Decizia civilă nr. 2378/2013. Succesiune

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ Cod operator 8428

DECIZIA CIVILĂ NR. 2378/R/2013

Ședința publică din 17 mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. -D. C.

JUDECĂTORI: A. -A. P.

C. -M. CONȚ

G.: A. -A. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. I., împotriva deciziei civile nr. 6/A din_ a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, privind și pe reclamanții intimați C. I., C. P. și V. M., având ca obiect succesiune.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă pârâta recurentă C. I., asistată de domnul avocat M. V., care depune la dosar împuternicirea avocațială de reprezentare și reclamanții intimați

C. I. și V. M., asistați de domnul avocat G. V., care arată că o reprezintă și pe reclamanta intimată C. P., conform împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind reclamanta intimată C. P. personal.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat de pârâta C. I. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și nu a fost timbrat la data înregistrării cererii de recurs.

S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că prin memoriul de recurs (la f. 2 din dosar), pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei și în lipsa ei de la dezbateri, în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ..

De asemenea, Curtea constată că la data de_ a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, în 2 exemplare, care a fost formulată și expediată prin poștă, de reclamanții intimați C. I., C. P. și V. M., prin intermediul domnului avocat G. V., prin care se solicită respingerea recursului declarat de pârâta C. I., ca nefondat, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată. La această întâmpinare a fost anexată împuternicirea avocațială nr. 762/_, care atestă împrejurarea că reclamanții intimați l-au împuternicit pe domnul avocat G. V. pentru redactarea întâmpinării în prezentul dosar.

Reprezentantul pârâtei recurente depune la dosar chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru, în cuantum de 330 lei și timbre judiciare în valoare de 10 lei, cerere la care au fost anexate chitanța și timbrele judiciare anterior menționate.

Curtea constată că recursul este legal timbrat.

Reprezentanții părților arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 304 pct. 5 C.pr.civ., art. 258 C.pr.civ. și art. 306 alin. 2 C.pr.civ., invocă și pune în discuție un motiv de recurs de ordine

publică, referitor la nulitatea hotărârii pronunțată de către instanța de fond, având în vedere că nu s-a găsit minuta acestei hotărâri.

Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentanților părților asupra recursului care formează obiectul prezentului dosar și, totodată, pune în vedere acestora să se refere și la motivul de recurs de ordine publică invocat, din oficiu, de către Curte.

Reprezentantul pârâtei recurente lasă la aprecierea instanței soluționarea motivului de recurs de ordine publică invocat, din oficiu, de către Curte. Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului, schimbarea în parte a hotărârii instanței de fond, în sensul de a se dispune ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei nr. 1 din Raportul de expertiză tehnică, întocmit în cauză de ing. P. C. G.

, cu cheltuieli de judecată în apel și în recurs, în sumă totală de 5590 lei, conform notei de cheltuieli pe care o depune la dosar și a dovezilor anexate la această notă de cheltuieli.

Reprezentantul reclamanților intimați lasă la aprecierea instanței soluționarea motivului de recurs de ordine publică invocat, din oficiu, de către Curte. Solicită respingerea recursului declarat de pârâta C. I., ca nefondat, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 1600 lei, reprezentând onorariu de avocat conform chitanțelor pe care le depune la dosar.

Reprezentantul reclamanților intimați arată că susținerile pârâtei recurente nu corespund realității, deoarece pârâta recurentă C. I. nu a făcut nici un fel de îmbunătățiri la cele două terenuri, iar în anul 1991, pârâta recurentă C. I. s-a prezentat la Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 și cu toate că a fost împuternicită de către frații săi pentru a formula o cerere în baza Legii nr. 18/1991, aceasta a susținut că este unica moștenitoare a părinților săi. De asemenea, arată că pârâta recurentă a criticat hotărârea instanței de apel numai cu privire la lotul care i s-a atribuit, deși acesta este lotul cu cea mai mare valoare, întrucât este situat în centrul satului, unde se află și casa, frații acesteia fiind de acord să i se atribuie acest lot pârâtei recurente întrucât este cea mai mică dintre frați.

Totodată, reprezentantul reclamanților intimați arată că pârâta recurentă nu a adus nici o îmbunătățire la cele două terenuri și nu a construit nici un grajd pe acestea.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 311/_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ /R

, s-a admis excepția autorității de lucru judecat și s-a respins ca inadmisibilă cererea în nulitate absolută a titlului de proprietate nr. 6005/88/_ și cererea în partaj cu privire la terenul din pct.";Dealul Bradului";.

S-a admis în parte cererea de partaj a reclamanților-pârâți C. I., C. P. și V. M., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă C. I., s-a admis în parte cererea reconvențională de partaj a pârâtei-reclamante C. I. în contradictoriu cu aceiași reclamanți-pârâți.

S-a dispus partajarea posesiei și folosinței bunurilor succesorale stabilite prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în cauză la data de_, astfel: reclamantului-pârât C. I., i s-a atribuit în posesie și folosință lotul în

valoare totală de 45.906,oo lei, compus din: terenul din pct. ";Bungări";, în suprafață de 2937 mp și valoarea de 8.811,oo lei; terenul din pct. ";Buleasa 2";, identificat prin lotul nr.1 în anexa grafică nr.2 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 3005 mp și valoarea de 15.025,oo lei; terenul din pct. ";Dealul Comarnicului"; identificat în anexa nr.1 la completarea raportului de expertiză, în suprafață de 1375 mp și valoarea de 2.750,oo lei; terenul din pct. ";Valea D. dii";, în suprafață de 2270 mp și valoarea de 4.540,oo lei; terenul din pct.";Șetref"; în suprafață de 3910 mp și valoarea de 7.820,oo lei; terenul din pct.";Seci 1"; în suprafață de 1160 mp și valoarea de 6.960,oo lei.

Reclamantei-pârâte V. M., i s-a atribuit în posesie și folosință lotul în valoare totală de 44.590,oo lei, compus din: terenul din pct. ";Seci 2"; în suprafață de 1630 mp și valoare de 9.780,oo lei; terenul din pct. "Buleasa 2";, identificat prin lotul nr. 2 în anexa grafică nr.2 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 6412 m.p. și valoarea de 32.060,oo lei; terenul din pct. ";Dealul Comarnicului"; identificat în anexa grafică nr.1 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 1375 m.p. și valoarea de 2.750,oo lei.

Reclamantei C. P., i s-a atribuit în posesie și folosință lotul în valoare totală de 44.590,oo lei, compus din: terenul din pct. "Seci 2";, în suprafață de 2675 și valoare de 16.050,00 lei; terenul din pct. ";Buleasa";, identificat prin lotul nr.3 în anexa grafică nr.2 la completarea raportului de expertiză, având suprafața de 5158 mp și valoarea de 25.790,00 lei, terenul din pct.";Dealul Comarnicului"; identificat în anexa nr.1 la completarea raportului de expertiză în suprafață de 1375 mp și valoarea de 2.750,oo lei.

