critici efective motivării hotărârii instanței fondului asupra argumentelor care stau la baza respingerii acestei excepții, motivele de apel preluând practic completarea la întâmpinare depusa la fond, aspectele invocate de apelante s-a afla in situația unui apel nemotivat.

T. ul reține că deși, conform disp.art.287 pct.3 Cprc, cererea de apel trebuie sa cuprindă motivele de fapt si de drept pe care se întemeiază apelul. în realitate prin motivele de apel deși nu se aduce nicio critica nouă încheieri apelate, în apelul declarat au fost enumerate aspectele apreciate de pârâte a fi relevante privind excepția invocată, nefiind necesare alte motive decât cele prezentate în fața instanței de fond cu ocazia invocării ecepției.

Referitor la cererea subsidiară de apel prin care se solicită se schimbarea in parte a sentinței apelate, in sensul respingerii cererii de constituire a unui drept de servitute de trecere pietonala si auto pe o lățime de 3 m si o lungime de 54 m pe drumul existent in favoarea imobilului inscris in CF 1. C. nr.top 22484 si CF 18816 C. nr.top_ 5/2, ca fond dominant, asupra fondului aservit inscris in CF 1. C. nr.top 22486, 22487, 22489 si 22490, conform anexei 3c si planșei 8c, susținându-se că, contrar celor reținute în dispozitivul sentinței civile atacate, drumul de servitute stabilit de ing. expert Erculescu D. nu este un "drum existent", neexistând niciodată faptic, împrejurare care reiese din concluziile expertei Gheorghiță Tatiana din expertiza tehnică judiciară întocmită în dosarul nr. 6422/2003 al Judecătoriei C. -N. .

Apelanții susțin că, a existat o înțelegere verbală între bunicul pârâtelor și bunicii proprietarilor terenurilor aflate deasupra celui în litigiu, spre liziera pădurii, în sensul unui drum care a fost utilizat alternativ de

către antecesorii părților pentru adunarea recoltei, anterior intrării în C.A.P., însă această înțelegere de fapt nu a fost valabilă decât în împrejurări precis determinate-pentru adunarea recoltei, în campaniile agricole și doar pe timpul vieții bunicilor părților, în perioada interbelică și cel târziu până la data intrării în C.A.P, ultima în care terenurile în litigiu au fost utilizate ca terenuri agricole, fapt care nu a echivalat cu existența unei servituti permanente și pe un drum existent de servitute.

Apelanții au mai arătat că, sontrar afirmațiilor expertului, nu putea exista un drum de servitute ci cei mult un drum oarecare pentru că, odată cu preluarea la C.A.P. a terenurilor, orice drept de servitute, chiar dacă ar fi existat, s-ar fi stins prin confuziune, modalitate de stingere a servitutilor prevăzută fii art. 638 C.civ., care a operat prin aceea că o terță persoană, în cauză statul român, a dobândit dreptul de proprietate asupra ambelor fonduri.

In plus se mai susține că, orice drept de servitute existent anterior preluării terenurilor de către stat s-a stins prin neuz, ca urmare a nefolosirii acestuia timp de 30 de ani. (art. 639,640 C.civ.).

Apelanții mai reiterează punctul de vedere pe care l-au formulat la termenul de judecată din_ cu privire la drumul de servitute, în sensul că înființarea unui drum de servitute șerpuit și care trece pe centrul terenului aflat în proprietatea pârâtelor, le provoacă pagube acestora, contravenind disp. art. 617 C.civ. care impune ca trecerea să se facă pe calea cea mai scurtă și să producă o pagubă mai puțină fondului aservit.

Pagubele pe care drumul de servitute le produce apelantelor sunt extrem de serioase, întrucât drumul de servitute, prin traseul său, pe centrul terenului aflat în proprietatea pârâtelor, face extrem de dificilă partajarea acestui teren, în condițiile în care există patru proprietare ale acestuia, iar orice formă actuală de partaj cu un drum de servitute care trece prin centrul terenului ar fi păgubitoare pentru cel puțin două dintre proprietarele pârâte în prezenta cauză.

Se critică și caracterul gratuit al servitutii instituită în cauză, care contrastează flagrant principiului de drept al despăgubirii proprietarului fondului aservit, prevăzut de art. 616 C.civ.

Se mai contestă totodată nestabilirea faptică a limitelor terenului și nemarcarea terenului cu țăruși cu caracter definitiv.

T. ul, pentru clarificarea aspectelor invocate de apelanți, privind existența uni drum de servitute și modul de folosire a drumului, eventual poziționarea acestuia a procedat la audierea martorilor T. V. si B. loan O., procedând la o deplasare la fața locului pentru a se constata configurația terenului din litigiu și găsirea unei variante optime pentru o eventuală servitute de trecere.

Din depoziția martorilor rezultă că în aceiași zonă în care expertul tehnic a propus drumul de servitute, exista anterior un drum de trecere a proprietarilor terenurilor, drum ce era folosit pentru aducerea la drumul public a recoltelor agricole.

T. ul mai reține din probele dosarului inclusiv în urma deplasării de la fața locului ca, parcela intervenientelor in suprafața totala de 6577 mp nu are acces direct la drum fiind un teren înfundat, singura posibilitate de acces la teren fiind instituirea unui drum de servitute peste parcela apelantelor.

