Decizia civilă nr. 361/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 361/R
Ședința publică din_
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. G. G.
JUDECĂTORI: P. M. B.
: W. D.
GREFIER: M. C.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra cererii de recurs formulată de reclamanții D. V. și D. R. ambii cu domiciliul în O. Ș., str. G. E., nr. 109, jud. M. împotriva sentinței civile nr. 1445/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ având ca obiect succesiune.
Dezbaterile asupra cererii și susținerile orale ale părților au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi, când a decis următoarele:
T.
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1445 pronunțată la data de 14 iunie 2012 de Judecătoria Sighetu Marmației a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții D. V. și D. R. în contradictoriu cu pârâții E. A. și E. B. și C. O. Ș. -prin P., acțiunea fiind nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că raportat la actele de stare civilă atașate dosarului cauzei, reclamanții nu au probat lipsa moștenitorilor pentru ceilalți coproprietari tabulari, exceptând-o pe Hoppa Ilona ai cărei descendenți sunt pârâții E. B. și E. A. în calitate de nepoți de fiică.
În privința fondului cererii s-a arătat că soluționarea acestora atrage necesitatea clarificării mai multor aspecte inclusiv acela al existenței dreptului de proprietate în patrimonial vânzătorilor la încheierea contractului a cărui validare se solicită.
S-a mai arătat că terenul care face obiectul contractului, astfel cum rezultă din nota de constatare întocmită de ing. Tamaș V. este situat în O. Ș. str. P. nr.53 jud. M., are o suprafață de 1266 m.p. și este înscris în CF 30558 O. Ș., având proprietari tabulari pe Szopko Veronika, Hoppa Matild, Hoppa Lajos, Hoppa Erzsebet, Hoppa Jozsef, Hoppa Gabor, Hoppa Ilon și S. Român.
Reclamanții nu au depus la dosar contractul din_ în baza căruia susțin că s-a făcut transferul dreptului de proprietate în favoarea cumpărătorilor Kuhar Ianoș și Kuhar Ilona (bunicii pârâților). Traducerea din limba maghiară nu este suficientă pentru a face dovada transferului de proprietate în condițiile în care în cuprinsul traducerii se face mențiunea lipsei paginii ce cuprinde semnăturile părților.
Din acest punct de vedere instanța de judecată a reținut că nu se poate reține că din masa succesorală rămasă după defuncta E. Erzsebet a făcut parte și terenul în litigiu. Mai mult decât atât, în CF proprietar tabular al terenului pe care se află edificată construcția este S. Român. În privința dreptului de proprietate nu s-a indicat nici un temei legat de radierea acestui drept și nici nu s-a probat că acest proprietar tabular ar fi încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare.
S-a apreciat că se impune respingerea cererii de validare a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la_, deoarece nu pot fi transferate mai multe drepturi decât are transmițătorul în patrimoniul său.
Pe de altă parte s-a mai reținut că reclamanții nu au notificat pârâții în privința prezentării la notariat pentru a întocmi actul în formă autentică, iar din cuprinsul actului sub semnătură privată nu rezultă că părțile s-au obligat să îndeplinească toate formalitățile necesare pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. În această situație lipsește rațiunea aplicabilității dispozițiilor art. 1073-1077 C.civ. instanța neavând ce să suplinească.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs D. V. și
D. R., solicitând instanței casarea hotărârii atacate.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța în mod greșit a reținut că acțiunea formulată este nefondată deoarece în probațiune au fost administrate atât proba cu înscrisuri, cât și proba testimonială și interogatoriul pârâților.
Din probele administrate s-a făcut dovada că defuncta E. Erzsebet născută Kuhar, decedată la 10 ianuarie 2010, este fiica proprietarei tabulare Kuhar Ilona decedată în 1962. Astfel, antecesoarei pârâților i s-a transmis dreptul de proprietate cu titlu de moștenire, iar această modalitate de dobândire a dreptului de proprietate nu-l obligă pe moștenitor să-și înscrie dreptul în CF.
