Decizia civilă nr. 229/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 229/R
Ședința publică din data de 24 aprilie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: P. G.
J. ecător: P. M. B.
J. ecător: C. V. - Președinte Secția I civilă
G. ier: B. M.
Pe rol este pronunțarea asupra recursului civil declarat de petenții D. V. și
D. Eufrosina, ambii domiciliați în B. M., str. C. T., nr. 56 (nr. vechi 12), județul M., împotriva sentinței civile nr. 5314 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
Dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data din data de_, concluziile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de_ și_ .
Instanța, în urma deliberărilor a pronunțat decizia civilă de față.
T.
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 5314 pronunțată la data de_ de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ s-a respins acțiunea formulată și precizată de petenții D.
V. și D. Eufrosina, în contradictoriu cu intimații V. I., F. E., C. L. B.
M. de A. a L. F. F. și C. J. M. pentru A. L. F. F. și M. B. M., având ca obiect fond funciar.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că, potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 16 februarie 1928, dreptul de proprietate asupra imobilelor de sub A 1-2, 4-5, a fost întabulat cu titlul de drept de cumpărare în părți egale în favoare lui Erdeli Gavril și soția Loghin F., așa cum a rezultat din B 5-6 din CF 1701 B. M. ,
În conformitate cu mențiunile de sub B 7-8 din CF 1701 B. M., în baza încheierii de predare a moștenirii nr. 9016/1938, dreptul de proprietate asupra competinței de proprietate a lui Loghin F. s-a întabulat în părți egale în favoare lui Erdelyi Irina căs. cu V. I. și Erdelyi M. căs. cu Schultz A. .
Potrivit mențiunilor de sub B 11 din CF 1701 B. M. la data de 27 octombrie 1971, în baza cererii de înscriere voluntară în CAP, a procesului-verbal de primire în CAP a Adunării Generale, s-a întabulat dreptul de proprietate asupra parcelor de sub nr. top_ și 3641/1 de sub foaia A + 1-2 și A+5, cu titlul de drept de cooperativizare în favoarea Cooperativei Agricole de Producție Săsar.
La data de 8 septembrie 1973 s-a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare între reclamantul D. V. și numiții Erdelyi Gavril, V. Irina și Schultz M., având ca obiect casa și terenul situate pe str. C. T., nr.12, B. M. .
În CF. 1701 B. M. sub B14, s-a menționat că: în baza adresei nr. 849/20 septembrie 1974 a CAP Săsar, s-a întabulat dreptul de proprietate asupra unei cote de 800/34.022 m.p parte din imobilele topo:3640,_ /2,_ /7,_ /10 în favoarea lui vechiului proprietar de sub B 5 cu titlul de drept de rectificare în favoare lui Erdelyi Gavril.
La data de 30 noiembrie 1974, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, între Erdelyi Gavril și D. V. căsătorit cu D. R., autentificat sub nr. 5208/_ de notariatul de Stat J. ețean M. - B. M., având ca obiect cota indiviză de 250/800 părți din cota sa de proprietate de sub B.14, adică o cotă de 250/33222/34022 părți din întregul imobil cuprins în CF 1701 B. M., deci o suprafață de teren de 250 m.p și o casă situată în B. M., C. T., nr.12.
Reclamanții au solicitat să se constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în natură teren, în suprafață de 2910 p, corespunzător nr. top_
/_ /_ /2/2,_ /7,_ /_ /10/2 înscris în C.F. 10290 B. M. și
C.F. 1701 B. M., cu titlu de drept cumpărare și respectiv, drept constituire în baza
L. fondului funciar, în urma contractului intervenit între reclamanți și antecesorul pârâților de rând 1, 2 -Erdely Gavril, în anul 1974; din care 250 mp cu titlu de drept cumpărare, conform înscrierii de sub B15 din C.F. 1701 B. M. și 2660 m.p teren aferent casei de locuit dobândit "ope legis";, conform art. 23 din legea 18/1991.
