Decizia civilă nr. 235/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ nr. 235/R/2013 Ședința publică din data de 22 mai 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: R. - I. B., judecător JUDECĂTOR: M. L. B.
JUDECĂTOR: G. C. F., președinte de secție
GREFIER: N. G.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de intimatul R. V. împotriva sentinței civile nr. 12378/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. _
, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal al părților făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul contestatorului - recurent R. V., avocat J. Nandor, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind contestatorul - recurent R. V. și contestatorii - intimați P. G. și P. F. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul contestatorului-recurent R. V., avocat J. Nandor, arată că nu formulează cereri prealabile dezbaterii recursului.
Nemaifiind cereri prealabile soluționării recursului, tribunalul închide faza de cercetare judecătorească și dispune dezbaterea acestuia.
Reprezentantul contestatorului-recurent, avocat J. Nandor, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, modificarea hotărârii atacate și în consecință, respingerea contestației la executare, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, sens în care depune la dosar chitanța privind plata onorariului avocațial.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată,
Prin sentința civilă nr. 12378/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost admisă contestația la executare formulată și ulterior precizată de contestatorii P. G. P. și P. F. , în contradictoriu cu intimatul R. V. , și, în consecință:
- s-a dispus anularea Încheierii civile nr. 7878/CC/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B., referitoare la încuviințarea executării silite a înscrisului intitulat "Declarație"; autentificat prin Încheierea nr. 2605/_ de
"Biroul Notarilor Publici Asociați Bria"; și a formelor de executare emise în dosar execuțional 222/2012 al BEJ Câmpean A. R., respectiv Somația emisă la _
.
lei.
A fost obligat intimatul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 548,7
Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță, analizând actele și
lucrările dosarului execuțional atașat, a reținut următoarele:
Contestația la executare inițial formulată și precizată, obiect al prezentei cauze este o veritabilă contestație la titlu, cu consecința anulării formelor de executare, în sensul în care se invocă disp. art.372 Cod procedură civilă și art.66 din Legea 36/1995, susținându-se practic, inexistența titlului executoriu, în baza căruia s-au emis formele de executare, în dosar execuțional nr.222/2012 al BEJ Câmpean A.
R. .
În conformitate cu art. 372 Cod procedură civilă "Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris, care potrivit legii, constituie titlu executoriu", iar potrivit art. 66 din Legea nr. 30/1995, a notarilor publici și a activității notariale, "actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia."
Analizând înscrisul autentificat sub nr. 2605/_ de BN Asociați "Bria"; (f.
43 dosar execuțional 222/ex/2012 depus în copie), în raport de textele legale invocate, este în afara oricărei discuții faptul că, el reprezintă o declarație extrajudiciară, care emană de la contestatorul P. G. P., referitoare la recunoașterea unei datorii, în cuantum de 2200 euro, prin care acesta se obligă la restituirea ei, până la 30 iulie 2011, înscris care are valențele unei eventuale probe referitoare la recunoașterea unui împrumut acordat de către intimatul R. V. .
Înscrisul intitulat "Declarație"; emanând de la contestatorul P. G. P., nu reprezintă un acord de voință, în sensul constituirii unui drept de creanță, conform art.372 Cod procedură civilă, respectiv 66 din Legea nr.36/1995, și nu produce efecte juridice, în acest sens, nefiind susceptibil de executare silită, conform art.399 și urm. Cod procedură civilă .
Pe de altă parte " titlul"; în litigiu, este nul și în raport de dispozițiile art.30, 32, 33 și urm. Cod familiei vechi, în vigoare în momentul emiterii acestui înscris, întrucât contestatorul era căsătorit în momentul asumării pretinsei obligații și nu avea mandat expres din partea soției sale, neoperând în speță teza mandatului tacit reciproc.
Cu alte cuvinte, înscrisul intitulat "Declarație"; reprezintă o recunoaștere extrajudiciară a unei obligații ce poate fi, eventual valorificată printr-o convenție voluntară, asumată de ambii soți, sau în caz de refuz, printr-o acțiune de drept comun.
Concluzionând, o recunoaștere voluntară a unei datorii, făcută exclusiv de unul din soți nu poate fi și nu reprezintă titlu executoriu în sensul legii, chiar dacă a fost dată în fața notarului public.
Drept urmare, și văzând Încheierea civilă nr. 7878/CC/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B. prin care s-a încuviințat executarea silită, referitoare la ambii soți, respectiv contestatorii P. G. P. și P. F. ,(fila 39 dosar execuțional), cererea de executare silită fiind formulată în contra ambilor soți, cum instanța nu este ținută exclusiv de temeiul de drept invocat, în baza textelor legale mai sus menționate, respectiv art. 399 și urm. Cod procedură civilă, a admis contestația și a dispus anularea încheierii civile mai sus menționate, referitoare la
încuviințarea executării silite a înscrisului intitulat "Declarație"; autentificat prin Încheierea nr. 2605/_ de "Biroul Notarilor Publici Asociați Bria"; și a formelor de executare emise în dosar execuțional 222/2012 al BEJ Câmpean A. R., respectiv Somația emisă la_ .