La data de_ printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat între proprietarii tabulari proprietatea asupra imobilului aflat în CF 119 O. Ș. nr. top. 140 a fost transmisă cumpărătorilor Kuhar Ianoș și soției Kuhar Ilona. Din acest punct de vedere s-a susținut că în mod greșit a fost înlăturat înscrisul în limba maghiară deoarece acesta cuprinde semnătura traducătorului, iar aspectul legat de semnătura părților și depunerea înscrisului în original nu a fost pus în discuția părților.
S-a mai susținut că la decesul defunctei E. Erzsebet născută Kuhar, imobilul care face obiectul prezentei acțiuni se afla în masa succesorală, astfel că dreptul de proprietate a fost transmis singurilor moștenitori, respectiv pârâților E. A. și E. B. .
Recurenții au mai arătat că nici susținerea instanței potrivit căreia în antecontractul întocmit nu este cuprinsă clauza esențială privind obligația părților să se prezinte la notar pentru perfectarea contractului în formă autentică nu poate fi reținută deoarece această obligație nu este una impusă de legiuitor, fiind una implicită, fără a fi nevoie să fie inserată în contract.
La dosarul cauzei au fost depuse filele din registrul agricol, potrivit cărora asupra casei și terenului situate în O. Ș. str. P. nr.55 și-au înscris dreptul de proprietate reclamanții și plătesc impozite și taxe, chiar dacă nu există înscrisă în contract clauza privind înscrierea în Registrul Agricol a dreptului.
Deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor administrate în cauză, nu a motivate admiterea sau înlăturarea acestora, s-a solicitat admiterea recursului.
În drept
au fost invocate prevederile art.293 C.proc.civ., art.5 din L.247/2005, art.970 și 974 C.pr.civ., art.1143-1145 C.civ.
În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs, instanța reține următoarele:
Cererea formulată de recurenții-reclamanți are 4 capete de cerere. Primul dintre ele vizează stabilirea masei succesorale rămase după defuncta E. Erzsebet născută Kuhar decedată la 10 ianuarie 2010. Cel de-al doilea capăt de cerere are ca și obiect constatarea calității de moștenitori a defunctei a copiilor acesteia, respective a pârâților E. A. și E. B. și stabilirea pentru fiecare dintre ei a vocației de ½ din masa succesorală.
Al treilea capăt de cerere, subsidiar primelor două, vizează validarea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de_ între E. A. și E. B. în calitate de vânzători și D. V. și D.
R. în calitate de cumpărători. Obiectul contractului îl constituie terenul în suprafață de 1254 m.p. situate în O. Ș. str. P. nr. 55, înscris în CF 50558.
În fine, ultimul capăt de cerere, subsidiar primelor 3 vizează solicitarea de a dispune întabularea dreptului de proprietate dobândit ca urmare a capătului de cerere nr. 3, în CF pe numele reclamanților.
Așadar solicitările părților vizează dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1254 m.p. teren aferent nr. top. 140 din CF 50558 O. Ș., respectiv dreptul de proprietate asupra construcției aflate pe acest teren.
În privința terenului, instanța constată că dreptul de proprietate asupra terenului aparține S. ui Român. Din cuprinsul CF-ului 119 O. Ș. (f.15-16 și f.19-21) rezultă că persoanele fizice menționate sub B3 respectiv B6-10, Szopko V., Hoppa Matild, Hoppa Lajos, Hoppa Erzsebet, Hoppa Iozsef, Hoppa Gabor și Hoppa Ilon au deținut doar dreptul de folosință asupra terenului. Din acest punct de vedere nici în anul 1916 și nici ulterior, în măsura în care din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă că terenul a fost dobândit în proprietate de antecesorii pârâților, dreptul de proprietate nu a putut să facă
parte din masa succesorală a defunctei E. Erzsebet născut Kuhar, decedată la data de 10 ianuarie 2010 și astfel dreptul de proprietate nu a putut fi transmis prin moștenire pârâților E. A. și E. B. .