Dispozițiile art. 23 din Legea nr. 18/1991, stabilesc: "(1) Sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii. (2) Suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădină din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producție. (2^1) În cazul înstrăinării construcțiilor, suprafețele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă";.
Pentru a se dispune constituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață ce a făcut obiectul înstrăinării a fost, deci, necesar ca vânzătorul să fi fost proprietarul terenului.
La data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, între Erdelyi Gavril, și
D. V. căsătorit cu D. R., autentificat sub nr. 5208/_ de Notariatul de
Stat J. ețean M. - B. M., Erdelye Gavril mai avea în proprietate o suprafață de 800 m.p din care a înstrăinat o suprafață de 250 m.p.
În cauză a fost întocmit un raport de expertiză de către expert Ș. O. care a identificat terenul în litigiu și construcțiile de pe teren.
Potrivit planului de amplasament și delimitare întocmit cu ocazia efectuării acestei expertize, terenul folosit de reclamanți a fost identificat astfel: CF nr. 1701, nr. topo 3640 suprafața de 94 m.p, CF 10290, nr. topo 3641/10/2, suprafața folosită 2939 m.p, din suprafața totală de 9300 m.p, aferentă acestui număr topografic, înscrisă în proprietatea statului român.
La termenul de judecată din data de 3 februarie 2012, reclamanții și-au precizat acțiunea, majorând câtimea obiectului cererii de la 2910 m.p la 2939 m.p, solicitând sistarea stării de indiviziune și înscrierea în CF atât pentru nr. topo 3641/10/2 cât și pentru număr topo 3640.
Potrivit mențiunilor de sub B1 din Cf 10290 B. M., suprafața aferentă numărului topografic 3641/10 a trecut în proprietatea Statului Român la data de 2 octombrie 1978, cu titlul de drept de lege, iar dreptul de administrare directă, operativă, s-a notat în favoarea Consiliului P. ular al M. ui B. M. .
Instanța a pus în discuția părților la termenul de judecată din data de 18 mai 2012, suplimentarea raportului de expertiză cu privire la identificarea suprafeței de 800 m.p, deținuți în proprietate de Erdely Gavril, însă părțile s-au opus. Astfel, nu s-a putut identifica această suprafață de teren rămasă în proprietatea lui Erdely Gavril.
O condiție esențială a contractului de vânzare-cumpărare este aceea ca la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, vânzătorul să fie proprietarul bunului vândut.
În cauză, nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 18/1991, întrucât chiar dacă intenția reală a părților ar fi fost aceea de a se înstrăina o suprafață mai mare de 250 m.p, vânzătorul Erdely Gavril nu mai avea în proprietate la data înstrăinării decât o suprafață de 800 m.p, întrucât intrase în CAP cu întreaga suprafață de teren aferentă numerelor topografice identificate în contract.
În ceea ce privește, cererea ca instanța de judecată să constate că reclamanții au dobândit în proprietate o suprafață de 250 m.p. prin contractul de vânzare- cumpărare autentificat, aceasta a apărut ca lipsită de interes, reclamanții fiind deja înscriși în cartea funciară 1701 B. M., sub B15 ca proprietari asupra acestei suprafețe de teren.
Celelalte capete de cerere au fost respinse ca urmare a respingerii capătului de cerere principal.
Pentru cele mai sus expuse, a fost respinsă acțiunea formulată și precizată de petenții D. V. și D. Eufrosina, în contradictoriu cu intimații V. I., F. E. ,
C. L. B. M. de A. a L. F. F., și C. J. M. pentru A.
F. F. și M. B. M. prin P. .
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au formulat recurs reclamanții D.
V. și D. Eufrosina, solicitând admiterea recursului, și în principal în condițiile
art. 312 alin. 3 și art. 315 alin. 31 Cod procedură civilă să se dispună casarea sentinței și rejudecând să se admită acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată.