Pârâtei-reclamante C. I. i s-a atribuit în posesie și folosință lotul în valoare totală de 43.280,oo lei, compus din: terenul din pct.";Acasă";, în suprafață de 965 mp și valoarea de 40.530,oo lei; terenul din pct.";Dealul Comarnicului"; identificat în anexa nr.1 la completarea raportului de expertiză în suprafață de 1375 mp și valoarea de 2750,oo lei.

S-a respins cererea de compensare valorică a loturilor atribuite în posesia și folosința părților.

Au fost compensate cheltuielile de judecată și au fost obligați prin dispoziție executorie reclamanții C. I., V. M. și C. P. să plătească suma de 300,oo lei cu titlu de diferență onorariu datorat expertului P. u C. G. pentru efectuarea expertizei de identificare a bunurilor succesorale.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței următoarele

"Prin cererea inițial introdusa la data de_ si înregistrata pe rolul instantei sub nr. 353/2004 reclamanții C. I., C. P. si V. M. au chemat in judecata pe parata C. I., solicitand: stabilirea masei succesorale după defuncții părinți ai parților, C. I. - decedata la data de_ si C. V. - decedat la data de_, constatarea calității de moștenitori legali pentru parti, in calitate de fii si fiice; sistarea stării de indiviziune, in cote de cate ¼ pentru fiecare mostenitori, indicându-se suprafețele de teren a căror partajare se solicita, precum si persoana in posesia căreia se afla fiecare suprafața.

Parata a depus întâmpinare precum si cerere reconvenționala, arătând că nu opune admiterii in parte a cererii reclamanților, urmând a se respecta ordinea deschiderii succesiunilor. S-a învederat ca partile au mai avut o sora - C. Anuta, in prezent decedata, urmând a se stabili masa succesorala si calitatea de mostenitori a partilor si raportat la aceasta defunctă. S-au indicat bunurile ce nu sunt recunoscute sub aspectul suprafeței sau al situației juridice, invocându-se Titlu de proprietate nr. 6005/88/_ ce i-a fost eliberat paratei cu privire la terenurile fata de care afirma un drept de proprietate exclusiva, astfel: terenul de

la pct. 1 din actiune, situate in intravilan, in pct. "Acasa";, cu suprafata de 300 mp; terenul de la pct. 2 din actiune, cu suprafata de 986 mp, situat in pct. "Acasa";; terenul de la pct. 3 din actiune, in masura suprafetei de 2075 mp, situat in pct. "Seci";; terenul de la pct. 4, are suprafata de 1302 mp, situat in pct. "Seci";; terenul de la pct. 6, are suprafata de 11780 mp, fiind format din doua parcele, situate in pct. "Buleasa";; terenul de la pct. 7, cu suprafata de 1620 mp, situat in pct. "Buleasa"; sau "Lazul Latului";, fiind dobandit prin contractul de vanzare-cumparare din_ .

Cu privire la terenul indicat la pct. 11 s-a afirmat ca a format obiectul reconstituirii dreptului de proprietate in baza Legii 1/2000, fiind proprietar exclusiv parata împreuna cu o ruda colaterala, conform Sentinței civile nr. 3113/2003 a J. ecatoriei Viseu de Sus pronunțata in Dosar nr. 3728/2003, fiind eliberat titlu comun. In ce privește terenul de la pct. 12 din acțiune s-a susținut ca s-a formulat cerere de reconstituire in baza Legii nr. 1/2000, ce nu a fost soluționata.

S-au recunoscut ca bunuri succesorale cele indicate la pct. 6 din cerere - in masura suprafetei de 3000 mp, situat in pct. "Buleasa";, aflata in folosinta reclamantului C. I. ; pct. 3 din cerere - diferenta pana la 4500 mp, dupa excluderea suprafetei de 2075 mp, situat in pct. "Seci";; pct. 8-10 din cerere.

Prin cererea reconvenționala, parata C. I. a cerut a se include in masa succesorala lăsata de defuncta sa mamă, C. I., decedata la data de_, a terenului in suprafața de 0,30 ha, situat in Săliștea de Sus, pct. "Bungari";, aflat in prezent in folosința reclamantului C. I. . S-a solicitat a se constata calitatea de mostenitori ai acestei defuncte pentru soțul postdecedat C. V., a carui cota legala este de ¼ din moștenire, precum si pentru reclamanți si parata, alături de sora postdecedata C. Anuta, cărora le revine cota de 1/5 din masa succesorala, după imputarea cotei soțului defunctei.

In continuare, s-a solicitat a se stabili masa succesorala rămasa după defunctul C. V., decedat la data de_, ai carui moștenitori legali sunt partile, alături de sora lor postdecedata, C. Anuta, in cote egale de 1/5 din moștenire.

In fine, s-a solicitat a se stabili succesiunea defunctei C. Anuta, ai carei moștenitori sunt partile, in cote egale de ¼, masa succesorala lăsata de aceasta cuprinzând "1/20 din bunul menționat la pct. 1 din cererea reconvenționala";.

Prima instanță a maio reținut că pentru reclamanții ulterior au indicat separat bunurile ramase după cei doi defuncți, precum si calitatea de moștenitor legal a surorii omise inițial - C. Anuta, iar prin întâmpinare la cererea reconvenționala, s-a solicitat a fi respinsa cererea, cu motivarea ca terenul din pct. "Bungari"; nu a aparținut părinților parților, ci numitului V. Samoila, unchi al acestora. S-a mai învederat ca bunurile succesorale ramase după defunctul C.

V. sunt înscrise in Certificatul de moștenitor nr. 248/1987, astfel incat se impune a se constata ca acestea nu pot forma obiectul dreptului exclusiv al paratei in baza titlului de proprietate ce i s-a eliberat, întrucât terenurile menționate nu au fost cooperativizate.

S-a învederat ca s-a solicitat distinct anularea Titlului de proprietate nr. 6005/88/_ eliberat paratei, obiect al cauzei înregistrate sub nr. 554/2004 (f.30).

La același termen s-a învederat ca pe rolul Judecătoriei Viseu de Sus s-a aflat cauza având ca obiect stabilirea masei succesorale după aceiași defuncți, înregistrata sub nr. 511/2004, obiect al cererii fiind terenul din pct. "Dealul Bradului";, cauza fiind in apel la Curtea de Apel C. la acel moment.

S-a dispus suspendarea judecații in baza art. 244 pct. 1 C.pr.civ. pana la soluționarea definitiva a Dos. nr. 7461/2004 al Curții de Apel C. .

Cauza a fost repusa pe rol, in vederea continuării judecații, atașându- se Dec.civ. nr. 633/R/2005 a Curții de Apel C., Dec. civ. nr. 1703/2004 a aceleiași instanțe, prin care Sent.civ. nr. 463/_ a Judecătoriei Viseu de Sus pronunțata in Dos. Nr.511/2004 a devenit irevocabila, prin sentința statuându- se asupra cererii de stabilire a masei succesorale in sensul ca parata din acea cauza, având aceeași calitate si in prezenta cauza, are titlu de proprietate pentru terenul din pct.";Cornedei"; sau "Dealu Bradului";, pentru o suprafata de 10 ha, impreuna cu V. I. .

J. ecata a fost din nou suspendata, in baza art. 244 al. 1 pct. 1 C.pr.civ., pana la soluționarea definitivă a cauzei cu nr. 1182/R/2005 având ca obiect nulitate titlu de proprietate.