Aceeași concluzie legată de faptul că antecesorii pârâților nu au avut niciodată în patrimoniu dreptul de proprietate asupra terenului rezultă chiar din înscrisurile depuse de reclamanți la dosarul cauzei. Astfel, în cuprinsul certificatului de moștenitor aflat la fila 4 din dosarul de fond rezultă că defuncții Kuhar Janos și Kuhar Ilona dețineau doar ";dreptul de folosință veșnică";, fără a se indica modul în care ar fi dobândit acest drept, iar din cuprinsul înscrisului de la fila 9 din dosarul Judecătoriei S. M., rezultă că obiectul contractului îl constituie doar folosința terenului (dreptul de uzufruct al lotului de casă erarial din O. Ș. și dreptul de proprietate al casei de pe acest imobil și"; predat în posesiune faptică lui Kuhar Janos și a soției sale Hoppa Ilona";.
Solicitarea reclamanților de a se constata că dreptul de proprietate asupra terenului a făcut parte din masa succesorală a defunctei și că acest drept a fost transmis prin moștenire pârâților care l-au transmis prin antecontractul al cărui validare se solicită reclamanților D. V. și D. R. nu poate fi admisă.
Mai mult decât atât, în CF titular al dreptului de proprietate asupra terenului era, la data întocmirii antecontractului de vânzare-cumpărare, S. Român.
Nu va fi avută în vedere nici susținerea reclamanților că în Registrul Agricol, aceștia și-au înscris dreptul de proprietate, iar de la momentul respectiv ei sunt cei care achită taxele și impozitele datorate statului, deoarece înscrierea în Registrul Agricol, înscriere făcută în baza declarației persoanei în favoarea căreia se realizează înscrierea, nu poate suplini lipsa actelor legale în baza cărora se realizează transferul dreptului de proprietate.
Astfel, în ceea ce privește validarea convenției pentru suprafața de teren de 1254 mp teren, teren care are ca și proprietar tabular S. Român, se constată că această solicitare nu este întemeiată.
În ceea ce privește transferul dreptului de proprietate asupra construcției se reține că în anul 1878 pe terenul înscris în CF 119 nr. top. 140 O. Ș. (Cartea funciară nr. 119 O. Ș. a devenit CF 50558 O. Ș., prin conversia pe hârtie a vechiului CF-fila 8), era înscris dreptul de proprietate asupra construcțiilor de sub A 1 în favoarea lui Hoppa Gyorgy și soția Szopko Veronika. În anul 1889 la 16 august, dreptul de proprietate asupra porțiunii lui Hoppa Gyorgy se intabulează în favoarea lui Hoppa Matild, Hopa Lajos, Hoppa Erzsebet, Hoppa Gabor și Hoppa Ilon. Astfel, în privința construcției se reține că sunt proprietari tabulari persoanele înscrise sub B3 și sub B5-10.
Prin înscrisul depus la fila 9 din dosar, s-a susținut că proprietarii tabulari ai dreptului de proprietate asupra construcției au convenit să transfere dreptul de proprietate pe care-l dețin în favoarea lui Kuhar Ianos și a soției acestuia născută Hoppa Ilona (I. ). Acest act juridic, consemnat prin înscrisul sub semnătură privată, nu a fost înscris în CF. Potrivit prevederilor legale în
vigoare în anul 1916, transferul dreptului de proprietate opera doar la momentul înscrierii dreptului în CF, înscrierea având caracter translativ de proprietate, astfel că acest înscris, fără realizarea formalităților de înscriere în CF nu poate fi reținut că ar fi translativ de proprietate.
Pe de altă parte se constată că înscrisul aflat la fila 9 din dosarul de fond poartă mențiunea că a fost depus la data de 7 martie 1923 la Judecătoria Sighetu Marmației, aceasta fiind instanța de CF. În Cartea funciară depusă la filele 15-16 din dosarul constituit în recurs se respinge cererea lui Joan Kuhar și soția I. Hoppa privind întabularea dreptului de proprietate (B 18).