În subsidiar, să se dispună modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulata și precizata, și pe cale de consecință: 1. să se constatate că pe terenul nr. topo. 3641/10/2 se află o casă de locuit și anexe gospodărești proprietatea reclamanților, cu titlu de drept cumpărare în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5208/_ de fostul Notariat de Stat J. ețean
; 2. să se constatate că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în natură teren, în suprafața de 3033 mp. din care corespunzător nr. topo. 3640 din C.F. 1701 B. M. suprafața de 94 mp și corespunzător nr. topo. 3641/10/2 înscris în C.F. 10290 B. M. suprafața de 2939 mp. cu titlu de drept cumpărare și respectiv drept constituire în baza L. fondului funciar, în urma contractului intervenit între reclamanți și antecesorul paraților de rang 1, 2 - Erdely Gavril, în anul 1974; din care 250 mp cu titlu de drept cumpărare, conform înscrierii de sub BI5 din C.F. 1701 B. M. și 2783 mp teren aferent casei de locuit dobândit ope legis conform art. 23 din Legea 18/1991 republicată; 3. să se dispună dezmembrarea nr. topo. 3640 si 3641/10/2 atribuind numere cadastrale noi conform planului de amplasament și delimitare întocmit în cauză de expert tehnic dr. ing. O. Ș., ce va fi vizat după rămânerea irevocabilă a hotărârii; 4. să se dispună sistarea stării de indiviziune dintre reclamanți și pârâți - proprietarii de C.F. 1701 B. M. si C.F. 10290 B. M., atribuind reclamanților parcelele corespunzătoare topo 3641/10/2/1 în suprafață 2939 mp și 3640 în suprafață de 3640 mp conform planului de amplasament și delimitare întocmit de expert tehnic dr. ing. O. Ș. ; 5. să se dispună dezmembrarea terenului, notarea construcției și întabularea dreptului de proprietate astfel dobândit de reclamanții D. V. și D. E. în C.F. nou, cu privire la terenul de 3033 mp. casa de locuit și anexe gospodărești.
Recurenții au solicită casarea hotărârii în condițiile în care instanța fondului a reținut existența unei suprafețe mai mari de teren decât cea de 250 mp cât s-a menționat în actul autentic, respectiv 800 mp, în proprietatea vânzătorilor Erdely, impunându-se completarea probatoriului în sensul efectuării unui supliment de expertiză, pentru a se clarifica și acest aspect, pentru a se preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Au fost invocate dispozițiile art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă și art. 315 alin. 3 indice 1 Cod procedură civilă.
Prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 8, 9 si 3041Cod procedură civilă recurenții au apreciat hotărârea primei instanțe ca fiind nelegală.
S-a arătat în cuprinsul memoriului de recurs, în esență, faptul că instanța fondului a respins acțiunea în considerarea faptului că la data vânzării - cumpărării intervenită între fostul proprietar Erdely și reclamanți, fostul proprietar nu ar mai fi avut în proprietate decât o suprafața de 800 mp din care ar fi înstrăinat 250 mp către reclamanți, și că cei 800 mp nu au fost identificați întrucât instanța ar fi pus în discuția pârtilor la termenul de judecată din_ suplimentarea raportului de
expertiza, dar părțile s-ar fi opus și astfel nu s-ar fi putut identifica aceasta suprafață de teren rămasă în proprietatea lui Erdely Gavril.
În primul rând, sub aspect procedural, reținerea instanței a fost lipsită de temei legal întrucât în condițiile art. 129 Cod procedură civilă instanța ar fi putut ordona administrarea unui supliment de expertiză chiar dacă părțile se împotriveau în baza principiului rolului activ al judecătorului.
Susținerea instanței însă a fost, pe fond lipsită de temei, omițându-se dispozițiile L. 18/1991 invocate de reclamanți, și ale Decretului Lege 42/1990, în ceea ce privește dreptul de proprietate al membrului cooperator asupra terenului aferent casei de locuit și anexei gospodărești curtea și gradina din jurul acestora.