După repunerea pe rol parata a depus completare la cererea reconvențională, prin care a solicitat a se include in masa succesorala rămasa după defunctul C. V. unele imobile cuprinse in Certificatul de moștenitor nr. 248/_: suprafata de 5000 mp teren arabil, situat in Săliștea de Sus, pct. "Bungari"; (poz.3); suprafata de 5500 mp teren faneata,situat in Săliștea de Sus, pct. "Gruiul lui Cireș"; (poz.5). suprafata de 7500 mp teren faneata, situat in Salistea de Sus, pct. "Buleasa"; (poz.7).

Fata de completarea la reconvenționala s-a depus întâmpinare, învederându-se ca terenul din pct. "Bungari"; si cel din pct. "Gruiul lui Cireș"; nu au aparținut defuncților, iar cel din pct. "Buleasa"; a fost inclus de către reclamanți la masa succesorala, reclamantul C. I. depunând adresa nr. 2785/_ a Primăriei Săliștea de Sus din care rezulta ca tatăl acestuia nu

figurează in Registrul agricol al anilor 1959-1960 cu terenul din pct. "Bungari"; (f.90).

La termenul din_ s-a acordat cuvântul asupra admiterii in principiu, încheierea pronunțându-se la data de_, anulându-se ca netimbrata cererea reconvenționala a paratei si dispunându-se lotizarea terenurilor.

Prin sentința civilă nr. 315/24 III 2009 a fost soluționată cauza, iar prin decizia civilă nr. 70/R/25 I 2010 a Tribunalului Maramureș hotărârea primei instanțe a fost casată în tot, cu consecința trimiterii cauzei în rejudecare, urmând a se soluționa fondul cauzei, precum si cererea reconvenționala, după stabilirea obiectului si timbrării acesteia.

In rejudecare cauza a fost înregistrata sub nr._ . S-a restrâns cererea reconvenționala, solicitându-se cuprinderea in masa succesorala a defunctei C. I. numai terenul din pct. "Bungari";, in suprafața de 2937 mp, urmând a se partaja conform cotelor legale intre parti, cu privire la acest teren susținându-se ca a fost dobândit de defuncta de la părinții săi.

La termenul din_ s-au pus in discuție, sub aspectul autorității de lucru judecat, cererea reclamanților privind terenul din pct. "Dealu Bradului";, raportat la Sent.civ. nr. 463/_ a Judecătoriei Viseu de Sus, precum și cererea de nulitate privind Titlu de proprietate nr. 6005/88/_, urmând a se explica si daca imobilul construcții de la nr. 473 Săliștea de Sus formează obiectul litigiului.

Reclamanții au depus explicații in scris, relevând că nu formează obiectul cererii bunurile din testamentul nr. 678/1986 prin care testatorul C. V. a gratificat pe parata C. I. si pe sora ei C. Anuta, obiectul fiind casa si anexele gospodaresti de la nr. 743 din Săliștea de Sus; pentru terenurile cu vegetație forestiera s-a renunțat la judecata, întrucât nu s-a eliberat titlu de proprietate, iar Sent.civ. nr. 463/2004 are autoritate de lucru judecat; prin Sent.civ. nr. 182/R/2005, irevocabila, s-a anulat titlu de proprietate si încheierile de intabulare.

La termenul din_ s-a făcut aplicarea art. 673 ind. 3 C.pr.civ., părțile arătând, de comun acord, ca terenurile nerecunoscute reciproc sunt cele din pct. "Lazu Latului"; sau "Buleasa";, din pct. "Acasa"; sau "Pe coasta"; si din pct. "Bungari";, fiecare dintre acestea arătând titlul cu care se pretinde ca folosesc fiecare dintre aceste terenuri(f.50-51).

Întrebate fiind părțile au arătat ca nu au titluri de proprietate asupra terenurilor in litigiu, astfel încâr s-a pus in discuție calificarea juridica a cererii, părțile precizând ca înțeleg sa solicite un partaj de folosință.

La termenul din_ s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu a cererii, sens în care s-a constatat deschisă succesiunea defunctei C. I., decedată la data de_, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet Maramures, mostenitorii legali ai defunctei fiind C. V. - sot supravietuitor, in cota de 5/20 parte din masa succesorala lasata de defuncta si descendentii de gradul I ai defunctei - reclamantii C. I., C. P., V. M., parata C. I. si fiica postdecedata, C. Anuta, in cote egale de cate 3/20 fiecare, din aceeasi succesiune.

S-a constatat că masa succesorala ramasa dupa defuncta C. I. se compune din urmatoarele terenuri: suprafata de 465 mp, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet Maramures, pct. "Acasa";, avand ca vecini pe V. Anuta, D. I. ,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 19530,oo lei, suprafata de 1160 mp, arabil, situat in pct. Seci 1, avand ca vecini pe Mătieș V., C. I., C. Dumitru și C. G., cu valoarea de circulatie 6960,oo lei, suprafata de 4305 mp, arabil, situat in pct. Seci 2, avand ca vecini pe C. I., Marchiș Grigore și V. I., cu valoarea de circulatie 25830,oo lei, suprafata de 14575 mp, fanete, situat in pct. Buleasa 2, avand ca vecini râul Buleasa, C. V.

, I. Parasca și pădure, cu valoarea de circulatie 72875,oo lei, suprafata de 5500 mp, fanete, situat in pct. Dealul Comarnicului, avand ca vecini pe I. Grigore, I.

M., Bărcan V. și C. Grigore, cu valoarea de circulatie 11000,oo lei.

S-a constatat deschisă succesiunea defunctului C. V. decedat la data de_, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet Maramures, mostenitorii legali ai defunctului fiind descendentii de gradul I ai acestuia - reclamantii C. I.

, C. P., V. M., parata C. I. si fiica postdecedata, C. Anuta, in cote egale de cate 4/20 fiecare, din masa succesorala lasata de defunct.

S-a constatat că masa succesorala ramasa dupa defunctul C. V. se compune din urmatoarele terenuri: suprafata de 500 mp, curti - constructii si arabil, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet Maramures, pct. "Acasa";, avand ca vecini pe V. Anuta, D. I. ,V. I. si I. N.

, cu valoarea de circulatie 21.000,oo lei, suprafata de 2937 mp, arabil, situat in pct. Bungari, avand ca vecini pe I. V., V. I. și C. I., cu valoarea de circulatie 8811,oo lei, suprafata de 2270 mp, fanete, situat in pct. Valea D. dii, avand ca vecini pe I. Grigore, Bulică Samoilă și V. Samoilă, cu valoarea de circulatie 4540,oo lei, suprafata de 3910 mp, fanete, situat in pct. Setref, avand ca vecini pe P. Petre, Tomoiagă V. și I. Grigore, cu valoarea de circulatie 7820,oo lei.

De asemenea s-a constatat deschisă succesiunea defunctei C. Anuța decedată la data de_, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet Maramures, mostenitorii legali ai defunctei fiind colateralii privilegiati ai acestia, frate si surori - reclamantii C. I., C. P., V. M., parata C. I., in cote egale de cate 5/20 fiecare, din masa succesorala lasata de defuncta.

