Decizia civilă nr. 747/2013. Fond funciar

Comentarii

0

Dosar nr._ R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ N. 747/R/2013

Ședința publică din 10 Iulie 2013 Instanța alcătuită din: PREȘEDINTE: O. R. G. JUDECĂTOR: C. -V. B. JUDECĂTOR: A. -F. D. GREFIER: G. -C. Ț.

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâta recurentă C. L. DE A. A L. N. 1. A C. C. M. și de pârâții recurenți H. I., H. E.

M. împotriva Sentinței civile nr. 1482/2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin, privind și pe intimații P. I., P. M., P. -B. C.

V., C. J. DE A. A L. N. 1. C., K. I., K. I., având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.

La data de 10 iulie 2013, prin registratura instanței s-au depus la dosar Concluzii scrise din partea intimaților P., în cuprinsul cărora se reiterează aspectele invocate prin întâmpinare.

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 03 iulie 2013, când părțile au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.

T. UL

Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr.1482/20 D. 2012, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Huedin, a fost admisă cererea de chemare în judecată precizată și completată formulată de reclamanții P.

I., P. M. și P. -B. C. V., în contradictoriu cu pârâții C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. -M., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C., K. I.

, H. I. și H. E. M. și, în consecință:

S-a constatat nulitatea absolută parțială a Titlului de Proprietate nr. 0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I. la data de_ de către C.

J. C., pentru suprafața de 106 mp identificată conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert Gheorghiță Tatiana, din suprafața totală de 300 mp înscrisă în titlu în tarla IV parcela 314/2 - curți construcții în suprafață de 300 mp și a procesului verbal de punere în posesie aferent titlului.

S-a dispus modificarea numărului parcelelor înscrise în Titlului de Proprietate nr. 0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I. la data de_ de către C. J. C., astfel: tarla IV, parcela 129 - curți construcții; tarla IV, parcela 129/1 - arabil în suprafață de 300 mp; tarla IV parcela 129/2 - livadă în suprafață de 400 mp.

Totodată, s-a dispus modificarea numărului parcelelor înscrise în Titlul de proprietate nr. 26116/1195 eliberat în favoarea def. P. V. la data de_ de

C. J. C., astfel: tarla IV, parcela 131 - curți construcții în suprafață de 400 mp; tarla IV, parcela 131/1 - arabil în suprafață de 200 mp; tarla IV parcela 131/2

- fânețe în suprafață de 800 mp.

S-a constatat nulitatea absolută parțială a antecontractului de vânzare- cumpărare încheiat la data de_ între pârâtul K. I. și pârâții H. I. și H.

E. M., pentru suprafața de 106 mp identificată conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert Gheorghiță Tatiana, din suprafața

totală de 300 mp înscrisă în Titlul de Proprietate nr. 0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I. la data de_ de către C. J. C. în tarla IV parcela 314/2 - curți construcții în suprafață de 300 mp.

S-a dispus dezmembrarea pacelei cu nr. cadastral 462 înscrisă în CF 1320

1. -M., conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert Gheorghiță Tatiana și reînscrierea pacelelor dezmembrate în favoarea vechilor proprietari, astfel:

   • parcela cu nr. cadastral 462/2 - curte în suprafață de 106 mp;

   • parcela cu nr. cadastral 461/1 - livadă, arabil în suprafață de 894 mp.

S-a dispus rectificarea înscrierilor din CF nr.1320 C. -M., conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert Gheorghiță Tatiana, în sensul radierii din CF a numărului cadastral nou 462/2 - curte în suprafață de 106 mp și reînscrierea suprafeței de 106 mp în CF vechi 285 C. -Mic, cu nr. top, 1284/_ /_ /3/1.

A fost admisă excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a pârâților reclamanți-reconvenționali H. I. și soția H. E. M. în formularea cererii reconvenționale, invocată de reclamanții-pârâți reconvenționali prin întâmpinare și în consecință:

De asemenea, a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâții- reclamanți reconvenționali H. I. și H. E. M. în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvenționali P. I., P. M., P. -B. C. V. și pârâtele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

C. -M., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. .

A fost obligat pârâtul K. I. la plata către reclamanți a sumei de 418,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Totodată, au fost obligați pârâții H. I. și H. E. M., în solidar, la plata către reclamanți a sumei de 418,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

De asemenea au fost obligate pârâtele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. -M., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C., în solidar, la plata către reclamanți a sumei de 418,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Din înscrisurile comunicate instanței de către pârâta C. L. C. -M., care au stat la baza emiterii celor două titluri de proprietate în litigiu, instanța a reținut că prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată la Primăria Comunei C. M. sub nr. 668/18.03.199 numitul P. V. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, ca moștenitor al def. P. V., pentru terenurile agricole aflate în patrimoniul CAP C. -Mic, respectiv suprafața totală de 2,04 ha teren din care 1,12 ha teren arabil și 0,92 teren fânețe, precum și 1 ha pădure.

Prin Hotărârea Comisiei Județene C. nr. 68/_ au fost soluționate contestațiile depuse împotriva măsurilor Comisiei Locale C. -M., constatându-se întemeiate și admise contestațiile, modificate măsurile stabilite de C. L. potrivit anexei 1 parte integrantă din Hotărâre și au fost constatate neîntemeiate, respinse contestațiile și menținute măsurile stabilite de C. L. potrivit anexei nr. 2 parte integrantă din Hotărâre. Au fost validate propunerile de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor prevăzute în anexele parte integrantă din Hotărâre.

În anexa 2a figurează cu poziție validată def. P. V. V., astfel că prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 55/_, acesta a fost pus în posesie cu suprafața totală de 0,21 ha teren intravilan, validat prin anexa 2a la Hotărârea Comisiei Județene C. nr. 68/_ .

Ulterior a fost emis în favoarea antecesorului reclamanților P. V. V. Titlul de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C. pentru suprafața totală de 2100 mp teren în intravilan, între care și parcelele de teren înscrise în titlu în tarla IV parcela 314 - arabil în suprafață de 200 mp,

parcela 314/2 - fânețe în suprafață de 800 mp, parcela 314/1 - curți, construcții în suprafață de 400 mp.

Numitul P. V. a decedat la data de_, reclamanții fiind descendenții acestuia (f. 11-15).

În Registrul agricol din anii 1959-1963 figurează înscris bunicul reclamanților, respectiv tatăl titularului Titlului de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C., P. V. cu o suprafață totală de 2,51 ha teren, din care 1,92 ha teren arabil, 0,52 ha fânețe naturale și 0,07 ha curți, construcții.

În Registrul agricol din anii 1964-1970 figurează înscris bunicul reclamanților, respectiv tatăl titularului Titlului de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C., P. V. - colectivist, înscris în CAP, cu o suprafață totală de 0,37 ha teren, din care 0,30 ha teren arabil și 0,07 ha curți, construcții în anii 1964-1967, respectiv 0,45 ha teren suprafață totală din care 0,30 ha teren arabil și 0,05 ha curți, construcții în anul 1969.

În Registrul agricol din anii 1971-1974 figurează înscris bunicul reclamanților, respectiv tatăl titularului Titlului de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C., P. V. - colectivist, înscris în CAP, cu o suprafață de 0,10 ha teren fânețe, 0,20 ha teren fânețe, din care în vatra satului 0,26 ha și 0,04 ha curți, clădiri, rezultând o suprafață totală a gospodăriei de 0,30 ha teren.

Din înscrisul depus la fila 144 rezultă fără nici un dubiu că antecesorul părților P. V. a fost membru cooperator, a intrat cu terenul în CAP Căpuș, astfel că fiul său P. V. V. - titularul Titlului de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C., era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.

De asemenea, din înscrisurile depuse la filele 318-319, 321-324 și din adeverințele nr.1603/_ eliberată de Consiliul Popular C. -M. - Comitetul executiv și 446/_ eliberată de CAP Căpuș a rezultat fără dubiu că bunicul reclamanților P. V. a obținut în anul 1978 autorizație de construire pentru edificarea unui grajd și șură situate la nr. adm. 131 loc. C. Mic și în anul 1970 a fost autorizat să construiască o casă familială la nr. 131 în locul celei vechi, care se va demola, terenul aferent reprezentând lot de construcții atribuit de CAP "Căpuș"; din C. M., situat în vatra satului, cu mențiunea că terenul nu intră în circuitul agricol.

La solicitarea instanței, la data de_ pârâta C. L. C. M. a înaintat instanței dosarul de fond funciar care a stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr. 0570/1721 eliberat la data de_ în favoarea pârâtului K. I. .

Potrivit înscrisurilor comunicate, în Registrul agricol din anii 1992-1998 pârâtul K. I. figura cu o suprafață de 0,10 ha, poziția din Registrul agricol fiind deschisă la cererea acestuia nr. 397/_, ca bun cumpărat.

C. L. C. M. a înaintat instanței și copia Registrului agricol din anii 1992-1996 cu poziția numitului H. Iosif, persoana care a înstrăinat terenul pârâtului K. I. unde este înscrisă mențiunea că s-a modificat cap. 2,5 conform cererii din 1998 și s-a transcris în poziția nr. 495.

De asemenea, a fost înaintată anexa 2 b, nesemnată de membrii Comisiei Locale C. M., în care la poziția 51 figurând pârâtul K. I. cu o suprafață de 0,10 ha.

C. L. C. M. a precizat totodată prin adresa nr. 6078/_ că nu există alte documente la dosarul de fond funciar care au stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr. 0570/1721 eliberat la data de_ în favoarea pârâtului K. I. .