Corespunde realității că vânzătorul Erdely s-a înscris în CAP, mențiunile din CF dovedind calitatea de membru cooperator și faptul că acesta a intrat cu terenurile pe care le-a avut în proprietate în CAP Săsar, însă, ceea ce instanța a pierdut din vedere e faptul ca imobilul în litigiu îl reprezintă terenul aferent casei de locuit anexe gospodărești curte și gradină, așa cum acestea sunt menționate în Decretul 42/1990.
Potrivit înscrieri din CF. 1701 (de sub B11) în anul 1971, în baza cererii de înscriere voluntară în CAP, antecesorii pârâților de rând 1-2, s-au înscris cu terenul corespunzător top_, 3641/1 (dezmembrat ulterior în mai multe nr. topo. printre care și 3641/10) în CAP Săsar.
Cu martorii audiați în cauză s-a dovedit că terenul pe care în prezent îl folosesc reclamanții este identic ca și întindere și ca și amplasament cu cel pe care vânzătorul Erdely 1-a deținut la data vânzării.
A considera, de maniera în care a reținut instanța de judecată, că la data vânzării Erdely nu mai avea în proprietate decât 800 mp și că din aceștia ar fi vândut doar 250, contravine pe de-o parte situației de fapt astfel cum a rezultat din probatoriul administrat, iar pe de altă parte contravine dispozițiilor art. 23 din Legea 18/1991 raportat la art. 8 din Decretul lege 42/1990.
Atât timp cât pârâtul V. I. a recunoscut în fața instanței că obiect al contractului de vânzare-cumpărare l-a reprezentat întreg terenul pe care reclamanții îl dețin în prezent de la imobilul de pe strada C. T. nr. 12. De altfel, contractul sub semnătura privata depus la dosar coroborat cu depozițiile martorilor, au condus la aceeași concluzie, că ceea ce s-a vândut este întreg complexul imobiliar de la nr. 12, iar nu doar 250 mp din 800 mp.
La_, între Erdely Gavril, Varody Irina și Schultz M., în calitate de vânzători și reclamantul D. V. căsătorit cu reclamanta D. E., în calitate de cumpărători pe de alta parte, s-a încheiat o convenție de vânzare cumpărare sub semnătură privată, privind imobilul situat în B. M., str. C. T. nr. 12 - actual nr. 56, în natură casă de locuit și (teren) grădina casei, pentru prețul de 16.000 lei, sumă achitată în mai multe rate, ultima rată fiind achitată la_ conform actului "contract de vânzare și cumpărare Convenția", reclamanții intrând în posesia imobilului înstrăinat la data încheierii convenției.
Terenul pe care reclamanții l-au cumpărat de la vechiul proprietar era și este îngrădit fiind unul și același cu cel pe care îl folosesc și în prezent. Pe acest teren s-a
aflat vechea casă de locuit proprietatea lui Erdely Gavril vândută către reclamanții și folosit mai apoi de aceștia, construcție pe care ulterior reclamanții au modificat-o parțial pe aceeași fundație.
Recurenții fac trimitere în acest sens atât la cele arătate de pârâtul V. I. cât și la depozițiile martorilor audiați B. Ana și Berințan Florian (vecini ai terenului, persoane ce cunosc foarte bine imobilul, circulând prin curtea imobilului reclamanților), ce au arătat că imobilul cumpărat de reclamanți corespunde întru totul cu imobilul folosit în prezent de reclamanții D. V. și E. .
Pe de alta parte, recurenții au criticat hotărârea atacată arătând că instanța a nesocotit cadrul legal menit a reglementa tocmai situația terenurilor aferente casei de locuit anexe gospodărești, curte și gradină, astfel cum a fost instituit prin cele două acte normative indicate - Legea 18/1991 și Decretul lege 42/1990.
Contrar susținerilor instanței, vânzătorul Erdely era proprietarul imobilului de la nr. 12 de pe str. C. T. .
Argumentul rezidă în acest drept de proprietate instituit de art. 23 care precizează că "sunt și rămân în proprietate" terenurile aferente casei de locuit anexe gospodărești, precum și curte și gradina (ceea ce ar fi imposibil dacă terenul ar fi ieșit din patrimoniul fostului membru CAP).