S-a mai constatat că masa succesorală ramasa după defuncta C. Anuta, se compune din cotele asupra bunurilor imobile culese in calitate de mostenitor legal conform prezentului dispozitiv și că masa bunurilor succesorale lasate succesiv de defunctii C. I., C. V. si C. Anuta, supusa partajului de

folosinta intre reclamantii C. I., C. P., V. M. si parata C. I., mostenitori legali pentru cotele egale de cate ¼ parte fiecare din aceasta masa, se compune din urmatoarele terenuri, avand o valoare totala de 199.355,oo lei: suprafata de 465 mp, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet Maramures, pct. "Acasa";, avand ca vecini pe V. Anuta, D. I. ,V. I. si

I. N., cu valoarea de circulatie 19530,oo lei, suprafata de 1160 mp, arabil, situat in pct. "Seci 1";, avand ca vecini pe Mătieș V., C. I., C. Dumitru și C.

G., cu valoarea de circulatie 6960,oo lei, suprafata de 4305 mp, arabil, situat in pct. "Seci 2";, avand ca vecini pe C. I., Marchiș Grigore și V. I., cu valoarea de circulatie 25830,oo lei, suprafata de 14575 mp, fanete, situat in pct.

"Buleasa 2";, avand ca vecini râul Buleasa, C. V., I. Parasca și pădure, cu valoarea de circulatie 72875,oo lei, suprafata de 5500 mp, fanete, situat in pct.

"Dealul Comarnicului";, avand ca vecini pe I. Grigore, I. M., Bărcan V. și C. Grigore, cu valoarea de circulatie 11000,oo lei, suprafata de 500 mp, curti - constructii si arabil, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet Maramures, pct. "Acasa";, avand ca vecini pe V. Anuta, D. I. ,V. I. si

I. N., cu valoarea de circulatie 21.000,oo lei, suprafata de 2937 mp, arabil, situat in pct. "Bungari";, avand ca vecini pe I. V., V. I. și C. I., cu valoarea de circulatie 8811,oo lei, suprafata de 2270 mp, fanete, situat in pct.

"Valea D. dii";, avand ca vecini pe I. Grigore, Bulică Samoilă și V. Samoilă, cu valoarea de circulatie 4540,oo lei și suprafata de 3910 mp, fanete, situat in pct.

"Setref";, avand ca vecini pe P. Petre, Tomoiagă V. și I. Grigore, cu valoarea de circulatie 7820,oo lei.

S-a efectuat în cauză un raport de expertiză de către expert tehnic judiciar

P. u C. G. .

Examinând cererea în partaj în limitele încheierii de admiterii în principiu, prima instanță de fond a reținut că excepția autorității de lucru judecat, este întemeiată, întrucât prin Sentința civilă nr.493/_ a Judecătoriei

Dragomirești, irevocabilă prin Decizia civilă nr.47/R/_ s-a soluționat cererea în nulitate absolută a aceluiași T.P.nr.6005/88/_, între aceleași părți ca și în prezenta cerere, iar prin Sentința civilă nr.463/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, pronunțată în Dosar nr.511/2004 al acestei instanțe, definitivă prin Decizia civilă nr.1073/2004 pronunțată de Curtea de Apel C. în Dosar nr.6889/2004, s-a respins cererea de partaj cu privire la terenul din pct. Dealul Bradului, judecata fiind între aceleași părți și având același obiect și aceeași cauză.

S-a mai reținut că întrucât prin declarație verbală au renunțat la judecata cererii de partajare a acestui teren și a cererii în nulitate TP nr.6005/88/_ numai reclamanții C. I. și V. M. dar nu și reclamanta C. P., renunțarea făcută de aceștia prin apărător neîntrunind cerințele art.246 C.pr.civ., instanța s-a pronunțat asupra excepției autorității de lucru judecat și raportat la cererea privind acest teren și a respins ca inadmisibile cererea în nulitate absolută a T.P. nr. 6005/88/_ si cererea de partaj cu privire la terenul din pct. Dealul Bradului.

Pe fondul cererii de partaj instanța a reținut că bunurile de împărțit sunt terenurile descrise în încheierea de admitere în principiu, cu privire la care părțile au învederat la termenul din_ că nu au titlu de proprietate și prin urmare, solicită un partaj de folosință a acestor terenuri.

Instanța s-a raportat la prevederile Codului civil de la 1864, dat fiind momentul introducerii cererii de partaj.

Prima instanță a reținut că partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune, drepturile de proprietate pe cote părți abstracte transformându-se în drepturi de proprietate exclusive ale coindivizarilor asupra

bunurilor ce fac parte din masa partajabilă. Partajul de folosință se deosebește de partajul definitiv sau de proprietate, referindu-se numai la posesia și folosința bunurilor succesorale, fiecare copărtaș folosind individual bunurile atribuite și având dreptul la fructele produse de acestea, fără obligația de a da socoteală celorlalți coindivizari.

Partajul definitiv este reglementat de dispozițiile art.728-750 C. civil, ce se va aplica prin asemănare și partajului de folosință, întrucât soluția ce se va da de către instanță nu poate fi considerată incompatibilă cu starea de indiviziune, iar rațiunile de utilitate practică reclama rezolvarea neînțelegerilor dintre părți cu privire la folosința bunurilor succesorale, cu atât mai mult fiind admisibilă cererea în partaj de folosință, câtă vreme niciunul dintre coindivizari nu au solicitat un partaj de proprietate.

Reținând dispozițiile art. 6735 si art.6739 Cpr.civilă, art.741-742 C.civ., componența masei partajabile, prima instanță a constatat că expertul desemnat pentru formarea loturilor a identificat două variante de partajare, având în vedere criteriul folosinței actuale-pentru varianta I și adăugând la acest criteriu și pe cel valoric pentru varianta a II-a. Încuviințându-se obiecțiunile reclamanților față de lucrarea de expertiză, s-a dispus a fi întocmită o variantă în care să fie împărțit în 4 părți terenul din pct.";Acasă";, iar terenul din pct.";Bungări"; să fie înscris în lotul reclamantului C. I., conform folosinței actuale și pe cât posibil, fără a fi necesare sulte. Expertul a completat expertiza, propunând o variantă ce corespunde, în partea referitoare la terenul din pct.";Bungări";,cerinței reclamanților, însă același expert a estimat a nu fi comod partajabil în natură terenul din pct.";Acasă";, întrucât prin atribuirea către fiecare parte a unei parcele de 241 mp din suprafața din suprafața totală de 964 mp a acestui teren, s-ar produce o împărțire ce nu ar asigura accesul tuturor părților la calea publică ce se află situat numai pe latura nordică a terenului, iar prin instituirea unor servituți de trecere s-ar ajunge la fărâmițarea excesivă a acestuia.

Instanța a remarcat că parcela ce s-ar atribui în natură fiecărei părți este de 207 mp, întrucât suprafața de 135 mp a amprentei la sol a casei și a anexelor gospodărești ce au fost testate pârâtei și surorii acesteia, C. Anuța, în prezent decedată, se impune a fi scăzută din suprafața totală de 965 mp a terenului din pct. "Acasă";, cuprins în masa succesorală, iar instituirea servituților de trecere ce s-ar solicita în mod inevitabil de către părțile cărora li s-ar atribui parcele fără deschidere la calea publică, ar fărămița excesiv terenul din pct.";Acasă";.