Prin adresa nr. 1209/_ pârâta C. L. C. M. a precizat că nu există poziție în registrele agricole din anii 1956-1958 și 1959-1963 deschisă pe numele pârâtului K. I. întrucât acesta a cumpărat terenul în anul 1989.

Prin Hotărârea Comisiei Județene C. nr.68/_ a fost aprobată anexa 2b cu 59 de poziții, iar la poziția nr. 51 figurând Pintea I. și nu pârâtul K. I. .

Anexa 2 b poziția 51 în care figurează pârâtul K. I. este o anexă care nu a fost validată de C. J. C. .

Planul parcelar de punere în posesie pentru terenul în suprafață de 1.000 mp atribuit pârâtului K. I. nu a fost găsit în arhiva Comisiei Locale, întrucât la acea vreme nu se întocmeau astfel de planuri.

În Anexa 2b conținând 59 de poziții validată prin Hotărârea Comisiei Județene C. nr. 68/_, nu s-a regăsit pârâtul K. I., la poziția 51 figurând, așa cum a menționat și pârâta C. L. C. -M., o altă persoană, respectiv Pintea I., anexa suplimentară 2 b în care la poziția 51 ar figura pârâtul K. I. cu suprafața validată de 0,10 ha nefiind una validată prin vreo Hotărâre a Comisiei Județene C. . Se observă că această anexă nu poartă semnăturile vreunei membru al Comisiei Locale C. -M. .

Potrivit anexei 2b C. -Mic validată prin Hotărârea Comisiei Județene C. nr. 68/_ și comunicată instanței de C. J. C. la data de_, la poziția 51 figurează cu suprafață de teren validată numitul Pintea I., nicidecum pârâtul K. I. .

Prin Titlul de proprietate nr.0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_ s-a reconstituit în favoarea pârâtului K. I. dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 1.000 mp teren intravilan, identificat în titlu prin tarla IV parcela 314 - arabil în suprafață de 300 mp, parcela 314/1 - fânețe în suprafață de 400 mp, parcela 314/2 - curți, construcții în suprafață de 300 mp, purtând așadar același nr. de tarla și parcele cu cele înscrise în Titlul de proprietate nr.26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C. în favoarea antecesorului reclamanților P. V. V. .

Așadar instanța a reținut, pe de o parte, că pârâtul K. I. nu a făcut dovada înregistrării vreunei cereri de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, nu există vreo Hotărâre a Comisiei Județene prin care să i se fi validat spre reconstituire vreo suprafață de teren, iar titlul de proprietate obținut este ulterior eliberării titlului de proprietate în favoarea antecesorilor reclamanților.

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Gheorghiță Tatiana s-a procedat la identificare la fața locului, prin măsurători, sub aspect cadastral și de carte funciară, a terenului intravilan înscris în cele două titluri de proprietate în litigiu.

În privința terenului intravilan înscris în Titlul de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C. în favoarea def. P. V.

V., s-a stabilit că în realitate fa, P. folosește suprafața de 1600 mp teren, față de 1400 mp teren cât totalizează parcelelor 314, 314/1, 314/2 din tarla IV înscrise în titlu. În privința terenului în suprafață de 1.000 mp înscris în Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_ în favoarea pârâtului K. I. și întabulat în CF 1320 Căpușa M. nr. cad. 462 în favoarea reclamanților reconvenționali H. I. și H. E. M., s-a specificat că nu se poate indica suprafața reală folosită, întrucât, pe de o parte, fam. H. nu a putut indica limitele, iar pe de altă parte parcela de teren împreună cu imobilul casă și teren de la nr. adm. 128 sunt folosite de fam. H. ca un tot unitar.

În răspunsul la obiectivul nr. 2 al raportului de expertiză s-a specificat că deși partea grafică (planul de punere în posesie) ar trebui să fie în concordanță cu partea scriptică (suprafața de teren înscrisă în Titlul de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C. în favoarea def. P. V. V. ), acestea nu corespund, în sensul că prin calculul suprafeței parcelei reclamanților pe limitele grafice transpuse în planul de punere în posesie ar rezulta o suprafață de 2802 mp, existând o eroare la întocmirea planului parcelar.

În ceea ce privește concordanța dintre partea grafică (planul de punere în posesie) ar trebui să fie în concordanță cu partea scriptică (suprafața de teren înscrisă în Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_ în favoarea pârâtului K. I. ), acestea nu corespund, în sensul că prin calculul suprafeței parcelei pârâților pe limitele grafice transpuse în planul de punere în posesie ar rezulta o suprafață de 1335 mp, existând o eroare la

întocmirea planului parcelar. S-a concluzionat că raportat la transpunerile grafice ale planurilor ,parcelare ar rezulta că suprafețele de etern înscrise în cele două titluri de proprietate se suprapun integral, aceasta fiind însă, în opinia expertului, o eroare la întocmirea planurilor parcelare, asupra căreia explicațiile ar trebui să revină Comisiei Locale C. -M. .

Dată fiind situația constatată, pentru a răspunde obiectivului la expertiză stabilit de instanță, eventuala suprapunere s-a analizat prin raportare la folosința faptică a imobilelor și suprafețele de teren înscrise în cele două titluri de proprietate. Astfel, s-a constat că o suprafață de 106 mp folosită de reclamanții P. ca și parte a curții imobilului de la nr. adm. 131 și parte din imobilele lor înscrise în Titlul de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C. în favoarea def. P. V. V. se suprapune peste nr. cad. 462 întabulat în CF 1320

C. M. în favoarea pârâților H. - respectiv terenul înscris în Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_ în favoarea pârâtului K. I. .

Prin răspunsurile le interogatoriu, pârâta C. L. C. -M. a învederat că titlul de proprietate eliberat în favoarea def. P. V. a fost corect emis, mai puțin modul de numerotare al parcelelor, în realitate acestea trebuind să fie 131, 131/1 și 131/2, că terenul a aparținut tatălui său P. V., membru cooperator care a introdus terenul în CAP. De asemenea, a arătat că def. P. V. V. a formulat o singură cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,04 ha din care 1,12 ha teren arabil și 0,92 ha teren fânaț. În ceea ce privește titlul de proprietate eliberat în favoarea pârâtului K. I., a învederat că acesta nu a fost corect emis, întrucât pârâtul nu a fost membru cooperator, nu a intrat cu terenul în CAP, terenul nu era liber pentru a putea fi reconstituit în favoarea sa întrucât anterior fusese eliberat titlul de proprietate în favoarea def. P. V. V., concluzionând că este de acord cu admiterea cererii de chemare în judecată.

Prin răspunsurile le interogatoriu, pârâta C. J. C. a învederat că la toate întrebările din interogatoriu poate răspunde C. L. C. M. raportat la atribuțiile fiecărei comisii, lăsând la aprecierea instanței, raportat la probele administrate, soluționarea cauzei.

În ceea ce privește proba testimonială administrată în cauză, instanța a reținut că acestea nu sunt relevante sub anumite aspecte, pentru considerentele ce urmează.

Martora Faur M. a declarat că imobilele de la nr.128 și nr.131 aveau o curte care era folosită înainte de colectivizare de către H. S., H. I., H. Ilie, H. M. și P. V., iar după desființarea C.A.P. numai de către P. V.

. În perioada în care curtea era folosită în comun, nu existau garduri la drum, ulterior fiind construită o poartă. H. Iosif folosea curtea în sensul că trecea la grădina lui, fără ca martora să poată preciza perioada și timpul cât a folosit. Despre pârâtul K. I. martora a declarat că este ginerele lui H. Iosif, dar martora nu l- a văzut la grădina sau terenul în litigiu, doar pe socrii săi H. Iosif și Florica și pe fiica lor H. Viorica.

Din declarația martorei Butan M. a rezultat că pe terenul în litigiu au existat 5 case, martora indicând poziționarea acestora. Grădina se întindea dincolo de case și fiecare familie folosea grădina ei, plecând de la nr. 131 spre nr. 128 folosind P. V., H. S., H. I., H. M., H. Ilie. Curtea era folosită în comun de cele 5 familii. Înainte de colectivizare, prin anii 1957-1959 H. Ilie ar fi cumpărat partea ce le revenea din curte și grădină lui H. S. și H. I., ulterior efectuând un schimb cu H. M. . H. Iosif a fost fiul lui H. M. și a folosit terenul ce a revenit acesteia, pe care apoi l-a dat ginerelui K. I., iar pârâtul K. I. l-a vândut în urmă cu cca 5-6 ani. Terenul nu a fost împrejmuit cu gard, poarta de la drum fiind construită de P. V. atunci când și-a construit casa. Martora nu a putut indica cine a introdus terenul în CAP,. nici dacă P. V. a cumpărat vreo suprafață de teren de la persoanele care îl foloseau.

Martora Vădan Susana a declarat că la nr.128 locuiește H. Ilie, iar la nr. 131 familiile P. . Terenul dintre casele de la nr.128 și nr.131 a reprezentat curte care era folosită de 5 familii P. V., H. Ilie, H. M., H. I. și H. S. ,

ulterior H. S. și H. I. vânzând partea lor lui H. Ilie, fără să poată preciza anul. Martora a precizat că s_a mutat din sat înainte de colectivizare și nu cunoaște cine a introdus terenul în CAP. În anul 1970 când a revenit în Căpuș terenul era folosit de H. Iosif și fam. P. . În urmă cu aproximativ 5-6 ani H. Ilie a cumpărat de la H. Iosif terenul ce a aparținut lui haiduc Iosif și bunicii H.