Terenul în discuție a fost și a rămas în proprietatea lui Erdely, independent de faptul că este înscris în CF aportul pe care Erdely îl aduce în CAP, cu terenurile proprietatea acestuia.
Situația juridica a terenului aferent casei de locuit, anexe gospodărești, curtea și gradina din jurul acestora, a fost reglementat prin norma specială indicată, așa încât susținerea instanței din sentința în sensul că terenul a ieșit din proprietatea lui Erdely contravine dispozițiilor art. 23 din Legea 18/1991 și art. 8 din Decretul 42/1990.
Aceste dispoziții au menirea de a reglementa situația juridica a acestor terenuri, și sunt aplicabile și lui Erdely Gavril.
De altfel, este indiscutabil că se discută de incidența acestor norme în speța de față și prin faptul că la data vânzării Erdely deținea o suprafața mai mare de 250 mp (sau 800 mp), respectiv deținea suprafața identificata de expert de cea 30 ari.
Înscrierile de carte funciara nu constituie un argument în sensul că Erdely Gavril nu ar fi deținut ca teren aferent casei de locuit anexe gospodărești, curte și gradina și un alt teren decât cei 250 mp/800 mp cu care este înscris. Cu alte cuvinte înscrierea de CF constituie o probă pentru o parte din teren, adică atât cât este înscris, dar norma din art. 23 consacră ope legis un drept de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit, anexe gospodărești, curte și gradina, chiar față înscriere în CF, deci în speță, pentru restul suprafeței, care reprezintă diferența dintre suprafața efectiv deținuta si suprafața cu care figura in CF.
De altfel, în pofida înscrierii din C.F., Erdely a deținut și după intrarea în CAP mai mult teren aferent complexului imobiliar de la nr. 12, str. C. T. decât suprafața cu care figura înscris în CF. (cei 250/800 mp).
Pe cale de consecința asupra acestor terenuri legiuitorul a instituit un drept de proprietate ope legis.
S-a mai susținut că, potrivit art. 23 al. 21din Legea fondului funciar, "în cazul înstrăinării construcțiilor, suprafețele de teren aferente prevăzute la al. 2 sunt cele convenite de părți la data înstrăinării» dovedite prin orice mijloace de probă".
Raportat la al. 2 din art. 23 coroborat cu art. 8 din Decretul Lege 42/1990 dobânditorul construcției este îndreptățit la constituirea dreptului de proprietatea asupra terenului aferent, identificat în condițiile și limitele art. 8 din Decretul lege 42/1990, potrivit căruia se constituie un drept de proprietate particulara a deținătorilor în limita a 6.000 mp. Potrivit lucrării de expertiza întocmita de expert Ș.
O., terenul din litigiu măsoară 3033 mp.
Reclamanții sunt succesori cu titlu particular, dreptul de proprietate urmând a fi constatat în favoarea acestora cu titlu de drept constituire în baza art. 23 al. 1 și 2 din Legea fondului funciar, raportat la art. 8 din Decretul 42/1990.
Dobândirea imobilului s-a realizat de către reclamanți în baza convenției de vânzare-cumpărare încheiată cu antecesorii pârâților, aspect confirmat și de pârâtul
V. I. . De altfel, o dovada suplimentară este că după cum au arătat atât pârâții cât și martorii nu a existat vreun litigiu în toți acești ani prin care vreo persoana să fi revendicat terenul de la reclamanți.
Datorită condițiilor vremii în C.F. 1701 se reînscrie însă dreptul de proprietate doar asupra unei cote de 800/34022 parte, cu toate că întreg terenul aferent casei de locuit anexelor gospodărești, curte și gradină a rămas în folosința vechiului proprietar, până în 1973 când a fost vândut de acesta către reclamanți, aspect confirmat în fața instanței și de pârâtul V. I. .