Întrucât înșiși reclamanții au arătat că nu pretind drepturi succesorale cu privire la casa și anexele cu care au fost gratificata pârâta C. I. și sora ei, C. Anuța, instanța a apreciat excesivă pretenția reclamanților față de terenul aferent construcțiilor testate, fiind greu de conceput că tatăl părților a avut, la momentul testării, reprezentarea că terenul ce excede amprentei la sol a construcțiilor, ar putea fi solicitat de ceilalți succesibili ai săi, fiind de adăugat și împrejurarea că reclamanții nu au fost în măsură să demonstreze că asupra terenului aferent acelor construcții, tatăl lor a avut un drept de proprietate, de care ar fi putut să dispună prin liberalitatea evocată, deși au susținut că terenurile nu au fost cooperativizate, înșiși reclamanții fiind cei care au solicitat un partaj de folosință, iar nu unul de proprietate, definitiv, astfel că fărămițarea obiectului folosinței actuale ar învinge chiar criteriul după care s-a solicitat a se face atribuirea bunurilor.

Astfel fiind, instanța a optat pentru atribuirea loturilor propuse de expert în cea din urma variantă, cea din completarea raportului de expertiza de lotizare, cu o modificare. Raportat la valorile loturilor propuse de expert în completarea la expertiză, instanța a reținut că această variantă de lotizare ar satisface nu numai principiul atribuirii în natură, cu diferențe valorice minime, dar și principiul

echității, dacă reclamantului C. I. i s- ar atribui terenul din pct. "Seci 1";, inclus de expertul P. u C. G. in lotul paratei C. I., dar cu privire la care a stabilit ca se impune a fi compensata această parată, de către reclamantul

C. I., prin plata unei sulte de 1113,5 lei.

Pe cale de consecință, instanța a atribuit loturile conform dispozitivului, constatând că lotul atribuit reclamantei V. M. are o valoare de 44.590,00 lei, lotul atribuit reclamantei C. P. are o valoare de 44.590,00 lei, iar lotul atribuit pârâtei C. I. valorează 43.280,00 lei. Comparând aceste valori și raportându- le la valoarea de 44.591 lei, care ar reflecta o egalitate valorică a loturilor atribuite, instanța a reținut că lotul reclamantului C. I. depășește valoric pe cel al pârâtei C. I. cu suma de 1311,50 lei, astfel cum a calculat și expertul cauzei în completarea la expertiza de lotizare, iar față de loturile reclamantelor C.

P. și V. M., s-a constatat o diferență valorică de 1,50 lei, ceea ce formează convingerea instanței că varianta de atribuire omologată, se circumscrie principiului echității, pârâta C. I. beneficiind de o menținere a situației actuale în ce privește terenul din pct.";Acasă"; a cărui valoare este evident superioară tuturor celorlalte terenuri, astfel că pretenția sa de a se omologa varianta I din Raportul inițial va fi privită ca neîntemeiată.

În ce privește compensarea valorică a loturilor atribuite, instanța a apreciat că nu poate opera în cazul unei partaj de folosință";.

Împ o tr iv a aces te i se n tințe a decl ar at ape l, în termen legal, pârâta C. I.

, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii primei instanțe, în sensul de a se dispune ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei I din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert P. u C. G., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului, s-a învederat Tribunalului că prin încheierea de admitere pronunțată în cauză la data de 13 decembrie 2011, s-a dispus admiterea în principiu și în parte atât a cererii principale, cât și a cererii reconvenționale formulată de către reclamantă, constatându-se componența masei succesorale după defuncții C. I. și C. V., precum și moștenitorii și cotele legale ce revin acestora.

S-a învederat că apelanta înțelege să critice hotărârea instanței de fond sub aspectul variantei de partaj la care s-a oprit instanța, variantă care nu reflectă situația din teren și nu respectă criteriile prevăzute la art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă.

S-a precizat că prin raportul de expertiză efectuat și depus la dosar pentru termenul de judecată din 28 februarie 2012 de către ing. P. u C. G. s-au propus două variante de partaj, în prima variantă propunându-se partajarea terenurilor în natură, conform folosinței actuale, variantă ce a fost și este agreată de către apelantă fiind cea care reflectă cel mai bine situația de fapt, care ține seama de criteriile generale de partajare, nu duce la fărâmițarea excesivă a bunurilor și nu se plătesc sulte.

Apelanta a arătat că terenul situat la locul numit Seci 1 se află în folosința sa de peste treizeci de ani, la fel cum se afla și parcela în suprafață de 67 de ari de la locul numit Buleasa 2, teren pe care a construit un grajd. În varianta de partaj agreată de către instanță, cea din completarea raportului de expertiză, terenul de la locul numit Seci I este propus tot în lotul apelantei și nicidecum al reclamantului C. I., astfel încât nu se relevă rațiunea pentru care s-a solicitat și s-a agreat de către instanță varianta partajării terenului situat la locul numit Dealu Comarnicului, acest teren aflându-se în folosința reclamantei V. M., în varianta propusă fărâmițându-se excesiv terenul.

Intimații C. I., V. M. și C. P. au formulat întâmpinare,

prin care au solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.

T ribun alul M ar amu reș, pr in dec iz ia c iv il ă nr. 6/A /_, pronunț atăîn dosar nr._

, a respins apelul declarat de apelanta C. I., cu consecința menținerii în întregime a sentinței apelate.

A fost obligată apelanta C. I. să achite intimatei V. M. suma de 1300 lei cheltuieli de judecată.

Motivând decizia pronunțată, Tribunalul a reținut în considerentele acesteia, următoarele

"Prin încheierea ședinței publice din data de 13 decembrie 2011 instanța a admis în principiu și în parte cererea principală introdusă și precizată de reclamanții-pârâți C. I., C. P. și V. M., în contradictoriu cu pârâta- reclamanta C. I., având ca obiect stabilirea masei succesorale și partaj.

A admis în principiu si in parte cererea reconvenționala formulata de pârâta-reclamantă C. I. împotriva reclamanților-pârâți C. I., C. P. si V.

M., având ca obiect stabilirea masei succesorale și partaj.

A constatat deschisă succesiunea defunctei C. I., decedată la data de_, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet Maramures, mostenitorii legali ai defunctei fiind C. V. - sot supravietuitor, in cota de 5/20 parte din masa succesorala lasata de defuncta si descendentii de gradul I ai defunctei - reclamantii C. I., C. P., V. M., parata C. I. si fiica postdecedata, C. Anuta, in cote egale de cate 3/20 fiecare, din aceeasi succesiune.