Totodată, s-a constatat la fata locului, in mod clar, existenta unui drum de acces peste parcela apelantelor si ca acest drum este cel constatat

prin expertiza executata de către dl.expert Erculescu D. si marcat pe expertiza.

Totodată, s-a constatat faptul ca zona de lângă parau este o zona ocupata cu vegetație tânără iar zona din imediata vecinătate este o zona mlăștinoasa, nefiind posibil un alt drum de acces mai aproape de parau, astfel că singura variantă de drum de acces care ar deranja cel mai puțin parcela apelantelor este cel existent care se suprapune peste drumul marcat in expertiza topografica efectuata in fata instanței de fond.

T. ul, reține că în mod corect instanța de fond a rezolvat petitul privind instituirea unei servituți de trecere, avându-se în vedere completarea nr.2 la Raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat in cauza de către dl.expert Erculescu D. în care s-a propus instituirea unei servituti de trecere peste terenul paratelor-apelante pe traseul stabilit si marcat pe schița, cu mențiunea expresa ca acest drum se identifica cu traseul drumului de exploatare existent si ca anterior accesul se făcea pe același traseu cu acordul proprietarilor.

Împrejurarea ca dreptul de servitute nu este înscris in CF este recunoscut si prin expertiza iar la baza stabilirii acestei servituți a stat tocmai acest drum existent si folosit atât înainte cat si după colectivizare.

Referitor la pretinsa paguba produsa apelantelor ca urmare a instituirii acestui drum de servitute, tribunalul reține că, varianta propusa prin expertiza de instituire a acestui drum peste drumul existent înlătura posibilitatea vreunui prejudiciu, iar daca acesta s-ar crea apelantele pot solicita despăgubiri in condițiile legii.

Dealtfel, apelantele nu au precizat concret în ce constă eventualul prejudiciu cauzat de varianta drumului de acces, neproducând nicio probă în acest sens.

T. ul apreciază ca așa cum a fost instituit drumul de servitute este cel mai puțin împovărător pentru fondul aservit.

Referitor la critica instituirii unei servituți de trecere fără acordarea de despăgubiri compensatorii pentru folosirea drumului, tribunalul reține că acest aspect al daunelor nu a fost invocat de apelanți în fața instanței de fond, aceștia având constant o poziție procesuală de respingere a instituirii servituții, astfel că în această fază a procesului nu se pot formula petite noi de acțiune.

Susținerile apelanților că, contrar afirmațiilor expertului, nu putea exista un drum de servitute ci cei mult un drum oarecare pentru că, odată cu preluarea la C.A.P. a terenurilor, orice drept de servitute, chiar dacă ar fi existat, s-ar fi stins prin confuziune, modalitate de stingere a servitutilor prevăzută fii art. 638 C.civ., care a operat prin aceea că o terță persoană, în cauză statul român, a dobândit dreptul de proprietate asupra ambelor fonduri, precum și faptul că, orice drept de servitute existent anterior preluării terenurilor de către stat s-a stins prin neuz, ca urmare a nefolosirii acestuia timp de 30 de ani. (art. 639,640 C.civ.), nu au nicio relevanță juridică, în cazul de față s-a stabilit existența unei servituți de trecere convenționale între proprietarii terenurilor din zonă, nefiind stabilit un termen limită și nici nu au fost determinate fizic persoanele care pot folosi drumul de acces.

O alta critica din apel are in vedere nestabilirea faptica a limitelor terenului si nemarcarea terenului cu țăruși cu caracter definitiv, susținere care este contrazisa chiar de expertiza judiciara efectuata in cauza așa cum aceasta a fost completata de mai multe ori, limitele terenului fiind clar stabilite atât pe plan cat si la fata locului iar marcarea cu țăruși s-a efectuat

provizoriu urmând ca după rămânerea definitiva si irevocabila a hotărârii sa se definitiveze si țărușarea.

Pentru considerentele arătate, tribunalul, constată legală și temeinică sentința civilă nr.17591/_ pronuntata in dosar nr._ al J. i

C. -N., motiv pentru care în baza art.294 și următoarele Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat de paratele P. A. M., F. M. ,

O. M. si S. R. M. impotriva Sentintei civile nr. 17591/_ pronuntata in dosar nr._ al J. i C. -N., pe care o pastreaza in intregime.

În baza art. 274 Cod pr.ciivlă, va obliga apelantii sa plateasca intimatei interveniente T. D. suma de 3000 lei cheltuieli de judecata in apel.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de paratele P. A. M., F.

, O. M. si S. R. M. impotriva Sentintei civile nr. 17591/2011 pronunțata la data de_ in dosar nr._ al J. i C. -N., pe care o pastreaza in intregime.
Obliga apelantii sa plateasca intimatei interveniente T. D. suma de 3000 lei cheltuieli de judecata in apel.
Decizia este definitiva si executorie.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
V. G. C. -V. B.
Fiind plecat din instanța semnează Președintele Secției civile judecător
1. S.
  Grefier
  1. P.

A.P. 29 Aprilie 2013

← Decizia civilă nr. 77/2013. Actiune in constatare		Decizia civilă nr. 850/2013. Actiune in constatare →

Decizia civilă nr. 220/2013. Actiune in constatare

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 220/2013. Actiune in constatare