M. și apoi a construit un gard la o distanță de aproximativ 2 m de la casa lui înspre imobilul de la nr. 131 pe o lungime care se întindea până în spatele grădinii. Atunci când s-a căsătorit, pârâtul K. I. a primit de la socrul său H. Iosif grădina și a construit un gard. În prezent terenul este folosit de fam. P. .

Martorul H. V. a declarat că o parte din terenul dintre casele de la nr. 131 și nr. 128 a aparținut în mod egal lui H. S. și H. I. pe o parcelă, haiduc M., H. Ilie și P. V. . H. S. și H. I. s-au mutat și au vândut lui H. Ilie partea ce le-a aparținut. Casa de la nr. 128 care există în prezent a fost construită în urmă cu 20 de ani, pe același loc pe care exista casa veche.

Din punct de vedere al dispozițiilor legale aplicabile în cauză, instanța a reținut incidența dispozițiilor art.23 din Legea nr.1. în vigoare la data emiterii celor 2 titluri de proprietate, respectiv în forma republicată publicată în MO nr. 1/_, text de lege care prevede reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și asupra curții și grădinii din jurul acestora, în favoarea foștilor membri cooperatori sau a succesorilor acestora, proprietari ai anexelor și caselor gospodărești, suprafața de teren agricol pe care se află amplasate casa și anexele gospodărești fiind atribuită, după cooperativizare, ca lot de folosință foștilor proprietari ai terenurilor.

Întinderea suprafeței ce face obiect al reconstituirii se determină conform art. 23 alin. 2 din lege, respectiv avându-se în vedere suprafețele evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producție.

În literatura de specialitate, s-a susținut că, în principiu, dispozițiile art.23 din Legea nr.1. republicată instituie un caz de reconstituire a dreptului de proprietate și, prin excepție, două cazuri de constituire a dreptului de proprietate privată.

Reconstituirea operează ca efect al aplicării Decretului-lege nr. 42/1990 la care face trimitere art.23 alin.1 din lege, cu privire la terenurile ce au aparținut în proprietate membrilor cooperatori și care după cooperativizare le-au fost atribuite ca loturi în folosință; în timp ce constituirea se face asupra terenurilor ce au fost atribuite de cooperativa agricolă de producție unor persoane, respectiv au fost dobândite prin acte de înstrăinare încheiate cu foștii membri cooperatori.

O altă problemă care a fost ridicată în literatura de specialitate a fost aceea dacă persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în baza art. 23 din Lege asupra terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și asupra curții sau grădinii ce au fost proprietate acestora și care, după colectivizare, le-au fost atribuite ca loturi de folosință, trebuie să recurgă la procedura de reconstituire prevăzută de art. 9-10 din lege sau acest drept le-a fost recunoscut în virtutea legii.

Opinia majoritară exprimată și pe care și instanța a împărtășit-o a fost în sensul că persoana îndreptățită nu este condiționată de un termen de formulare a cererii, titlul de proprietate având un caracter declarativ de drepturi.

Astfel, în cazul în care nu este vorba despre alte categorii de terenuri decât cele la care se referă dispozițiile art.23 din lege nu se mai pune problema reconstituirii dreptului de proprietate, întrucât se recunoaște de iure acest drept.

În consecință, față de caracterul declarativ de drepturi al acestui text de lege, persoana îndreptățită nu este condiționată de un termen de formulare a cererii.

Întrucât textul de lege reglementează o revenire de drept a terenului în proprietatea foștilor proprietari ai terenului, titlul de proprietate care se eliberează în acest caz are caracter declarativ și nu constitutiv de drepturi, consecința fiind că, indiferent de emiterea sau nu a titlului de proprietate de către C. J., calitatea de titular al dreptului de proprietate este dobândită în temeiul legii - ope

legis, cu condiția să fie vorba de un teren aflat în patrimoniul fostei CAP, efernt casei de locuit și anexelor gospodărești.

În schimb, în celelalte cazuri de reconstituire a dreptului de proprietate care nu operează ope legis, calitatea de titular al dreptului de proprietate se dobândește în temeiul titlului de proprietate emis de C. J. în baza hotărârii judecătorești care a recunoscut acest drept.

Așadar orice persoană care beneficiază de dispozițiile art.23 din Legea nr.1.

, nefiind condiționată de parcurgerea procedurii instituite de Legea nr.1. pentru a obține reconstituirea dreptului de proprietate, se poate adresa instanței pentru a obține recunoașterea dreptului de proprietate dobândit ope legis în baza hotărârii judecătorești urmând a se emite ulterior titlul de proprietate, în acest fel garantându-se și respectarea principiului liberului acces la justiție consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În speță, în ceea ce privește Titlul de proprietate nr.26116/1195 eliberat în favoarea def. P. V. la data de_ de C. J. C., instanța a reținut, raportat la probele administrate și analizate pe larg anterior, că titularul titlului a înțeles să parcurgă procedura instituită de lege, a făcut dovada îndreptățirii sale la reconstituire, registrele agricole și celelalte înscrisuri fiind probe certe în sensul art.23 alin.2 în ceea ce privește suprafața de teren la care era îndreptățit spre reconstituire, a obținut validarea Comisiei Județene.

Probele testimoniale administrate nu au relevanță în speță, având în vedere că privesc momente și fapte fie anterioare cooperativizării, fie ulterioare desființări CAP, fac referire la acte juridice de transmitere a dreptului de proprietate neprobate însă cu înscrisuri, astfel că sub aspectul legalității emiterii Titlul de proprietate nr.26116/1195 eliberat în favoarea def. P. V. la data de_ de C. J.

C. instanța nu le va lua în considerare.

Întrucât prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de exp. Gheorghiță Tatiana s-a concluzionat că o suprafață de 106 mp folosită de reclamanții P. ca și parte a curții imobilului de la nr. adm. 131 și parte din imobilele lor înscrise în Titlul de proprietate nr.26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C. în favoarea def. P. V. V. se suprapune peste nr. cad. 462 întabulat în CF 1320 C. M. în favoarea pârâților H. - respectiv terenul înscris în Titlul de proprietate nr.0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_ în favoarea pârâtului K. I., instanța a constatat că reclamanții justifică interes în formularea cererii de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului K. I. în privința suprafeței de teren pentru care există suprapunere.

În consecință, instanța a respins excepția lipsei de interes a reclamanților de a solicita anularea titlului de proprietate eliberat în favoarea pârâtului K. I., invocată de pârâții reconvenționali, motivat de faptul că suprafața de teren pretinsă de reclamanți nu se află în titlul de proprietate eliberat în favoarea reclamanților, excepție care a fost unită cu fondul cauzei prin încheierea de ședință din data de_ .

În ceea ce privește Titlului de Proprietate nr.0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I. la data de_ de către C. J. C., făcând aplicarea dispozițiilor legale anterior enunțate, instanța a reținut că pârâtul K. I. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru a-i fi eliberat titlul în procedura instituită de legile fondului funciar, nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate cel puțin pentru suprafața de teren în litigiu, nu a făcut dovada că el sau antecesorii lui au fost persoanele care au introdus în CAP suprafața de teren menționată, nu a existat vreo Hotărâre a Comisiei Județene C. de validare a propunerilor de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea sa și nici nu a făcut dovada că s-ar fi adresat vreunei instanțe pentru a-i fi constatat dreptul de proprietate dobândit ope legis pentru ca, în baza unei hotărâri judecătorești să-i fie ulterior eliberat titlul de proprietate.

Raportat la toate probele administrate, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța a constatat că solicitarea reclamanților de constatare a

nulității absolute Titlului de Proprietate nr.0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I. la data de_ de către C. J. C., pentru suprafața de 106 mp identificată conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert Gheorghiță Tatiana, din suprafața totală de 300 mp înscrisă în titlu în tarla IV parcela 314/2 - curți construcții în suprafață de 300 mp și a procesului verbal de punere în posesie aferent titlului, este întemeiată, fiind admisă, titlul de proprietate fiind nelegal emis, cu încălcarea dispozițiilor legale și nul absolut raportat la dispozițiile art. III alin. 1 lit. a din legea nr. 169/1997.

De asemenea, raportat la toate considerentele de fapt și de drept expuse, instanța a apreciat că excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a pârâților reclamanți-reconvenționali H. I. și soția H. E. M. în formularea cererii reconvenționale, invocată de reclamanții-pârâți reconvenționali prin întâmpinare este întemeiată, fiind admisă și, pe cale de consecință a respins cererea reconvențională ca fiind formulată de pârâții reclamanți reconvenționali.

În ceea ce privește petitele subsidiare, având în vedere înscrierea greșită a numărului de parcele în cele două titluri de proprietate, instanța a încuviințat cererea reclamanților și în ceea ce privește modificarea acestora și, în consecință, a dispus modificarea numărului parcelelor înscrise în Titlului de Proprietate nr.0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I. la data de_ de către C.

J. C., astfel: tarla IV, parcela 129 - curți construcții; tarla IV, parcela 129/1 - arabil în suprafață de 300 mp; tarla IV parcela 129/2 - livadă în suprafață de 400 mp și, respectiv modificarea numărului parcelelor înscrise în Titlul de proprietate nr. 26116/1195 eliberat în favoarea def. P. V. la data de_ de C. J.