A constatat ca masa succesorala ramasa dupa defuncta C. I. se compune din urmatoarele terenuri: suprafata de 465 mp, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet Maramures, pct. "Acasa";, avand ca vecini pe V. Anuta, D. I. ,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 19530,oo lei, suprafata de 1160 mp, arabil, situat in pct. Seci 1, avand ca vecini pe Mătieș V., C. I., C. Dumitru și C. G., cu valoarea de circulatie 6960,oo lei, suprafata de 4305 mp, arabil, situat in pct. Seci 2, avand ca vecini pe C. I., Marchiș Grigore și V. I., cu valoarea de circulatie 25830,oo lei, suprafata de 14575 mp, fanete, situat in pct. Buleasa 2, avand ca vecini râul Buleasa, C. V.

, I. Parasca și pădure, cu valoarea de circulatie 72875,oo lei, suprafata de 5500 mp, fanete, situat in pct. Dealul Comarnicului, avand ca vecini pe I. Grigore, I.

M., Bărcan V. și C. Grigore, cu valoarea de circulatie 11000,oo lei.

A constatat deschisă succesiunea defunctului C. V. decedat la data de_, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet Maramures, mostenitorii legali ai defunctului fiind descendentii de gradul I ai acestuia - reclamantii C. I.

, C. P., V. M., parata C. I. si fiica postdecedata, C. Anuta, in cote egale de cate 4/20 fiecare, din masa succesorala lasata de defunct.

A constatat ca masa succesorala ramasa dupa defunctul C. V. se compune din urmatoarele terenuri suprafata de 500 mp, curti - constructii si arabil, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet Maramures, pct. "Acasa";, avand ca vecini pe V. Anuta, D. I. ,V. I. si I. N.

A constatat deschisă succesiunea defunctei C. Anuța decedată la data de_, cu ultimul domiciliu in Salistea de Sus, judet Maramures, mostenitorii legali ai defunctei fiind colateralii privilegiati ai acestia, frate si surori - reclamantii C. I., C. P., V. M., parata C. I., in cote egale de cate 5/20 fiecare, din masa succesorala lasata de defuncta.

A constatat că masa succesorală ramasa după defuncta C. Anuta, se compune din cotele asupra bunurilor imobile culese in calitate de mostenitor legal și a constatat că masa bunurilor succesorale lasate succesiv de defunctii C.

I., C. V. si C. Anuta, supusa partajului de folosinta intre reclamantii C.

I., C. P., V. M. si parata C. I., mostenitori legali pentru cotele egale de cate ¼ parte fiecare din aceasta masa, se compune din urmatoarele terenuri, avand o valoare totala de 199355,oo lei: suprafata de 465 mp, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet Maramures, pct. "Acasa";, avand ca vecini pe V. Anuta, D. I. ,V. I. si I. N., cu valoarea de circulatie 19530,oo lei. suprafata de 1160 mp, arabil, situat in pct. "Seci 1";, avand ca vecini pe Mătieș V., C. I., C. Dumitru și C. G., cu valoarea de circulatie 6960,oo lei, -suprafata de 4305 mp, arabil, situat in pct. "Seci 2";, avand ca vecini pe C. I., Marchiș Grigore și V. I., cu valoarea de circulatie 25830,oo lei, suprafata de 14575 mp, fanete, situat in pct. "Buleasa 2";, avand ca vecini râul Buleasa, C. V., I. Parasca și pădure, cu valoarea de circulatie

72875,oo lei, suprafata de 5500 mp, fanete, situat in pct. "Dealul Comarnicului";, avand ca vecini pe I. Grigore, I. M., Bărcan V. și C. Grigore, cu valoarea de circulatie 11000,oo lei, suprafata de 500 mp, curti - constructii si arabil, situata in intravilanul localitatii Salistea de Sus, nr. 743, judet Maramures, pct. "Acasa";, avand ca vecini pe V. Anuta, D. I. ,V. I. si

"Valea D. dii";, avand ca vecini pe I. Grigore, Bulică Samoilă și V. Samoilă, cu valoarea de circulatie 4540,oo lei și suprafata de 3910 mp, fanete, situat in pct.

"Setref";, avand ca vecini pe P. Petre, Tomoiagă V. și I. Grigore, cu valoarea de circulatie 7820,oo lei.

Urmare a pronunțării acestei încheieri (ce nu a fost apelată), expertul P. u C. G. a propus inițial două variante de lotizare: una de partajare a terenurilor în natură, conform folosinței actuale, cu suprafețe egale, variantă în care nu se plătesc sulte, dar nu se ține seama de valoarea diferită a terenurilor, egalizarea operând doar ca suprafață; a doua variantă, de partajare valorică a terenurilor, conform folosinței actuale, cu plata unor sulte semnificative, ambele variante fiind propuse prin raportul de expertiză tehnică din_ (filele 136- 140 dosar).

În data de_ reclamanții C. I., C. P. și V. M. au depus la dosar o cerere prin care au solicitat partajarea terenului "Acasă"; în loturi, iar terenul "Dealul Comarnicului"; să i se dea lui C. I., dat fiind că terenurile cele mai valoroase și din vatra satului au fost propuse spre atribuire lui C. I. . În consecință, prin completarea raportului de expertiză, expertul P. u C. G. a relevat că terenul "Acasă";, în suprafață de 965 mp, din cauza amplasamentului construcțiilor pe acesta și a faptului că drumul de acces este situat parțial numai pe latura nordică, nu este economic partajabil, împărțirea în 4 parcele de câte 241 mp nu ar asigura acces la drumul public la toate parcelele. De asemenea expertul a propus o variantă de partaj în care terenul Dealul Comarnic (cel mai greu accesibil) a fost partajat în 4 loturi egale între cei patru frați, terenul

"Bungari"; fiind atribuit reclamantului C. I. .

Prima instanță de fond a ales o variantă de partaj prin care a menținut propunerile expertului în ce privește lotul lui C. I., prin includerea terenurilor Acasă (965 mp - valoare 40530 lei) și o pătrime din terenul Dealul Comarnic (1375 mp - 2750 lei), dar a preluat din lotul propus pentru aceasta terenul Seci 1 (1160 mp -6960 lei) și l-a atribuit în lotul reclamantului C. I., cu compensarea prin sultă a lui C. I. . De altfel, analizând strict sultele calculate de expert,

pare a rezulta că această modalitate de lotizare a fost avută în vedere și de expert în varianta a 3-a.

Tribunalul reține că potrivit prevederilor art. 6739 C.pr.civ. "la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea";. Aceste criterii trebuie complinite și prin cele prevăzute de art. 741 C.civil de la 1864. Se apreciază că rămân operante criteriile prevăzute de art. 6739 C.pr.civ., chiar dacă în speță se procedează la efectuarea unui partaj de folosință, nu de proprietate.

Sub acest aspect, trebuie reținut că modalitatea în care au fost folosite bunurile de către coindivizarii posesori anterior partajului solicitat, nu reprezintă un criteriu expres în enumerarea art. 6739 C.pr.civ., iar pe de altă parte ar fi inoperant în condițiile partajului de folosință, care nu este menit a valida și respecta întocmai folosința anterioară, ci, în contextul neînțelegerilor între coposesori, a reechilibra echitabil această folosință între ei, proporțional cu cotele invocate și care în speță sunt egale. Întrucât prioritatea absolută în materie de partaj o reprezintă împărțirea bunurilor în natură, ori de câte ori aceasta este posibilă și economic avantajoasă, a atribui majoritatea bunurilor imobile (susceptibile de partajare) unui singur coposesor, pentru unicul considerent că

acesta le-a folosit anterior (iar folosința nu este valorificată juridic altfel) echivalează cu eludarea dispozițiilor legale care instituie criterii de atribuire a bunurilor. Finalmente, partajul de folosință este solicitat tocmai pentru că această folosință ajunge să fie controversată și disputată.

