Decizia civilă nr. 269/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 269/R/2013
Ședința publică din data de 13 iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C., judecător
JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: N. C. GREFIER: C. S.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanta P. C. împotriva sentinței civile nr. 2142/2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta recurentă P.
C., asistată de avocat Bilan I., cu împuternicire avocațială la fila 20, pârâtul intimat H. A., asistat de avocat Săsărman Gavril, cu împuternicire avocațială aflată la dosar la fila 19, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța reține că recursul este legal timbrat, potrivit dovezilor de la filele 23 și
24.
Se constată că s-a depus la dosar certificatul de deces al pârâtului intimat P. L.
(f. 26) și dovada de la fila 25, emisă de Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor - Biroul de Stare Civilă din cadrul Primăriei orașului Sîngeorz B., din care rezultă faptul că defunctul nu a fost căsătorit.
Prin notele de ședință depuse la dosar de reclamanta recurentă (f. 23) se susține că defunctul are ca moștenitori pe P. C., C. F., P. F. și F. Ana, toți părți în proces.
Reprezentantul reclamantei recurente, avocat Bilan I., susține oral notele de ședință așa cum au fost formulate în scris.
Reprezentantul pârâtului intimat, avocat Săsărman Gavril, nu contestă împrejurările mai sus arătate.
Reprezentanții părților nu formulează cereri prealabile, apreciind cauza în stare de judecată.
Nefiind cereri prealabile, tribunalul declară închisă faza de cercetare judecătorească și dispune dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente, avocat Bilan I., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial, taxa judiciară de timbru și timbru
judiciar, potrivit dovezilor existente la dosar, pentru motivele arătate în scris, pe care le reiterează.
Reprezentantul pârâtului intimat, avocat Săsărman Gavril, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea reclamantei recurente la plata cheltuielilor de judecată în recurs în cuantum de 1248 lei, reprezentând onorariu avocațial și cheltuieli de transport, conform chitanței și biletului de călătorie pe care le depune la dosar, reiterând motivele arătate în scris.
deliberând, constată:
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 2142/2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._ a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta
P. C. împotriva pârâților P. L., C. F., P. F., F. Ana, H. A. ,
C. A., C. S., P. A. și O. Sîngeorz-B. prin primar, și, în consecință:
S-a constatat că defuncții P. G. și P. Nastasia au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeței de 940,50 mp ce excede cotei tabulare a defunctului P. G. de 3/36 părți (corespunzătoare suprafeței de 250,5 mp.) din imobilul înscris în CF 3206 Sîngeorz-B., nr. top 5120 și conform identificărilor și dezmembrărilor tehnice din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert R. I. .
S-a constatat că reclamanta P. C. și soțul acesteia, pârâtul P. A., au dobândit dreptul de proprietate prin edificare asupra imobilelor construcții casă de locuit și anexe gospodărești localizate conform planului de situație din lucrarea de expertiză întocmită de expert R. I. și edificate pe nr. top. noi_ /1, 5116/1.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul P. G. decedat în orașul Sîngeorz-B. la data de_, se compune din lotul ce incorporează nr. top. noi 5120/1 (suprafața corespunzătoare cotei tabulare și ½ părți din suprafață uzucapată prin efectul sistării comunității matrimoniale de bunuri cu mențiunea că cealaltă cotă de ½ părți îi revine soției supraviețuitoare P. Nastasia), nr. top. noi _
/1 (proprietate tabulară).
S-a constatat că la această succesiune au (avut) vocație succesorala legală reclamanta P. C. și pârâții P. L., C. F., P. F. și F. Ana, în calitate de descendenți direcți - fii și fiice, în cota de 3/4 părți împreună și defuncta P. Nastasia, în calitate de soție supraviețuitoare, în cota de ¼ părți.
S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei P. Nastasia, decedată în orașul Sîngeorz-B. la data de_, se compune din cota de ¼ parte din imobilele terenuri moștenite de la defunctul său soț P. G., cu datele de identificare anterior redate și lotul ce încorporează nr. top. noi 5120/1 (cota proprie de 1/2 părți din suprafața uzucapată), nr. top. nou. 5116/1 (proprietate tabulară).
S-a constatat că la această succesiune au vocație succesorală legală reclamanta
P. C. și pârâții P. L., C. F., P. F. și F. Ana în calitate de descendenți direcți - fii și fiice, în cote egale de câte 1/5 părți fiecare.
S-a constatat că aceste succesiuni i-au revenit în întregime reclamantei P. C. prin efectul partajului succesoral amiabil intervenit intre comoștenitori.
Au fost atribuite reclamantei imobilele terenuri cu nr. top. noi_ /1, 5116/1 în suprafață totală de 1225 mp conform identificărilor și dezmembrărilor tehnice din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert R. I. .
A fost respins ca neîntemeiat petitul de uzucapiune și includerea în succesiunile succesive dezbătute a suprafeței de 785 mp din terenul înscris în CF 7157 Sîngeorz-B. nr. cadastral inițial 455 (nr. cadastral nou 455/1).