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, prima instanță a obligat intimatul la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 548,7 lei, în favoarea contestatorilor.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs intimatul R.
V. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea contestației la executare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a susținut că sentința atacată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu interpretarea eronată a naturii juridice a actului în baza căreia s-a pornit executarea silită. S-a mai susținut că instanța s-a pronunțat asupra ce nu s-a cerut și că a omis să aplice prevederile art.977 și urm cod civil privind interpretarea actelor juridice.
În speță, natura juridică a actului a cărei executare se tinde trebuia stabilită după intenția părților și nu după denumirea actului. Deși denumit declarație acest act are toate elementele unui contract de împrumut. În mod greșit prima instanță a considerat actul nul pentru motivul că intimatul debitor ar fi căsătorit, fiindcă în primul rând un contract de împrumut încheiat e un singur soț nu este sancționat cu nulitatea, iar pe de altă parte, și intimata P. a fost parte în convenție și a semnat înscrisul.
Recurentul a mai arătat că în conformitate cu art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici, actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă lichidă și exigibilă are putere de titlu executoriu de la data exigibilității acesteia. În opinia sa, cerințele legii privind certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea sunt îndeplinite, la fel cum este îndeplinită și cerința ca actul să fie autentificat de notarul public și să constate o creanță. Prin urmare, coroborând articolul mai sus menționat cuprins în legea notarilor publici cu dispozițiile art. 372 din Codul de procedură civilă, consideră că în prezenta cauză sunt în prezența unui înscris care potrivit legii constituie titlu executoriu, astfel încât susținerea contestatorilor este neîntemeiată.
În drept s-au invocat prevederile art.299 și urm., art.304/1, 312, art.274 Cod procedură civilă.
Recursul declarat a fost legal timbrat.
Intimații contestatori, deși au fost legal citați atât la domiciliul procesual ales în primă instanță cât și la domiciliul acestora, nu s-au prezentat în fața tribunalului și nici nu au depus la dosar apărări scrise.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul este fondat și se impune admiterea acestuia în sensul modificării sentinței atacate potrivit considerentelor ce vor fi reliefate în cele ce urmează.
Tribunalul constată că recurentul a formulat cerere de executare silită în 31 iulie 2012, fiind format dosarul execuțional nr.222/2012 al BEJ Câmpean A. R.
, în care s-a emis somația emisă la_ prin care s-a solicitat să plătească recurentului creditor suma de 9790 lei sumă de restituit și 983,90 cheltuieli de executare.
Tribunalul constată că actul juridic în baza căruia s-a formulat cererea de executare este constatat prin înscrisul autentic notarial intitulat "Declarație";
autentificat prin Încheierea nr. 2605/_ de "Biroul Notarilor Publici Asociați Bria";, iar prin Încheierea civilă nr. 7878/CC/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B., s-a încuviințat executarea silită a înscrisului intitulat "Declarație"; autentificat prin Încheierea nr. 2605/_ de "Biroul Notarilor Publici Asociați Bria"; .
Tribunalul constată că în înscrisul autentic notarial intitulat "Declarație"; autentificat prin Încheierea nr. 2605/_ de "Biroul Notarilor Publici Asociați Bria"; semnat de ambii contestatori P. G. P. și P. F. , aceștia recunosc că datorează recurentului R. V. suma de 2200 euro și că se obligă să o restituie acestuia până la data de 30 iulie 2012.
Potrivit art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, în vigoare la data întocmirii actului notarial menționat, actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia.
Având în vedere acest text legal, tribunalul, contrar celor reținute de prima instanță, constatată că legiuitorul prevede că orice act juridic autentificat, iar nu doar contractele, prin care se constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia.
În cauză, tribunalul constată că actul juridic exprimat prin înscrisul autentic notarial intitulat "Declarație"; autentificat prin Încheierea nr. 2605/_ de
"Biroul Notarilor Publici Asociați Bria"; îndeplinește toate cerințele impuse de art. 66 din Legea nr. 36/1995, fiind semnat de ambii contestatori P. G. P. și P. F.
, contrar celor inexplicabil reținute în sentință potrivit căreia contestatoarea nu ar fi semnat înscrisul, că acest înscris cuprinde manifestările de voință certe și neechivoce ale contestatorilor în sensul că datorează recurentului suma de 2200 euro, creanța fiind așadar certă și lichidă, și că aceștia își asumă obligația să o restituie acestuia până la data de 30 iulie 2012, creanța fiind exigibilă la data depunerii cererii de executare silită.