C., astfel: tarla IV, parcela 131 - curți construcții în suprafață de 400 mp; tarla IV, parcela 131/1 - arabil în suprafață de 200 mp; tarla IV parcela 131/2 - fânețe în suprafață de 800 mp.

Prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_, pârâtul

K. I. s-a obligat să transmită pârâtului H. I. dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.000 mp înscris în Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_, tarla IV parcela 314 - arabil în suprafață de 300 mp, parcela 314/1 - fânețe în suprafață de 400 mp, parcela 314/2 - curți, construcții în suprafață de 300 mp, pentru prețul de

1. lei vechi, plătit integral la data încheierii antecontractului.

   Pârâții H. I. și H. E. M. și-au întabulat în CF 1320 C. M., nr. cad. 462 - curte, livadă, arabil în suprafață de 1.000 mp, dreptul de proprietate asupra terenului dobândit de la pârâtul K. I., în baza Sentinței civile nr.753/2007 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._ .

   Așadar, titlul în temeiul căruia pârâtul K. I. a transmis pârâților H. I. și H. E. M. dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren în litigiu și în baza căruia aceștia și-au întabulat în cartea funciară dreptul de proprietate este o hotărâre judecătorească ce ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare, dată în temeiului unui antecontract de vânzare cumpărare având ca obiect și suprafața de teren pentru care instanța, prin prezenta sentință, constată nulitatea absolută parțială a Titlului de Proprietate nr.0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I. la data de_ de către C. J. C. .

   Hotărârea judecătorească menționată are regimul juridic al unui contract autentic de vânzare-cumpărare astfel că, împrejurarea că actul autentic nu s-a încheiat în fața unui notar public, ci este suplinit prin hotărâre judecătorească, nu face ca hotărârea astfel pronunțată să fie inatacabilă câtă vreme pârâtul K. I. a vândut ceva ce nu-i aparținea.

   Este real că pârâții H. I. și H. E. M. au fost de bună-credință la încheierea actului și, în opinia instanței, la momentul încheierii actului a existat o eroare comună și invincibilă, astfel că în speță, este aplicabil principiul error communis facit ius de care s-au prevalat reclamanții.

   Este firesc ca, urmare a constatării nulității absolute parțiale a Titlului de Proprietate nr.0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I. la data de_ de către C. J. C. pentru suprafața de teren în litigiu părțile să fie repuse în situația anterioară, astfel că instanța a admis cererea reclamanților și în privința

   acestui petit, constatându-se nulitatea absolută parțială a antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ între pârâtul K. I. și pârâții H.

   1. și H. E. M., pentru suprafața de 106 mp identificată conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert Gheorghiță Tatiana, din suprafața totală de 300 mp înscrisă în Titlul de Proprietate nr. 0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I. la data de_ de către C. J. C. în tarla IV parcela 314/2 - curți construcții în suprafață de 300 mp.

      În virtutea acelorași argumente trebuie efectuate și operațiunile de carte funciară care se impun, inclusiv rectificarea înscrierilor de carte funciară, astfel că raportat la dispozițiile art.43 alin. 2 din Legea nr.7/1996 instanța a dispus dezmembrarea pacelei cu nr. cadastral 462 înscrisă în CF 1320 C. -M., conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert Gheorghiță Tatiana și reînscrierea pacelelor dezmembrate în favoarea vechilor proprietari, astfel:

      • parcela cu nr. cadastral 462/2 - curte în suprafață de 106 mp;

      • parcela cu nr. cadastral 461/1 - livadă, arabil în suprafață de 894 mp.

Raportat la dispozițiile art. art.34 pct.1 și 4 din Legea nr.7/1996, republicată instanța a dispus și rectificarea înscrierilor din CF nr.1320 C. -M., conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert Gheorghiță Tatiana, în sensul radierii din CF a numărului cadastral nou 462/2 - curte în suprafață de 106 mp și reînscrierea suprafeței de 106 mp în CF vechi 285 C. -Mic, cu nr. top, 1284/_ /_ /3/1.

În ceea ce privește solicitarea reclamanților la obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, instanța a avut în vedere că aceștia au efectuat următoarele cheltuieli de judecată: 69 lei taxă timbru, 1,8 lei timbre judiciare, 945 lei onorariu expertiză, 200 lei onorariu avocat, 40 lei taxe cadastru obținere informații.

Văzând că cererea de chemare în judecată a fost în totalitate admisă, pârâții fiind în culpă procesuală și făcând aplicarea dispozițiilor art.274, art. 277 C.proc. civ., instanța a obligat pe pârâtul K. I. la plata către reclamanți a sumei de 418,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată, a obligat pârâții H. I. și H. E.

M., în solidar, la plata către reclamanți a sumei de 418,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată și a obligat pârâtele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. -M. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C., în solidar, la plata către reclamanți a sumei de 418,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva Sentinței civile nr.1482/20 D. 2012, pronunțată de Judecătorul Huedin, a declarat recurs pârâta C. locală de aplicare a L. nr.1. C. -M. (f.3), prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul respingerii capătului de cerere/înlăturarea dispoziției privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 418,5 lei, fără cheltuieli de judecată în recurs.

În motivare, a învederat faptul că prima instanță a aplicat greșit legea, deși din actele dosarului și consemnările încheierilor de ședință rezultă că nu s-a opus, respectiv a fost de acord cu admiterea acțiunii.

Chiar și din punct de vedere legal, prima instanță a aplicat greșit legea, pentru că în situația în care poziția sa procesuală a fost de neopunere, textul art.274 Cod procedură civilă devine inoperant, fără incidență de aplicare în cauză.

Prin urmare, consideră că se impunea a se da eficiență prevederilor art.275 Cod procedură civilă, nicidecum textelor legale reținute eronat de către judecătorie.

Pentru toate aceste motive, a solicitat a se dispune în consecință. Totodată, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Împotriva Sentinței civile nr.1482/20 D. 2012, pronunțată de Judecătorul Huedin, au declarat recurs și pârâții H. I. și H. E. M. (f.6-14), prin care au solicitat admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței civile atacate, în sensul admiterii cererii reconvenționale formulate și, în consecință să se constate nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr._ din data de 28 Mai 1999 cu privire la suprafața de teren de 106 mp., delimitată între punctele nr.422 - 423 - 437 - 435 - 463 - 461 - 462, conform Anexei nr.1 din

cadrul raportului de expertiză tehnică-judiciară întocmit de expert Gheorghiță Tatiana; respingerea excepției lipsei calității procesuale active și respingerea excepției lipsei de interes din cadrul petitului unu al cererii reconvenționale, excepții invocate de către reclamanții pârâți reconvenționali, respectiv, pe fondul cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată și nelegală, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată la fond, în sumă de 4.393 lei, cu cheltuieli de judecată aferente prezentului recurs.

În motivare au învederat faptul că sunt proprietarii imobilului teren "curte, livadă, arabil"; în suprafață de 1.000 mp., înscris în C.F. nr.1320 C. -M., A+1, număr cadastral 462, imobil pe care l-au dobândit prin cumpărare, ca bun comun, după cum rezultă din extrasul C.F.nr.1320 C. -M. depus la dosar.

Cu privire la această suprafață de teren, reclamanții pârâți reconvențional de rândul 1-3 nu au înțeles să le respecte dreptul lor de proprietate, în sensul că aceștia au acaparat și folosit abuziv o porțiune din aceasta.

Astfel, în anul 2005, în prezența primarului B., a ing. P. și a secretarei Primăriei, au încercat rezolvarea pe cala amiabilă a situației create de reclamanți pârâții reconvenționali de rândul 1-3, prin montarea unui gard care să delimiteze proprietatea lor de proprietatea pârâților însă, gardul a fost ulterior desființat în mod abuziv de către reclamanții pârâți reconvenționali de rândul 1-3, care cu acest prilej au acaparat și o poțiune de teren pe care subsemnații au apreciat-o la aceea dată ca fiind de cca. 150 mp. din terenul în suprafață de 1.000 mp., proprietatea lor.

Precizează recurenții că în dosarul nr._ al Judecătoriei Huedin s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare care avea ca obiectiv, în esență, stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea lor și cea a reclamanților pârâții reconvenționali de rândul 1-3 și după cum a rezultat din concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de către doamna expert Tatiana Gheorghiță în dosarul menționat anterior, reclamanții pârâți reconvenționali de rândul 1-3 ocupă și folosesc abuziv din proprietatea lor suprafața de 115 mp.

Revenind la hotărârea instanței de fond atacată prin prezentul recurs, recurenții pârâți arată că, contrar celor susținute de reclamanții pârâți reconvenționali și contrar reținerilor din cadrul motivării instanței de fond, aceștia și antecesorul lor nu au avut constant suprafața de 400 mp., motiv pentru care au înțeles să critice motivarea instanței fondului care nu a reținut acest aspect, respectiv nu a motivat de ce nu sunt relevante extrasele din registrul agricol din anii_ ,_, 1985, 1986 - 1989, 1992 - 1993.

Contrar celor reținute de instanța fondului, recurenții arată că din înscrisul Autorizația de executare lucrări nr.11 din 29 Mai 1978, emisă de Consiliul Popular al comunei C. -M., care vizează "grajd și șură"; se relevă în Planul de situație anexat faptul că există o delimitare clară între terenul proprietatea lui P. V. cu o lățime de 10 ml și suprafața de teren care se continuă înspre H. Ilie (spre nr.130, respectiv nr.128, în prezent).