S-a dispus stabilirea liniei de metă dintre imobilele terenuri atribuite reclamantei prin partaj și înscrise în CF 3206, 25070, 25071 Sîngeorz-B., nr. top. noi aferente_ /1, 5116/1, în suprafață totală de 1125 mp față de imobilul teren înscris în CF 7157 Sîngeorz-B. nr. cadastral 455 - proprietatea tabulară a pârâtului
H. A., pe aliniamentul A-B-C conform completării din lucrarea de expertiză și corespunzătoare liniei naturale determinată de pârâul existent între proprietățile limitrofe.
S-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate astfel dobândit de reclamanta P. C. cu titlu de succesiune și partaj asupra imobilelor teren în suprafață totală de 1225 mp înscrise în CF 3206, 25070, 2571, Sîngeorz-B. nr. top noi aferente_ /1, 5116/1, și respectiv a soților P. C. și P. A. asupra imobilelor construcții constând din casă de locuit și anexă gospodărească existente pe acest imobil, cu titlu de edificare bun comun, cu completarea instanței pentru mod de dobândire și natură, și în conformitate cu tabelul de mișcare parcelară din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul R. I., cu exceptarea din tabel a numărului cadastral nou 455/1 în suprafață de 785 mp și implicit din lotul preconizat și menținerea acestuia pe proprietarul tabular - pârâtul H. A. .
Au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă formulată, precizată (f. 42-43, f. 83-86) și înregistrată la nr._ al Judecătoriei Năsăud, reclamanta P. C. i-a chemat în judecată pe pârâții P. L., F. Ana, C. A., P. A., C. F., P. F., C. S., H. A.
, O. Sîngeorz-B. - prin primar - pentru coproprietarii de CF decedați și fără posteritate pe raza localității, solicitând instanței ca în baza probelor ce se vor administra și prin hotărârea ce va fi pronunțată să dispună următoarele:
să se constate că defuncții P. G. și P. Nastasia au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeței de circa 800 mp din terenul înscris în CF 7157 Sîngeorz-B. număr cadastral 455 și, respectiv, asupra suprafeței corespunzătoare de circa 12/36 părți din terenul înscris în CF 3206 Sîngeorz-B. nr. top. 5120;
să se constate că pe terenul înscris în CF 25070 Sîngeorz-B. nr. top 5115, și CF 3206 Sîngeorz-B. nr. top. 5120, reclamanta P. C. împreună cu soțul său P.
au edificat casă de locuit si anexele gospodărești:
să se constate că masa succesorală rămasă în urma defunctului P. G., decedat în orașul S. -B. la data de_, se compune din suprafața de circa 400 mp din terenul înscris în CF 7157 Sîngeorz-B. nr. top 455; cota de 9/36 părți din terenul înscris în CF 3206 Sîngeorz-B. nr. top. 5120; cota de 5/8 părți din terenul înscris in CF 25070 Sîngeorz-B. nr. top. 5115; cota de 1/8 părți din terenul înscris in CF 25071 Sîngeorz-B. nr. top. 5116;
să se constate că la această succesiune au vocație succesorala legală reclamanta P. C. și pârâții P. L., C. F., P. F. și F. Ana, în calitate de fii și fiice, în cota de 3/4 părți împreună, defuncta P. Nastasia în calitate de soție supraviețuitoare, în cota de ¼ părți;
să se constate că masa succesorală rămasă în urma defunctei P. Nastasia, decedată în orașul Sîngeorz-B., la data de_, se compune din cota de ¼ parte din terenul moștenit de la defunctul său soț P. G. și suprafața de circa 400 mp în terenul înscris în CF 7157Singeorz-B. nr. top.455; cota de 6/36 părți din terenul înscris în CF 3206 Sîngeorz-B. nr. top. 5120; cota de 4/8 părți din terenul înscris în CF 25071 Sîngeorz-B. nr. top. 5116;
să se constate că la această succesiune au vocație succesorală legală reclamanta P. C. si pârâții P. L., C. F., P. F. si F. Ana, în calitate de fii și fiice, în cota de câte 1/5 părți fiecare;
să se constate că această succesiune i-a revenit în întregime reclamantei în calitate de fiica, ceilalți moștenitori fiind deja escontentați;
să-i fie atribuită întreagă această succesiune reclamantei și să se dispună intabularea în CF, pe numele reclamantei, a dreptului de proprietate asupra imobilului astfel dobândit;
să se dispună stabilirea linei de metă dintre terenul ce-i va reveni în lot reclamantei în urma partajului și față de imobilul teren înscris în CF 7157 Sîngeorz-
nr. cadastral 455, proprietatea pârâtului H. A., conform completării raportului de expertiză întocmit în cauză și a precizării de acțiune aferente.
să fie obligați pârâții oponenți la plata cheltuielilor de judecată aferente.
În fapt s-a arătat că averea rămasă în urma defuncților părinți ai reclamantei, respectiv P. G. și Nastasia, se compune din imobilele specificate în petitele acțiunii, dobândit prin uzucapiune, care constituie proprietatea lor tabulară.