Contrar celor susținute de contestatori în contestație, creanța este certă și lichidă, fiind indicată suma de 2200 euro, sumă ce a fost convertită în mod judicios în lei la data efectuării actului de executare, în lipsa unor prevederi contrare indicate în actul notarial, acest lucru fiind explicabil prin faptul că creanța a devenit exigibilă doar la 30 iulie 2012, fiind firesc ca determinarea obligației de plată în moneda naționale să se raporteze la cursul oficial BNR euro/leu de la data exigibilității creanței, iar nu în funcție de cursul euro/leu de la data încheierii actului notarial.
Având în vedere această situație, în mod legal și judicios prin Încheierea civilă nr. 7878/CC/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B., s-a încuviințat executarea silită a înscrisului intitulat "Declarație"; autentificat prin Încheierea nr. 2605/_ de "Biroul Notarilor Publici Asociați Bria";, iar apoi în mod legal s-a deschis dosarul execuțional și au fost întocmite actele de executare, fiind îndeplinite cerințele art. 372 Cod procedură civilă ce impun ca executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris, care potrivit legii, constituie titlu executoriu, în speță acest înscris fiind înscrisului notarial intitulat "Declarație"; autentificat prin Încheierea nr. 2605/_, ce constituie titlu executoriu potrivit art.66 din legea nr.36/1995, după cum s-a explicat anterior.
Nici celelalte argumente invocate de contestatori în contestația la executare așa cum a fost precizată nu pot atrage admiterea acesteia, fiindcă înscrisul notarial autentificat ce constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia constituie de drept titlu executoriu, nefiind impusă prin legea nr. 36/1995 cerința investirii cu formulă executorie în prealabil depunerii cererii de executare silită și încuviințării executării silite, iar faptul că pe terenul indicat în publicația de vânzare din_ este edificată o casă de locuit nu înseamnă că terenul este grevat de sarcini, așa cum eronat au susținut contestatorii în precizarea contestației, ci că, pe de o parte, imobilul respectiv are o valoare mai mare, iar pe de altă parte, construcția nu a fost localizată încă în cartea funciară, așa cum reiese din extrasul de carte funciară existent la dosarul execuțional.
Având în vedere considerentele anterior reliefate, tribunalul urmează ca, în temeiul art.312 alin.2,3 Cod procedură civilă, să admită recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 12378/2012 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr. _
, va modifica sentința atacată în sensul că va respinge ca nefondată contestația la executare precizată formulată de contestatorii P. G. P. și P. F. în contradictoriu cu intimatul R. V. .
În temeiul art.274 și art.277 Cod procedură civilă, tribunalul reține că, față de respingerea contestației la executare precizată, cei doi contestatori se află în culpă procesuală și că aceștia urmăresc un interes juridic comun, motiv pentru care îi va obliga pe contestatorii P. G. P. și P. F. în solidar să plătească intimatului
R. V. suma de 600 lei cheltuieli de judecată la fond, reprezentând contravaloare onorariu avocațial achitat potrivit chitanței justificative depusă la dosar f.57.
În temeiul art.274 și art.277 Cod procedură civilă, tribunalul reține că, față de admiterea recursului, cei doi intimați contestatori se află în culpă procesuală și că aceștia urmăresc un interes juridic comun, motiv pentru care îi va obliga pe intimații contestatori P. G. P. și P. F. în solidar să plătească recurentului R. V. suma de 702 lei cheltuieli de judecată în recurs, din care suma de 600 lei reprezintă contravaloare onorariu avocațial achitat în recurs potrivit chitanței justificative depusă la dosar f.16, iar suma de 97 lei reprezintă taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar aferente recursului, achitate de recurent potrivit chitanței justificative de la fila 10.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intimatul R. V. , domiciliat în B. B., nr. 230, județul B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 12378/2012 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._, modifică sentința atacată în sensul că respinge ca nefondată contestația la executare precizată formulată de contestatorii P. G. P. și P. F. , cu domiciliul în B. B., str. B. buni, nr.936 A, județul B. -Năsăud, în contradictoriu cu intimatul R. V. .
Obligă contestatorii P. G. P. și P. F. în solidar să plătească intimatului R. V. suma de 600 lei cheltuieli de judecată la fond.
Obligă intimații contestatori P. G. P. și P. F. în solidar să plătească recurentului R. V. suma de 702 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 mai 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||||
R. | I. B. M. | L. | B. | G. | C. F. | N. | G. |
MLB// 2ex.// 30 mai 2013 Jud. fond V. V.
| ← Încheierea civilă nr. 106/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 604/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