Având în vedere convenția sub semnătura privată (antecontractul) intervenită în_, ulterior la data de_ s-a încheiat un act autentic notarial, însă, față de condițiile timpului la care s-a încheiat contractul, s-a menționat doar parte din imobilul înstrăinat reclamanților, respectiv doar pentru imobilul cu care s-a reînscris dreptul de proprietate al defunctului Erdely Gavril în C.F.-250 mp teren și casă de locuit. Dreptul de proprietate astfel dobândit de reclamanții D. V. și D. E. (menționată din eroare în contract D. R. ) se înscrie în C.F. 1701 sub B15.
În acest context a solicitat a se constata că reclamanții au dobândit acest drept de proprietate asupra întregului teren achiziționat de la vechiul membru cooperator, teren ce constituie în totalitate teren aferent casei de locuit, anexe gospodărești curte și gradină. Având în vedere intenția reală a foștilor proprietari de înstrăinare a întregii suprafețe de teren aferenta imobilului casa de locuit, curte și gradina, își găsesc incidența prevederile art. 23 al. 2 din Legea 18/1991.
Terenul, potrivit lucrării de expertiza întocmită in cauza, se identifica asupra parcelei nr. topo, 3641/10/2 (după dezmembrare, în baza sentinței civile nr. 7695/_ a Judecătoriei B. M., data în dosar nr. 5580/2004) pentru 2939 mp și 3640 pentru 94 mp.
Urmare a înscrierii în CAP, parcelele nr. topo. se dezmembrează în nr. topo noi 3640,_ /2,_ /7,_ /10, 3641/10, iar ulterior în baza încheierii de
C.F din_ s-au transcris în C.F 10290 B. M., în favoarea Statului Roman, în administrarea directă operativă a Consiliului P. ular al M. ui B. M. .
În aceste condiții au înțeles recurenții să cheme în judecată atât C. L. de fond funciar B. M., în calitate de succesor al fostului CAP Săsar, și C. J. M. (pentru opozabilitate) cât și, față de dispozițiile art. 36 din Legea 18/1991, M. B.
M. prin P. .
Astfel cum rezultă din adresa nr. 10853/2004 a Primăriei B. M. (existenta la dosarul nr. 5580/2004 al Judecătoriei B. M. - fila 37) imobilul vândut nu a făcut obiectul vreunei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
S-a solicitat ieșirea din indiviziune față de proprietarii de C.F., atribuind în proprietatea reclamanților parcela corespunzătoare identificată potrivit planului de amplasament și delimitare în corpul de proprietate corespunzător topo 3641/10/2/1 în suprafață 2939 mp și topo 3640 de 94 mp, ce se afla în posesia reclamanților, dispunând înscrierea în C.F. conform petitelor de mai sus.
În completarea probatoriului s-a solicitat efectuarea unui supliment de expertiză, pentru a se identifica sub toate aspectele suprafața de teren cu care figura în c.f. vânzătorul Erdely Gavril la data vânzări imobilului către reclamanți.
Recurenții au arătat și prin concluziile scrise că, susțin în totalitate și motivul de ordine publică invocat oral în ședința din_, respectiv incidența în cauza a dispozițiilor art. 304 pct. 5 coroborat cu art. 306 alin. (2) Cod procedură civilă, prin prisma încălcării de către prima instanța a prevederilor art. 105 alin. (2) în momentul în care, deși fiind prezent în ședința publica din_, pârâtului-intimat V. I. nu i-au fost consemnate concluziile asupra cauzei deduse judecații.
Acest fapt reiese din cuprinsul încheierii din_ unde, deși se consemnează că la apelul nominal intimatul V. I. a răspuns prezent, acestuia nu i s-a dat cuvântul asupra fondului, neexistând în acest sens nici o mențiune în cuprinsul încheierii menționate.
Nulitatea subzistă așa cum au arătat prin prisma dispozițiilor art. 105 alin. (2) Cod procedură civilă, iar vătămarea este indiscutabilă atât timp cât acestei părți nu i- a fost acordat cuvântul asupra fondului cauzei.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, în baza dispozițiilor art. 312 și 304 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Sentința pronunțată de Judecătoria Baia Mare a fost criticată prin prisma motivelor de recurs menționate în art. 304 pct. 5 și art. 304 pct. 8 respectiv pct. 9 C.proc.civ.