În speță, apelanta a solicitat consfințirea judiciară a variantei nr. 1 din raportul de expertiză, (partajare în natură, conform folosinței, suprafețe egale) potrivit căreia îi reveneau terenurile "Acasă";, "Seci 1"; și lotul 3 din terenul

"Buleasa 2";. Valoric însă, lotul pretins de către reclamantă este net superior celui propus pentru C. I. și V. M. . Pe cale de consecință, varianta pentru care a optat prima instanță apare ca fiind cea mai echitabilă. Dificultatea exploatării terenului Dealul Comarnic este suportată egal, prin partajarea terenului între părți. Expertul a relevat că acest teren este situat la mare distanță de localitate, este și greu accesibil. Apoi, formarea unor loturi de câte 1375 mp nu este echivalentă cu o fărâmițare excesivă a respectivului teren. Pe de altă parte, apelanta a primit în lot cel mai valoros teren, pe care are edificate casa și anexa, terenul "Acasă";, în valoare de 40530 lei. Este lipsit de relevanță că prima

instanță a modificat parțial propunerea de partajare avansată de expertul desemnat în cauză, deoarece hotărârea asupra modalității concrete de împărțire a bunurilor revine instanței sesizate cu acțiunea, raportul de expertiză fiind doar un mijloc de probă, iar nu un îndrumar obligatoriu pentru aceasta.

Raportat la considerentele anterior expuse, împrejurarea că apelanta ar folosi de peste 30 de ani terenul din locul numit Seci I sau că ar fi construit un grajd pe parcela Buleasa 2 (o construcție care în planșa foto depusă la dosar apare ca fiind provizorie) nu sunt de natură a atrage schimbarea hotărârii sub aspectul modalității de împărțire a folosinței terenurilor între coposesori, în primul rând o atare împărțire trebuind să fie echitabilă, inclusiv sub aspect valoric, al avantajelor pe care părțile le pot obține urmare a exercitării folosinței asupra terenurilor atribuite în lot și care în speță sunt evident mai mari în cazul terenurilor intravilane comparativ cu cele extravilane greu accesibile.

În același context este corectă aprecierea primei instanțe referitoare la lipsa obligației de achitare a sultei, sulta fiind echivalentul proprietății, iar nu al

folosinței bunurilor, menirea acesteia fiind de a compensa o inegalitate valorică între loturi atribuite în proprietate.

Pe cale de consecință, în temeiul prevederilor art. 297 teza I C.pr.civ., apelul va fi respins ca nefondat, iar în aplicarea dispozițiilor art. 298 si 274 C.pr.civ., apelanta va fi obligată să achite intimatei V. M. suma de 1300 lei, cheltuieli de judecată în apel, constând în onorar avocat conform chitanțelor nr. 452/_ și nr. 459/_ depuse la dosar";.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâta C. I.

, solicitând, în temeiul art. 312 coroborat cu art. 304 pct. 9 C.pr.civ., admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului, schimbarea in parte a hotărârii instanței de fond, cu ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei nr. I din Raportul de Expertiza Tehnica, întocmit în cauza de către ing. P. C. G. . Cu cheltuieli de judecată în apel și în recurs.

În motivarea recursului s-a arătat că hotărârile pronunțate in cauza sunt nelegale si netemeinice, în ceea ce privește modalitatea de ieșire din indiviziune a pârtilor.

In urma probelor administrate in cauza, atât in primul ciclu procesual, cât si in rejudecare, instanța de fond a admis in principiu și în parte cererea principala si cererea reconventionala, stabilind componența masei succesorale după defuncții C. I. si C. V., părinții recurentei si ai reclamanților si cotele legale ce se cuvin moștenitorilor.

Critica recurentei se rezuma in a contesta modalitatea prin care s-a dispus partajarea bunurilor ce compun masa succesorala. Varianta adoptata de către prima instanța nu este in concordanta cu situația din teren si nu respecta criteriile enumerate la art. 673 ind. 9 C.pr.civ., dispozițiile art. 673 ind. 1 și urm. C.pr.civ., fiind aplicabile în speța, după opinia recurentei, acestea referindu-se la procedura împărțelii judiciare.

Varianta nr. I din Raportul de Expertiza, întocmit de către ing. P. u C.

G., reflecta situația din teren, are in vedere modalitatea de folosința a terenurilor ce compun masa succesorala si nu se stabilesc sulte.

Terenurile Seci 1 si Buleasa 2 se afla in folosința recurentei de peste treizeci de ani, perioada in care s-au adus terenului îmbunătățiri, au fost efectuate investiții, respectiv au fost plantați pomi fructiferi, iar pe terenul situat la locul numit Buleasa 2 a fost construit un grajd. Aceste aspecte nu au fost avute in vedere de către instanța de fond si instanța de apel.

Instanța de fond a avut in vedere la stabilirea loturilor Completarea la Raportul de Expertiza, dar nu in totalitate, din aceasta completare rezultând faptul ca terenul situat la locul numit Seci 1 este propus in lotul pârâtei si nicidecum in lotul intimatului C. I. .

Tot in varianta cuprinsa in Completarea la Raportul de Expertiza se stabilesc si sultele nu au fost avute in vedere de către instanțe, motivându-se ca sultele se achita doar in situația discutării partajului asupra bunurilor proprietate si nu si in situația partajului de folosința cum este cazul in speța, opinie nelegala după susținerea recurentei pârâte.

Pr in în tâmp in are a f or mul ată în c auz ă, in timaț ii V. M., C. I. si C. P.

au solicitat respingerea recursului formulat de C. I., ca nefondat, cu obligarea acesteia la cheltuieli de judecata.

În motivarea întâmpinării se arată că motivele invocate de recurenta nu sunt fondate. Atât instanța de fond, cat si instanța de recurs au pronunțat hotărâri temeinice si legale. Recurenta critica cele două hotărâri sub aspectul prin care s-a dispus partajarea bunurilor ce compun masa succesorala. Nu se aduc critici la componenta masei succesorale.

Susține recurenta in motivele de apel ca terenurile situate in Săliștea de Sus, la locurile denumite "Seci 1" si "Buleasa 2" se afla in folosința ei de peste 30 ani, perioada in care a adus terenurilor îmbunătățiri, a făcut investiții, respectiv a plantat pomi fructiferi si a construit un grajd.

În opinia intimaților, reaua credința a recurentei depășește orice imaginație. Pe lângă faptul ca recurenta nu a făcut niciun fel de îmbunătățiri la terenurile mai sus menționate si nu a construit niciun grajd, uita ca după apariția Legii nr. 18/1991 s-a prezentat la Primăria orașului Săliștea de Sus si a declarat ca toate terenurile ramase după părinții lor au fost incluse in C.A.P. Săliștea si ca este inica moștenitoare.