Nu în ultimul rând, se constată că în CF, sub înscrierea de la B4 apare mențiunea " în baza contractului din 25 octombrie 1888, din imobilul de sub nr. de cad. A I 1 asupra dreptului de folosință al terenului și asupra dreptului de proprietate al construcțiilor următoarea restricție (……) în cazul vânzării definitive pot fi transferate numai după obținerea aprobării direcțiunii Trezoreriei - se întabulează în favoarea Trezoreriei regale";. Astfel se constată că există obligația obținerii aprobării prealabile în cazul înstrăinării de proprietate asupra construcției, această obligație contractuală nefiind radiată până în anul 1916, dată la care se susține că s-a realizat contractul de vânzare- cumpărare.
Astfel, se constată că antecontractul depus de recurenți, la fila 9 nu a transferat nici un drept în patrimoniul antecesorilor pârâților, astfel că defuncta Kuhar I. născută Hoppa, deținea la momentul decesului, în indiviziune cu ceilalți proprietari tabulari dreptul de proprietate asupra unei cote din proprietatea casei de locuit notate în CF.
Solicitarea reclamanților-recurenți a fost aceea de a se valida antecontractul cu privire la întregul imobil, în natură teren (care după cum s-a reținut este proprietatea S. ui Român) și construcție (care este proprietatea celor 8 proprietari tabulari (pentru cota de 91,7% din construcție nu s-a făcut dovada că s-a aflat în patrimoniul antecesoarei pârâților). Astfel, se consideră că solicitarea și finalitatea acțiunii formulate avizat întregul bun (teren și construcție), iar nu doar cota-parte din construcție, astfel că se consideră recursul declarat ca fiind nefondat, deoarece cererea de validare a convenției astfel cum aceasta a fost încheiată și depusă la dosarul cauzei nu se poate dispune.
Din acest punct de vedere, în condițiile în care toate capetele de cerere vizează întregul drept de proprietate asupra construcției, iar nu cota-parte ideală din imobil, instanța consideră că intenția părților nu a fost aceea de a deveni coproprietari asupra unei cote din dreptul de proprietate asupra imobilului, sau de a înstrăina o astfel de cotă parte, ci obiectul actului juridic încheiat l-a constituit întregul bun.
De asemenea, se reține că nu s-a solicitat în cauză nici realizarea partajului între coproprietarii construcției, iar din actele dosarului nu rezultă că s-a realizat un astfel de partaj, iar imobilul ar fi revenit în patrimoniul
antecesorilor promitenților vânzători, iar ulterior în patrimoniul pârâților E.
B. și E. A. .
Pentru a valida antecontractul de vânzare-cumpărare instanța trebuie să constate că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru încheierea valabilă a actului juridic vânzare-cumpărare care se referă la calitatea de proprietar exclusiv a promitentului vânzător.
Reținând aceste aspecte instanța consideră că în patrimonial defunctei E. Erzsebet născută Kuhar nu se aflau la data decesului bunurile care au făcut obiectul antecontractului din_, astfel că recursul promovat de reclamanți nu este fondat, astfel că în temeiul art. 312 C.proc.civ., raportat la prevederile art. 304 C.proc.civ., acesta va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de D. V. și D. R. domiciliați în C. O. Ș. str. G. E. nr. 109 jud. M. împotriva Sentinței civile nr. 1445 pronunțate la data de 14 iunie 2012 de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 iulie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||
P. G. G., P. M. | B. | ,W. D. M. | C. |
(concediu de odihnă, semnează Președintele T. ui)
Red.: P.M.B./_
T.red.: M.C./_ /2 ex.
J. ecător la fond: P. M. -R.
| ← Decizia civilă nr. 172/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 3564/2013. succesiune → |
|---|