Instanța urmează a analiza, criticile aduse sentinței atacate, critici întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 5C.proc.civ.Potrivit acestui ultim text arătat se constată că acesta vizează situația în care instanța a soluționat cauza dedusă judecății încălcând formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 C.proc.civ..
Acest motiv de ordine publică a fost invocat de recurenți la termenul din data de 9 decembrie 2012. S-a arătat că, la termenul la care a fost acordat cuvântul în
dezbaterea cauzei, deși pârâtul V. I. a fost prezent în sală, instanța nu a ascultat concluziile acestuia.
Potrivit art. 127 C.proc.civ., dezbaterea cauzelor se face verbal. În aplicarea principiului contradictorialității procesului civil, instanța are obligația de a acorda cuvântul mai întâi reclamantului și apoi pârâtului (art. 128 C.proc.civ), inclusiv în dezbaterea cauzei. Neîndeplinirea acestei obligații echivalează cu o încălcare a normelor de procedură, în sensul art. 105 alin. 2 C.proc.civ.
În prezenta cauză se constată că aspectele invocate de recurenți corespund adevărului, deoarece potrivit încheierii din 18 mai 2012 (f.96-97 din dosar), instanța la apelul nominal făcut în ședință publică a constatat că pârâtul V. I. este prezent, însă în cuprinsul încheierii de ședință arătate nu sunt menționate concluziile formulate de acest pârât și nici o altă mențiune legată de susținerile acestuia.
Chiar dacă acest motiv de recurs a fost invocat de recurenții D. V. și D.
E., se consideră că în măsura în care cererea acestora a fost respinsă de instanță, iar poziția pârâtului V. I. nu a fost consemnată de instanță, aceștia aveau interes să invoce aspectele arătate mai sus.
În concluzie se consideră că prin faptul că instanța de fond nu a acordat cuvântul în dezbaterea cauzei, pârâtului V. I. este incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ..
Recurenții au solicitat inițial casarea sentinței atacate pentru a se dispune efectuarea unui supliment al raportului de expertiză, în acest sens fiind criticată maniera de soluționare a cauzei prin raportarea la prevederile art. 129 C.proc.civ.
În rejudecare în măsura în care recurenții, în baza principiului disponibilității, vor solicita administrarea altor probe, după ce se va constata că acestea sunt concludente și utile soluționării cauzei, instanța va putea administra orice probe consideră necesar clarificării cauzei sub toate aspectele, inclusiv efectuarea unui supliment al raportului de expertiză.
În ceea ce privește aspectele legate de fondul cauzei, motivele de recurs pot fi încadrate în prevederile art. 304 pct. 8, respectiv 9 C.proc.civ., însă acestea nu vor mai fi analizate în prezenta procedură, având în vedere faptul că recursul urmează a fi admis, sentința casată, iar cauza trimisă spre rejudecare instanței de fond.
Reținând aspectele arătate mai sus, instanța, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 C.proc.civ, urmează să admită recursul declarat de recurenții D. V. și D. E. sentința urmează a fi casată, iar cauza trimisă spre rejudecare primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții D. V. și D. Eufrosina domiciliați în B. M. str. C. T., nr. 56 județul M., împotriva Sentinței civile nr. 5314 pronunțată la data de_ de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 aprilie 2013.
Președinte | J. ecători | G. ier | ||
P. G., P. M. | B. | , C. | V., B. M. (concediu de odihnă, | (concediu de odihnă, semnează |
semnează Președintele | G. ier șef Secție) |
T. ui)
Red. /dact./P.M.B../_ Dact. M.B./ 2013
Ex. 2
J. ecător fond: M. M. E.
| ← Decizia civilă nr. 747/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 2232/2013. Fond funciar → |
|---|