In consecința, i se eliberează Titlu de proprietate conform declarației, titlu a fost anulat, constatându-se ca terenurile nu au fost cooperativizate.

Părinții intimaților au avut si un teren cu vegetație forestiera in perimetrul orașului Borșa.

Fara știința si consimțământul intimaților, recurenta a făcut cerere de retrocedare (declarând ca este unica moștenitoare) si a obținut Titlu de proprietate, intimații fiind convinși ca, potrivit înțelegerii, a depus cererea prin care se solicita eliberarea unui titlu de proprietate pe numele tuturor moștenitorilor. Intimații s-au înșelat, sau mai bine au fost înșelați, de recurenta. Recurenta a vândut terenul cu vegetație forestiera, primit ca unica moștenitoare după părinții intimaților, obținând sume considerabile.

Pe terenul numit Buleasa 2, recurenta nu a construit nici un grajd. Din toate expertizele efectuate nu reiese ca pe acest teren s-ar afla vreun grajd. Pe acest teren exista un șopru de fan făcut de părinții intimaților, iar pomii existenți sunt plantați tot de părinții intimaților. In mod corect, au reținut cele două instanțe ca varianta pentru care au optat apare ca fiind cea mai echitabila, recurentei fiindu-i atribuit lotul cel mai valoros, pe care se afla casa si anexele (primite tot de la părinți).

Recursul este fondat în parte

La termenul de judecată din data de_ Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C.pr.civ., coroborat cu art. 304 pct. 5 C.pr.civ., a invocat un motiv de recurs de ordine publică, și anume, nulitatea hotărârii pronunțate de instanța de fond, nulitate decurgând din lipsa minutei acestei hotărâri.

Examinând recursul prin prisma acestui motiv de recurs de ordine publică, Curtea constată că acesta este fondat strict în aceste limite, pentru motivele ce urmează a fi expuse:

Potrivit art. 306 alin. 2 C.pr.civ., motivele de recurs de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților.

În conformitate cu prevederile art. 304 alin. 1 pct. 5 coroborat cu art. 312 alin. 3 teza II C.pr.civ., este posibilă casarea unei hotărâri când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 C.pr.civ., acest din urmă text legal stipulând expres faptul că actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor, exceptând cazul nulităților prevăzute anume de lege, când vătămarea se presupune până la dovada contrarie.

Art. 258 alin. 1 C.proc.civ. prevede că, după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub pedeapsa nulității, de către judecător și care se pronunță de către președinte în ședință publică, chiar în lipsa părților.

Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 1-8 C.proc.civ., hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde: arătarea instanței care a pronunțat-o și numele judecătorilor care

au luat parte la judecată; numele, domiciliul sau reședința părților, calitatea în care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentanților legali și al avocaților; obiectul cererii și susținerile în prescurtare ale părților, cu arătarea dovezilor, arătarea concluziilor procurorului; motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; dispozitivul întocmit potrivit art. 258 alin. 1 C.pr.civ., calea de atac și termenul în care se poate exercita; mențiunea că pronunțarea s-a făcut în ședință publică, precum și semnăturile judecătorilor și grefierului.

Prin urmare, în mod imperativ, Codul de procedură civilă, prin textul art.

258 alin. 1 C.pr.civ., prevede obligativitatea întocmirii dispozitivului hotărârii, dispozitiv care nu reprezintă altceva decât soluția pe scurt, consemnată, sub sancțiunea nulității, de îndată ce s-a întrunit majoritatea.

Dispozitivul hotărârii, întocmit în conformitate cu prevederile art. 258 alin. 1 C.pr.civ., trebuie să fie cuprins, potrivit art. 261 alin. 1 pct. 6 C.pr.civ., și în hotărârea ce se va redacta ulterior.

În speță, se constată că în dosarul instanței de fond nu se regăsește nicăieri minuta hotărârii, respectiv, dispozitivul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 258 alin. 1 C.pr.civ.

Dezbaterea pe fond a cauzei și concluziile părților au avut loc la termenul de judecată din data de_ (f. 182 dosar fond), când, în temeiul art. 260 C.pr.civ., s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii în cauză pentru data de _

La dosarul de fond, imediat după încheierea de amânare a pronunțării, aflată la fila 182, se regăsește sentința primei instanțe (f. 183 - 187 dosar fond), fără însă să existe și minuta hotărârii.

Minuta hotărârii nu se regăsește nici în cuprinsul dosarului, prin scrierea acesteia pe verso-ul cererii de chemare în judecată, ori a vreunei încheieri de ședință.

Chiar dacă, în cuprinsul hotărârii fondului este trecut acest dispozitiv (pag.

187 dosar fond), totuși, dispozitivul sentinței nr. 311/_, nu poate fi colaționat cu minuta hotărârii, întrucât aceasta nu se regăsește la dosarul cauzei.

Prin prisma art. 105 alin. 2 și 3 C.pr.civ., coroborat cu art. 108 alin. 1 C.pr.civ., lipsa dispozitivului ce trebuia întocmit în conformitate cu art. 258 alin. 1 C.pr.civ., atrage nulitatea hotărârii primei instanțe.

Așa fiind, pentru considerentele anterior expuse, prin prisma art. 258 alin. 1, art. 261 alin. 1 pct. 6 C.pr.civ., rap. la art. 105 alin. 2 și 3 C.proc.civ., Curtea constată că hotărârea primei instanțe este lovită de nulitate absolută, pentru lipsa minutei, "a dispozitivului"; hotărârii Judecătoriei Dragomirești.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 306 alin. 2 C.proc.civ., rap. la art. 304 pct. 5 C.proc.civ., se va admite în parte recursul pârâtei, în limitele motivului de recurs de ordine publică, conform dispozitivului prezentei decizii, se va casa în întregime decizia recurată și rejudecându-se apelul, se va dispune admiterea acestuia, în conformitate cu art. 297 alin. 2 C.pr.civ., cu consecința anulării în întregime a sentinței primei instanțe, și a trimiterii cauzei pentru rejudecare pe fond la Judecătoria Dragomirești.

Eventualele cheltuieli de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța de rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite în parte recursul declarat de pârâta C. I., împotriva deciziei civile nr. 6/A din_ a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr. _

, pe care o casează în întregime și rejudecând, admite în parte apelul declarat de pârâta C. I., în contra sentinței civile nr. 311/_ a Judecătoriei Dragomirești, pronunțată în dosar civil nr._, pe care o anulează în

întregime și trimite cauza pentru rejudecare pe fond la Judecătoria Dragomirești.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 17 mai 2013.

PREȘEDINTE				JUDECĂTORI
I. -D. C.	A. -A.	P.	C.	-M. CONȚ

A. M.

Red.CMC/dact.MS 3 ex./_

J. .apel: B.Giuroiu/A.Stamate-Tămășan

J. .fond: E.M.S.

#Succesiuni in Instanta. Spete

← Decizia civilă nr. 305/2013. Succesiune		Decizia civilă nr. 352/2013. succesiune →

Decizia civilă nr. 2378/2013. Succesiune

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2378/2013. Succesiune