Totodată, este absolută criticabilă soluția instanței fondului prin prisma faptului că aceasta a reținut în cadrul motivării că "prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Tatiana Gheorghiță ( …) s-a stabilit că în realitate familia P. folosește suprafața de 1.600 mp. teren, față de 1.400 mp. teren cât totalizează parcelele 314, 314/1, 314/2 din tarla IV înscrise în titlu";, însă cu toate acestea a pronunțat o hotărâre prin care suprafața de teren proprietatea lor a fost diminuată.

Recurenții critică soluția instanței de fond, întrucât deși din conținutul raportului de expertiză întocmit s-a constatat faptul că " ( …) o suprafață de 106 mp. folosită de reclamanții P. ca și parte a curții imobilului de la numărul administrativ 131 și parte din imobilele lor înscrise în Titlul de proprietate nr.26116/1195 eliberat la data de 28 Mai 1999 de C. J. C. în favoarea defunctului P. V. V. se suprapune peste numărul cadastral 462 întabulat în

C.F. nr.1320 C. -M. în favoarea pârâților H., respectiv terenul înscris în Titlul de proprietate nr.0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de 14 Februarie 2011 în favoarea pârâtului K. I. "; și nu s-a constatat că numărul cadastral 462

se suprapune peste o parte a curții imobilului de la numărul administrativ 131, instanța fondului dând câștig de cauză reclamanților, când este evident că deși folosesc o suprafață mai mare, au o suprafață mai mică în titlul de proprietate.

Recurenții apreciază că motivarea instanței de a respinge declarațiile martorilor, întrucât privesc "momente și fapte fie anterioare cooperativizării, fie ulterioare desființării C.A.P., fac referire la acte juridice de transmitere a dreptului de proprietate neprobate însă cu înscrisuri, astfel că sub aspectul legalității emiterii Titlului de proprietate nr.26116/1195 eliberat în favoarea defunctului P. V. la data de 28 Mai 1999 de C. J. C., instanța nu le va lua în considerare";, fiind una cel puțin contradictorie, întrucât este mai mult decât evident că raportat la solicitarea lor de anulare parțială a Titlului de proprietate nr._ eliberat în favoarea defunctului P. V. la data de 28 Mai 1999, instanța trebuia să verifice toate aspectele relevante cu privire la legalitatea emiterii titlului de proprietate, inclusiv dacă defunctul P. V. este persoană îndreptățită cu privire la suprafața de teren din litigiu, iar cu privire la acesta trebuia să țină seama de toate momentele și faptele relevante relatate de martorii audiați.

Recurenții critică și reținerea instanței fondului cu privire la faptul că "( …) raportat la toate considerentele de fapt și de drept expuse, instanța apreciază că excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a pârâților reclamanți reconvenționali H. I. și soția H. E. M. în formularea cererii reconvenționale, invocată de reclamanții pârâți reconvenționali prin întâmpinare este întemeiată ( …)";.

În speță este evident că au atât calitatea procesuală activă, cât și interes în ceea ce privește solicitările cuprinse în cererea reconvențională, cu atât mai mult cu cât aceste solicitări au fost și obiectul probațiunii în litigiu - administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară, în primul rând.

Concluziile expertizei cu privire la suprapunerea totală din punct de vedere scriptic a celor două suprafețe din litigiu și suprapunerea unei suprafețe de 106 mp. din punct de vedere al folosinței, suprafață care se regăsește în cartea funciară în care este înscris terenul lor, indică indubitabil că au atât interes, cât și calitate procesuală activă în cauză.

Astfel, sunt proprietarii imobilului teren "curte, livadă, arabil"; în suprafață de

1.000 mp., înscrisă în C.F. nr.1320 C. -M., A+1, număr cadastral 462, imobil pe care l-au dobândit prin cumpărare, ca bun comun, după cum rezultă din extrasul

C.F. nr.1320 C. -M. . Sunt proprietari, cumpărători de bună-credință, și-au întabulat dreptul lor de proprietate în mod legal, astfel de altfel reținut de instanța fondului.

Sub aspectul admiterii pe fond a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți, arată că sunt titulari ai dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 1.000 mp., înscrisă în C.F. nr.1320 C. -M., număr cadastra 462, suprafață din care face parte suprafața de 106 mp., care face obiectul litigiului.

După cum rezultă din probele administrate, reclamanții pârâți reconvenționali sunt cei care au acaparat fără drept suprafața de teren din litigiu.

Recurenții înțeleg să critice și aspectul reținut de instanța fondului că hotărârea judecătorească prin care și-au întabulat dreptul de proprietate "are regimul juridic al unui contract autentic de vânzare-cumpărare";, este total eronat, întrucât hotărârea judecătorească prin care și-au întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară are același regim juridic ca orice altă hotărâre judecătorească inclusiv ca cea pronunțată în speță, instanța fondului neputând să facă o ierarhizare între hotărârile judecătorești și cu atât mai puțin să lipsească parțial de efecte o hotărâre irevocabilă anterioară.

O ultimă critică, dar deosebit de relevantă se referă la reținerea instanței fondului cu privire la faptul că au fost de bună-credință la încheierea actului atacat (a antecontractului) și că "în opinia instanței, la momentul încheierii actului a existat o eroare comună și invincibilă, astfel că în speță, este aplicabil principiul error communis facit ius";.

Or, în aceste condiții, este inexplicabilă soluția de anulare parțială a actului de vânzare-cumpărare tocmai pentru că buna-credință și eroarea comună și invincibilă în care au fost, fac imposibilă anularea actului.

Cu privire la obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată de la fond în sumă de 418,50 lei, apreciază că întrucât au fost cumpărători de bună-credință, iar din răspunsul la interogatoriul administrat Comisiei locale C. -M. a rezultat că aceasta este în culpă, cu privire la eliberarea Titlului de proprietate nr.0570/1721, doar aceasta și eventual vânzătorul, pârâtul K. I. puteau fi obligați la suportarea cheltuielilor de judecată, din speță, iar nu ei.

Față de toate aceste aspecte relevate, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 alin.7, 8, 9, art.304¹, art.312 Cod procedură civilă, art.480, art.584 Cod civil, art.82, art.112, art.115, art.119, art.146, art.167 și următoarele, art.177 și următoarele, art.242 alin.2, art.274, art.299 și următoarele Cod procedură civilă, Legea nr.146/1997, Constituția României.

Prin întâmpinarea formulată, intimații P. I., P. M. și P. -B.

C. (f.26-30) pe cale de excepție, au invocat excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a recurenților H. I. și soția H. E. M. de a formula calea de atac a recursului în cauza de față, având în vedere că persoana pârâtă după care aceste persoane emit pretenții în dosar, pârâtul intimat

K. I. nu a înțeles să atace sentința instanței de fond sub nici o formă, în privința admiterii cererii de chemare în judecată privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate eliberat în favoarea acestuia, așa încât în privința acestuia, sentința fondului este irevocabilă, sentința fondului nefiind atacată sub acest aspect nici de celelalte două comisii locale de fond funciar care ar fi putut justifica vreun interes, ba mai mult prin recursul formulat recurenta C. locală de fond funciar C. -M. a arătat expres că este de acord, afirmându-se că au fost și la prima instanță de acord cu admiterea acțiunii principale.

Excepția lipsei calității procesuale active a pârâților reclamanți reconvenționali H. I. și soția H. E. M. de a solicita constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate eliberat în favoarea antecesorului lor, P.

V. în limita suprafeței de teren de 115 mp. în litigiu, este întemeiată, impunându-se admiterea excepției, având în vedere că pârâții recurenți nu au formulat niciodată cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu de 115 mp., teren care a făcut obiectul legilor fondului funciar, antecesorul lor intrând cu acest teren în C.A.P. C. -M., așa după cum o dovedesc copiile pozițiilor din registrul agricol din perioada anilor 1959 - 1990, pretențiile acestora fiind întemeiate pe o "nelegalitate"; săvârșită prin eliberarea titlului de proprietate în favoarea pârâtului K. I., nelegal și abuziv, inclusiv pentru suprafața de teren în litigiu de 115 mp., or în ipoteza admiterii cererii lor de chemare în judecată, și în lipsa formulării unei cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu de către pârâții H. I. și soția H.

E. M., aceștia "nu pot câștiga nimic"; prin formularea cererii reconvenționale, sens în care nefiind titularii unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litiu, în suprafață de 115 mp., aceștia nu justifică calitatea procesuală activă necesar pentru formularea petitelor cuprinse în cererea lor reconvențională, sens în care excepția este întemeiată.

De asemenea, este întemeiată și excepția lipsei de interes a pârâților reclamanți reconvenționali H. I. și soția H. E. M. de a solicita con de a solicita constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate eliberat în favoarea antecesorului lor, P. V., în limita suprafeței d4e 115 mp. în litigiu, având în vedere că aceștia nu pot justifica "interesul legitim"; prevăzut de dispozițiile art. III alin.2 din Legea nr.169/1997, republicată, ca o condiție indispensabilă pentru formularea unei cereri de chemare în judecată având ca obiect constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate, întrucât așa-zisul interes al acestor pârâți nu este sub nici o formă unul legitim, ci este în realitate unul vădit nelegitim, rezultat dintr-o nelegalitate vădită, respectiv din eliberarea nelegală a titlului de

proprietate inclusiv pentru suprafața de teren în litigiu în favoarea pârâtului K. I.

, care este antecesorul în drepturi al acestora, or pârâții H. I. și soția H. E.

M. sunt ținuți să respecte situația juridică a titlului nelegal al autorului lor în drepturi, K. I. fiind persoana cu care au încheiat înscrisul sub semnătură privată validat prin hotărâre judecătorească, așa încât pârâții nu pot invoca "un interes rezultat dintr-o nelegalitate"; pentru a formula pretenții cuprinse în cererea reconvențională, motiv pentru care aceștia nu se pot prevala de un "interes legitim";, așa după cum pretind imperativ dispozițiile legale incidente în speța de față.

Pe fondul recursului formulat de H. I. și soția H. E. M., dacă s-ar trece peste excepțiile invocate, intimații au solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat, cu consecința menținerii în integralitate a sentinței civile atacate, ca temeinică și legală.

În privința recursului Comisiei locale de fond funciar C. -M., îl apreciază ca fiind neîntemeiat, întrucât pretinsa recunoaștere a pretențiilor reclamanților de către pârâta recurentă nu s-a făcut în cadrul termenului procedural pentru a putea beneficia de dispozițiile art.275 Cod procedură civilă.

Solicită și cheltuieli de judecată.

În motivare au arătat că în privința cererii introductive precizate, corectă și legal a apreciat-o instanța fondului ca fiind pe deplin dovedită, așa după cum rezultă din probațiunea scriptică aflată la dosarul cauzei, coroborată cu concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Tatiana Gheorghiță, precum și cu depozițiile martorilor audiați.

După cum rezultă din cele două dosare de fond funciar comunicare instanței de judecată de către C. locală de fond funciar C. -M., în realitate există doar unul singur, legal întocmit, aparținând antecesorului lor tată P. V. V., întrucât pentru pârâtul K. I. nu exista nici un dosar de fond funciar, pentru acesta existând doar titlul de proprietate, lipsind cu desăvârșire orice alt document absolut necesar din procedura legală premergătoare eliberării titlului de proprietate atacat: cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate însoțită de actele justificative, hotărârea de aprobare a comisiei locale, hotărârea de validare a comisiei județene însoțită de anexa de validare, procesul-verbal de punere în posesie și schița anexă a terenului pus în posesie, planul parcelar aferent punerii în posesie.

Dovada îndreptățirii lor la întreaga suprafață de 400 mp. intravilan curte, din care fac e parte și suprafața în litigiu de 106 mp., a fac atât cu copia registrului agricol din perioada anilor 1959 - 2007 aparținând antecesorului lor și apoi subsemnaților, unde inițial este menționată suprafața de 0,07 ha curte, fiind făcută mențiunea pe fila din registru agricol de G.A.C. C. -M., adică terenul era cooperativizat, iar ulterior din perioada anilor 1964 - 1970 și până la revoluție, exista mențiunea pe filele din registru agricol că antecesorul lor în drepturi era colectivist, adică membru C.A.P., intrând cu întregul teren avut în C.A.P., ulterior în preajma revoluției suprafața curții fiind redusă la 400 mp., adică exact cât există și în prezent, în care este inclusă și terenul în litigiu în suprafață de 106 mp.

Aspectul că terenul în litigiu cu categoria de folosință curte în suprafață de 106 mp. care face obiectul litigiului, parte din terenul curtea lor în suprafață de 400 mp. înscris în titlu de proprietate în favoarea antecesorului lor, a făcut obiectul L. nr.1. a fondului funciar și s-a aflat în perimetrul fostului C.A.P. Căpuțșu-M. la data de 01 Ianuarie 1990 nu a fost niciodată contestat în prezenta cauză, a fost acceptat ca și atare, fiind dovedit și cu copiile din pozițiile din registru agricol aparținând antecesorului lor.

De asemenea, la dosarul cauzei au depus în probațiune copiile autorizației de construire a construcției și a anexei gospodărești aparținând lor, precum și planurile anexă, în original, care nu au fost niciodată contestate de către partea adversă, din simpla analiză rezultând fără putință de tăgadă că la nivelul anului 1971 întreg terenul cu destinația curte în suprafață de 400 mp. era proprietatea antecesorului lor, existând o delimitare clară pe ambele planuri în original depuse în probațiune.

Intimații solicită a fi avute în vedere și piesele anexa autorizației de construire și, mai ales, adeverința de atribuire a unei părți din terenul curte în favoarea antecesorului lor de către C.A.P. C. -M., aspect care justifică că pe lângă porțiunea deținută de ei inițial, o altă parte până la concurența suprafeței totale de 400 mp. curte le-a fost atribuită de către C.A.P. Căpuș, așa încât toate susținerile pârâților H. I. și soția H. E. M. și ale martorilor acestora sunt fără valoare, având în vedere dreptul de dispoziție manifestat expres de către fostul C.A.P. Căpuș în al cărui patrimoniu se găsea la acel moment întreg terenul curte în suprafață de 400 mp. ca urmare a faptului că antecesorul lor a intrat în

C.A.P. cu întreg terenul deținut.

Intimații solicită de asemenea să fie avută în vedere și poziția procesuală exprimată de către pârâta C. locală de fond funciar C. -M. prin interogatoriul administrat, care arată că singurul titlu de proprietate legal eliberat este cel emis în favoarea antecesorului lor, în timp ce titlul de proprietate emis în favoarea lui K.

I. este vădit nelegal, sens în care a arătat că este de acord cu anularea acestuia parțială, respectiv cu admiterea acțiunii reclamanților.

În privința acțiunii introductive, în mod corect a fost reținut că incident în cauză de către instanța de fond și art.23 din Legea nr.1., republicată, iar în privința cererii reconvenționale formulate de către pârâții H. I. și soția H. E.

M., în principal, în mod corect au fost admise de către instanța fondului excepțiile invocate,având în vedere că potrivit art.8 alin.2 din Legea nr.1. "de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și în condițiile legii civile, moștenitorii acestora";.

Conform alin.3 al art.8 din Legea nr.1. "stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe maxime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil";.

Potrivit art.11 din lege, alin.1 "suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori";.

Astfel, raportat la dispozițiile legale enunțate și ținând cont de faptul că pârâtul K. I. și H. I. și soția H. E. M. nu au formulat niciodată vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, în suprafață de 106 mp., nu au adus niciodată terenul în litigiu în suprafață de 106 mp. - curte în intravilan în cooperativa agricolă de producție și nici nu pot justifica vreun drept de proprietate în privința terenului în litigiu, rezultă că aceștia - pârâții

1. I. și soția H. E. M. - nu au calitate procesuală activă de a formula cererea reconvențională în privința petitelor cuprinse în aceasta, sens în care prima excepție este întemeiată, impunându-se cu necesitate admiterea acesteia anterior oricăror alte aspecte, fiind vorba despre o excepție absolută și peremtorie.

   În privința celei de-a două excepții invocate, respectiv a lipsei de interes a pârâților H. I. și soția H. E. M. în formularea petitelor cuprinse în cererea reconvențională, precizează că, potrivit alin.2 din art. III al L. nr.169/1997, republicată, nulitatea poate fi invocată de "orice persoană care justifică un interes legitim"; or, în speță, pârâții H. I. și soția H. E. M. nu pot invoca nici un fel de interes legitim, pretins de textul legal, în formularea cererii reconvenționale, atâta vreme cât așa-zisul interes al acestor pârâți nu este sub nici o formă unul legitim, ci este în realitate unul vădit nelegitim, rezultat dintr- o nelegalitate vădită, respectiv din eliberarea nelegală a titlului de proprietate inclusiv pentru suprafața de teren în litigiu de 115 mp., în favoarea pârâtului K.

2. , care este antecesorul în drepturi al acestora, or pârâții H. I. și soția H. E.

1. sunt ținuți să respecte situația juridică a titlului nelegal al autorului lor în drepturi - K. I., acesta fiind persoana cu care au încheiat înscrisul sub semnătură privată validat ulterior prin hotărâre judecătorească, așa încât pârâții nu pot invoca "un interes rezultat dintr-o nelegalitate"; pentru a formula pretențiile

   cuprinse în cererea reconvențională, motiv pentru care aceștia nu se pot prevala de un "interes legitim";, așa după cum pretind imperativ dispozițiile legale incidente în speța de față.

   Pentru toate aceste considerente, excepția lipsei de interes este întemeiată, fiind corectă admisă de către instanța fondului.

   În final, intimații au solicitat respingerea ca neîntemeiate a celor două recursuri, cu consecința menținerii în integralitate ca fiind temeinică și legală a sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată.

   În drept, au fost invocate dispozițiile art.115-118, art.274, art.299-316 Cod procedură civilă anterior, Legea nr.1. cu modificările și completările ulterioare.

   Analizând recursurile declarate, prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:

   În temeiul art.137 alin 1 C pr civ instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

   În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a recurenților H. I. și H. E. în promovarea recursului împotriva Sentinței civile nr.1482/2012 pronunțată de Judecătoria Huedin. T. ul urmează a le respinge pentru următoarele considerente:

   Astfel, reclamantul și pârâtul care și-au disputat un drept în fața primei instanțe, au posibilitatea să se plângă împotriva hotărârii de fond pe calea apelului sau a recursului.

   De asemenea s-a statuat în doctrină aspectul potrivit căruia calitatea de parte în proces nu este însă suficientă, fiind necesar pentru cele care face recurs să justifice și interesul de a ataca hotărârea. Practic înseamnă că legitimare activă are numai partea care a pierdut procesul, deoarece cel care a câștigat în fața primei instanțe nu are interes, nu poate demonstra drepturile care i-au fost lezate.

   Or, în speța de față, recurenții H. I. și H. E., pe de o parte, au avut calitatea de părți litigante, iar pe de altă parte, anulându-li-se parțial antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ între pârâtul K.

   1. și aceștia, în mod evident le-a fost lezat un drept.

De altfel, recurenții ar justifica interes și calitatea procesuală activă în promovarea prezentului recurs și doar din perspectiva faptului că în fața primei instanțe au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată.

O primă chestiune care trebuie statuată de către tribunal o reprezintă incidența în speță a dispozițiilor art. 23 din Legea nr.1. în ceea ce privește Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I. la data de_ de către C. J. de fond funciar C. .

În aceste condiții, contrar opiniei exprimate de prima instanță, devin deosebit de relevante depozițiile martorilor audiați în prezenta speță.

Astfel, martorul H. V., prin depoziția sa, a relevat că imobilul casă de la nr. 128 care există în prezent a fost construit în urmă cu 20 de ani, pe același loc pe care exista casa veche, astfel că situația juridică a acestui imobil-teren, aferent casei susmenționate, înscris în Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I., se circumscrie ipotezei imaginate de legiuitor în dispozițiile art.23 alin 1 și 4 din Legea nr.1. .

Este adevărat că potrivit art.10 alin 3 din Legea nr.1. stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, care în conformitate cu dispozițiile alin 4 al aceluiași articol, trebuia depusă în termenul de decădere statuat de lege.

În speță, în ceea ce privește terenul înscris în Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat în favoarea pârâtului K. I., este vorba de un teren intravilan, aferent casei de locuit de la nr. administrativ 128 C. M. și anexelor gospodărești. Legea nr.1. face o distincție netă între terenurile intravilane și cele extravilane, atât în ceea ce privește formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, cât și în privința punerii în posesie pe amplasamentul proprietății.

Încă prin art.8 din Decretul-lege nr.42/1990 s-a prevăzut că terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul

acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor, acestea pot fi înstrăinate și lăsate moștenire. Prin urmare, dreptul de proprietate asupra acestor categorii de persoane, s-a dobândit de către deținătorii caselor de locuit, în baza dispozițiilor Decretului-lege nr.42/1990.

De aceea, în art.23 alin 1 din Legea nr.1. s-a prevăzut că sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii iar în alin 4 al aceluiași articol se precizează că dispozitiile alin. (1) se aplica si persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.

T. ul se raliază opiniei exprimată în literatura de specialitate care consideră că dreptul de proprietate al persoanelor vizate de art.23 din Legea nr.1. izvorăște din lege, dar, având în vedere interesul acestei categorii de persoane de a avea un act de proprietate, nimic nu împiedică obținerea lui de la organele abilitate prin legea fondului funciar.

Martora Faur M. a declarat că imobilele de la nr.128 și nr.131 aveau o curte care era folosită înainte de colectivizare de către H. S., H. I., H. Ilie, H. M. și P. V., iar după desființarea C.A.P. numai de către P. V.

, însă nu știe cum P. V. a ajuns să folosească tot (fila 314 din dosarul de fond)

Același martor a precizat că știe că pârâtul K. I. este ginerele lui H. Iosif, iar la grădina și terenul în litigiu i-a văzut doar pe socrii sai, respectiv H. Iosif și Florica, precum și pe fiica acestora Viorica.

Așa cum a reținut și instanța de fond din declarația martorei Butan M. a rezultat că pe terenul în litigiu au existat 5 case, martora indicând poziționarea acestora. Grădina se întindea dincolo de case și fiecare familie folosea grădina ei, plecând de la nr. 131 spre nr. 128 folosind P. V., H. S., H. I., H.

M., H. Ilie. Curtea era folosită în comun de cele 5 familii. Înainte de colectivizare, prin anii 1957-1959 H. Ilie ar fi cumpărat partea ce le revenea din curte și grădină lui H. S. și H. I., ulterior efectuând un schimb cu H. M.

. H. Iosif a fost fiul lui H. M. și a folosit terenul ce a revenit acesteia, pe care apoi l-a dat ginerelui K. I., iar pârâtul K. I. l-a vândut în urmă cu circa 5-6 ani. Terenul nu a fost împrejmuit cu gard, poarta de la drum fiind construită de P.

V. atunci când și-a construit casa.

Un aspect deosebit de important relevat de către acest martor îl reprezintă faptul că nu știe ca P. V. să fi cumpărat vreo suprafață de teren de la persoanele care îl foloseau.(fila 315-verso din dosarul de fond)

Prin depoziția sa martorul H. V. a precizat faptul că în schița de la fila 236 din dosar care i s-a prezentat spre vedere, terenul aferent casei de la nr.131, care a aparținut lui P. V. a avut deschiderea la drum pe lățimea casei iar suprafața de teren dintre zidul casei și casa de la nr. administrativ 128 a aparținut lui H. S. și I., care s-au mutat și au vândut-o lui H. Ilie.

În continuarea depoziției sale martorul a relevat că numai o parte din terenul dintre casele cu nr.131 și 128 a fost cumpărată de către H. Ilie de la H.

S. și H. I., cealaltă parte fiind primită de H. Iosif de la părinții lui ulterior fiind dată pârâtului Kalos I. .

Martorul a mai precizat că în timpul colectivizării bucata de pământ dinspre csa cu nr.128 a fost folosită de H. Ilie, iar bucata de tern dintre casa de la nr.13 a fost folosită de H. Iosif până când a vândut-o lui H. Ilie.

Din nou, un aspect deosebit de relevat expus de acest martor îl reprezintă faptul că familia P. nu a cumpărat niciodată teren dintre parcelele cuprinse între casele de la nr.128 și 131 C. M., întrucât dacă s-ar fi întâmplat acest lucru cu siguranță ar fi aflat, fiind vecini.(fila 317 verso din vol. II dosar fond).

De asemenea, același martor a mai arătat că în prezent tot terenul dintre nr.128 și 131 este folosit de către P. I., deși H. Ilie i-a permis să folosească doar o mică porțiune, întrucât nu avea curte.

În cauză, în fața primei instanțe s-a administrat ca probă tehnică expertiza în specialitatea topografie ale cărei concluzii au relevat următoarele aspecte:

În privința terenului intravilan înscris în Titlul de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C. în favoarea def. P. V.

V., s-a stabilit că în realitate familia P. folosește suprafața de 1600 mp teren, față de 1400 mp teren cât totalizează parcelelor 314, 314/1, 314/2 din tarla IV înscrise în titlu. În privința terenului în suprafață de 1.000 mp înscris în Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_ în favoarea pârâtului K. I. și intabulat în CF 1320 Căpușa M. nr. cad. 462 în favoarea reclamanților reconvenționali H. I. și H. E. M., s-a specificat că nu se poate indica suprafața reală folosită, întrucât, pe de o parte, fam. H. nu a putut indica limitele, iar pe de altă parte parcela de teren împreună cu imobilul casă și teren de la nr. adm. 128 sunt folosite de fam. H. ca un tot unitar.

În răspunsul la obiectivul nr. 2 al raportului de expertiză s-a specificat că deși partea grafică (planul de punere în posesie) ar trebui să fie în concordanță cu partea scriptică (suprafața de teren înscrisă în Titlul de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C. în favoarea def. P. V. V. ), acestea nu corespund, în sensul că prin calculul suprafeței parcelei reclamanților pe limitele grafice transpuse în planul de punere în posesie ar rezulta o suprafață de 2802 mp, existând o eroare la întocmirea planului parcelar.

În ceea ce privește concordanța dintre partea grafică (planul de punere în posesie) ar trebui să fie în concordanță cu partea scriptică (suprafața de teren înscrisă în Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_ în favoarea pârâtului K. I. ), acestea nu corespund, în sensul că prin calculul suprafeței parcelei pârâților pe limitele grafice transpuse în planul de punere în posesie ar rezulta o suprafață de 1335 mp, existând o eroare la întocmirea planului parcelar. S-a concluzionat că raportat la transpunerile grafice ale planurilor parcelare ar rezulta că suprafețele de etern înscrise în cele două titluri de proprietate se suprapun integral, aceasta fiind însă, în opinia expertului, o eroare la întocmirea planurilor parcelare, asupra căreia explicațiile ar trebui să revină Comisiei Locale C. -M. .

De asemenea expertul a constat că o suprafață de 106 mp folosită de reclamanții P. ca și parte a curții imobilului de la nr. adm. 131 și parte din imobilele lor înscrise în Titlul de proprietate nr. 26116/1195 eliberat la data de_ de C. J. C. în favoarea def. P. V. V. se suprapune peste nr. cad. 462 întabulat în CF 1320 C. M. în favoarea pârâților H. - respectiv terenul înscris în Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_ în favoarea pârâtului K. I., aspect relevat de planul de situație întocmit conform folosinței, existent la fila 236 din dosarul de fond.

Prin raportare la depozițiile martorilor, coroborate cu expertiza topografică efectuată în cauză, care a relevat că familia P. folosește o suprafață de 106 mp din terenul înscris în Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_ în favoarea pârâtului K. I., suprafață aflată în proximitatea imobilului casă de la nr. administrativ 128 C. M., fiind aproape lipită de această casă, așa cum rezultă din planul de situație de la fila 236 din vol. I al dosarului de fond, în condițiile în care suprafața totală de teren folosită de familia

P., respectiv 1600 mp, excede celei înscrise în titlul de proprietate, care este de 1400 mp, tribunalul conchide că P. V V. nu are calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceste porțiuni de teren în temeiul L. nr.1. .

T. ul a ajuns la această concluzie, în condițiile în care, așa cum am evocat anterior, martorii audiați în prezenta pricină au relevat că familia P. nu a cumpărat și nu i s-a permis folosirea vreunei parcele de teren dintre imobilele-case situate la nr. administrativ 131, respectiv 128 C. M. .

Astfel, tribunalul, contrar opiniei primei instanța, apreciază că, în speță, în ceea ce privește Titlul de proprietate nr. 0570/1721 eliberat de C. J. C. la data de_ în favoarea pârâtului K. I., sunt pe deplin incidente dispozițiile art.23 alin 1 și 4 din Legea nr.1., în condițiile în care martorii audiați în cauză,

inclusiv cel propus de către reclamanți, respectiv Faur M., au relevat că terenul aferent casei de la nr.128 C. M. a fost folosit inițial de H. Iosif, care i la-a dat ulterior ginerelui său, pârâtul K. I. .

Astfel, în mod eronat prima instanță a reținut că pârâtul K. I. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru a-i fi eliberat titlul în procedura instituită de legile fondului funciar, nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate cel puțin pentru suprafața de teren în litigiu, nu a făcut dovada că el sau antecesorii lui au fost persoanele care au introdus în CAP suprafața de teren menționată, nu a existat vreo Hotărâre a Comisiei Județene C. de validare a propunerilor de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea sa și nici nu a făcut dovada că s-ar fi adresat vreunei instanțe pentru a-i fi constatat dreptul de proprietate, pentru ca, în baza unei hotărâri judecătorești să-i fie ulterior eliberat titlul de proprietate, în condițiile în care așa cum am evocat anterior, dreptul de proprietate izvorăște ope legis, eliberarea titlului de proprietate făcându-se doar cu caracter recognitiv și constatator, doveditor.

Odată statuat asupra acestui aspect, tribunalul conchide că, în ipoteza relevată de expertiza topografică, acea a suprapunerii unei suprafețe de 106 mp între teren înscris în Titlul de proprietate nr.26116/1195 emis la data de 28 mai 1999 în favoarea lui P. V.V. și terenul intabulat în favoarea recurenților, demersul juridic al recurenților-reclamanți reconvenționali, are o finalitate practică, urmărind obținerea unui folos de ordin patrimonial, astfel că va fi respinsă excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a pârâților reclamanți- reconvenționali H. I. și soția H. E. M. în formularea cererii reconvenționale, invocată de reclamanții-pârâți reconvenționali prin întâmpinare.

În condițiile, în care așa cum am precizat anterior, tribunalul a concluzionat că P. V V. nu are calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 106 mp, astfel cum este relevată în planul de situație de la fila 236 fond, întocmit de către doamna expert Gheorghiță Tatiana, în speță devin pe deplin incidente dispozițiile art.III alin 1 lit a din Legea 169/1997, astfel că făcând aplicarea lor, urmează a se constata nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr.26116/1195 emis la data de 28 mai 1999 în favoarea lui P. V.V. cu privire la suprafața de teren de 106 mp, delimitată între punctele nr.422-423-437-461-462, conform Anexei nr.1 din Raportul de expertiză topografică întocmit de către expert judiciar Gheorghiță Tatiana.

Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul în temeiul art.312 va respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a recurenților H. I. și H. E. în promovarea recursului împotriva Sentinței civile nr.1482/2012 pronunțată de Judecătoria Huedin, va admite recursul promovat de pârâții H. I. și H. E. M. împotriva Sentinței civile nr.1482/2012 pronunțată de Judecătoria Huedin la data de_ în dosarul civil nr._ pe care o modifică în totalitate și pe cale de consecință: va respinge cererea de chemare în judecată precizată și completată formulată de reclamanții P.

I., cu domiciliul în com. C. -M., sat C. -Mic, nr. 131, jud. C., P. M., cu domiciliul în com. C. -M., sat C. -Mic, nr. 131, jud. C. și P. -B. C. V., cu domiciliul în com. Mărgău, sat Mărgău, nr. 454, jud. C., toți cu domiciliul procesual ales în C. -N., B-dul 1 D. 1918, nr. 124, ap. 26, jud. C. în contradictoriu cu pârâții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C. -M., cu sediul în com. C. -M., sat

C. -M., jud. C., C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C., cu sediul în C. -N., B-dul 21 D. 1989, nr. 58, jud. C., K. I., cu domiciliul în T., str. A. V., nr. 100, Bl. B120, et.8, ap. 22, jud. C. și reședința în C. -N., str. C-tin B., nr. 171, ap. 91, jud. C., H. I. și H. E. M., ambii cu domiciliul în C. -N., str. D., nr. 4, ap. 18, jud. C., va respinge excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a pârâților reclamanți-reconvenționali H. I. și soția H. E.

M. în formularea cererii reconvenționale, invocată de reclamanții-pârâți reconvenționali prin întâmpinare, va admite cererea reconvențională formulată de

pârâții-reclamanți reconvenționali H.	I. și H.	E. M.	în contradictoriu cu
reclamanții pârâți reconvenționali P.	I., P.	M., P.	-B. C. V. și

pârâtele C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C. -M. și C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE

PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C. și pe cale de consecință va constata nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr.26116/1195 emis la data de 28 mai 1999 în favoarea lui P. V.V. cu privire la suprafața de teren de 106 mp, delimitată între punctele nr.422-423-437-461-462, conform Anexei nr.1 din Raportul de expertiză topografică întocmit de către expert judiciar Gheorghiță Tatiana.

Recursul Comisiei Locale de fond funciar C. M., formulat doar din perspectiva cheltuielilor de judecată, urmează a fi admis ca o consecință firească a soluției adoptate de tribunal în ceea ce privește recursul declarat de pârâții H. I. și H. E. M. .

În temeiul art.274 C pr civ va obliga reclamanții P. I., P. M. și P.

-B. C. V., la plata în favoarea reclamanților-reconvenționali H. I. și soția

H. E. M. a sumei de 4393 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fața instanței de fond dintre care 3748 lei onorariu avocat și 645 lei onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a recurenților H. I. și H. E. în promovarea recursului împotriva Sentinței civile nr.1482/2012 pronunțată de Judecătoria Huedin.

Admite recursurile promovate de pârâții H. I. și H. E., C. locală de fond funciar C. M. împotriva Sentinței civile nr.1482/2012 pronunțată de Judecătoria Huedin la data de_ în dosarul civil nr._ pe care o modifică în totalitate și pe cale de consecință:

Respinge cererea de chemare în judecată precizată și completată formulată de reclamanții P. I., cu domiciliul în com. C. -M., sat C. -Mic, nr. 131, jud.

C., P. M., cu domiciliul în com. C. -M., sat C. -Mic, nr. 131, jud. C. și

P. -B. C. V., cu domiciliul în com. Mărgău, sat Mărgău, nr. 454, jud. C., toți cu domiciliul procesual ales în C. -N., B-dul 1 D. 1918, nr. 124, ap. 26, jud. C. în contradictoriu cu pârâții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C. -M., cu sediul în com. C. -M., sat C. -M., jud. C., C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C., cu sediul în C. -N., B-dul 21 D. 1989, nr. 58, jud. C., K. I., cu domiciliul în T., str. A. V., nr. 100, Bl. B120, et.8, ap. 22, jud. C. și reședința în C. -N., str. C-tin B., nr. 171, ap. 91, jud. C., H. I. și H. E. M., ambii cu domiciliul în C. -N., str. D., nr. 4, ap. 18, jud. C.

Respinge excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a pârâților reclamanți-reconvenționali H. I. și soția H. E. M. în formularea cererii reconvenționale, invocată de reclamanții-pârâți reconvenționali prin întâmpinare.

Admite cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvenționali H. I. și H. E. M. în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvenționali P. I., P. M., P. -B. C. V. și pârâtele C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C.

-M. și C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA

TERENURILOR C. și pe cale de consecință:

Constată nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr.26116/1195 emis la data de 28 mai 1999 în favoarea lui P. V.V. cu privire la suprafața de teren de 106 mp, delimitată între punctele nr.422-423-437-461-462, conform

Anexei nr.1 din Raportul de expertiză topografică întocmit de către expert judiciar Gheorghiță Tatiana.

Obligă reclamanții P. I., P. M. și P. -B. C. V., la plata în favoarea reclamanților-reconvenționali H. I. și soția H. E. M. a sumei de 4393 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fața instanței de fond dintre care 3748 lei onorariu avocat și 645 lei onorariu expert.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 10 Iulie 2013.

Președinte, O. R. G.	Judecător, C. -V. B.	Judecător, A. -F. D.
Grefier, G. -C. Ț.

G.Ț. 10 Iulie 2013

Red. A.B.P./10 Iulie 2013/16 p./1630Red. A.F.D./2 exemplare/

Judecător fond: S. Jeni M. - Judecătoria Huedin

← Decizia civilă nr. 2/8. Fond funciar		Decizia civilă nr. 229/2013. Fond funciar →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Decizia civilă nr. 1091/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 280/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 773/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 2/8. Fond funciar Decizia civilă nr. 229/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 2232/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 1278/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 593/2013. Fond funciar