Astfel, s-a menționat că, cu mult înaintea celui de-al doilea război mondial, defuncții P. G. și Nastasia au intrat în posesia terenului înscris în CF 7157 Sîngeorz-B. top 455 și, respectiv, asupra suprafeței corespunzătoare de circa 12/36 părți din terenul înscris în CF 3206 Sîngeorz-B. nr. top 5120, l-au folosit în mod public, pașnic, neconturbați și sub nume de proprietari până la deces și apoi posesia a fost continuată de către reclamantă până în prezent.
Folosind terenurile din litigiu în condițiile legii mai mult de 30 de ani, defuncții
P. G. si Nastasia au dobândit asupra acestora dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune.
Deși în extrasul de CF apare intabulat pârâtul H. A., în anul 2008, cu titlu de succesiune, în realitate, întabularea acestuia asupra întregului teren s-a făcut dintr-o eroare de identificare.
S-a menționat că la aceste succesiuni au vocație succesorală legală reclamanta și pârâții în calitatea și cotele redate în petitele acțiunii. În realitate, întregul teren din litigiu i-a revenit reclamantei, frații și surorile sale primind alte imobile din averea antecesorilor părinți.
În consecință, s-a solicitat să se dispună atribuirea în lot a acestor imobile și să se dispună intabularea în CF pe numele reclamantei a dreptului de proprietate asupra imobilelor astfel dobândite.
Prin raportare la petitul care vizează edificarea construcțiilor s-a impus chemarea în judecată și a soțului reclamantei pârâtul P. A., prin modalitatea introducerii în cauză conform prevederilor art. 57 Cod procedură civilă, deoarece poate pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta asupra acestor construcții.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 651, 659, 669, art. 584 și următoarele, 728 și următoarele Cod civil, art. 1452 și următoarele cod civil austriac, aplicabile în
temeiul art. 3 din Legea nr. 389/1943, ale art. 6 din Legea nr. 241/1947 și ale Legii nr. 319/1944.
În probațiune reclamanta a uzat de proba cu înscrisuri: respectiv actele de stare civilă, extrasele de CF, interogatoriul pârâților, înscrisurile ce vizează edificarea imobilelor construcții - notă de constatare, certificat fiscal cu valoarea de impozitare, solicitând și administrarea unui probatoriu testimonial pentru justificare petit de uzucapiune cu numiții G. ș I., O. I., Condorean G., precum și efectuarea unei expertize tehnice pentru identificarea, localizarea, partajarea și atribuirea imobilelor teren și construcții în litigiu, cu propunere de determinare a liniei de metă, proba cu cercetarea locală și atașarea dosarului nr.344/2007 al Judecătoriei Năsăud.
Pârâtul H. A., legal citat, și-a desemnat apărător și prin întâmpinarea formulată, f. 18-19, a solicitat instanței respingerea acțiunii promovate în contradictoriu cu el, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată aferente, pentru considerentele redate, care rezidă în neoponența cu privire la dezbaterea maselor succesorale.
Pentru constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune formulează pârâtul oponență certă, deoarece imobilul teren înscris în CF 7157 Sîngeorz-B. nr. cadastral 455 constituie proprietatea sa tabulară.
În concret, pârâtul a relevat că nu este vorba în speță de o eroare de identificare, din momentul intabulării sale cu titlu de succesiune după antecesorii săi părinți, iar pretenția de uzucapiune nu este întemeiată deoarece în realitatea porțiunea de teren pretinsă de către reclamantă nu a fost utilizată nici de ea și nici de antecesorii săi.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 114 și următoarele, art. 274 Cod procedură civilă.
În probațiune, pârâtul a uzat de proba cu înscrisuri: copia evolutivă a CF 7157 Sîngeorz-B., solicitând și administrarea unui probatoriu testimonial cu numiții M.
I., C. M., achiesând si la utilitatea administrării probei cu cercetarea locală, precum și la efectuarea probei tehnice și pentru atașarea dosarului nr. 344/2007 al Judecătoriei Năsăud, precum și a documentației tehnice întocmită de expert Berende Login, ce a constituit reperul intabulării in CF.
Ceilalți pârâți, deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și n-au comunicat la dosarul cauzei întâmpinare, alte cereri scrise, sau obiecțiuni la lucrarea de expertiză, deși s-a adoptat măsura citării acestor pârâți cu un exemplar din lucrarea tehnică, la termenul de judecată din data de_, manifestând astfel o atitudine procesuală pasivă ce denotă neoponență in raport de petitele formulate.
Analizând actele dosarului, judecătoria a statuat că identificarea imobilelor terenuri în litigiu s-a efectuat prin lucrarea de expertiză întocmită de către expert R.
I., și, conform concluziilor tehnice, acestea sunt amplasate pe teritoriul administrativ, în intravilanul localității Sîngeorz-B., corespund sub aspectul amplasamentului, posesorilor faptici, vecinătăților și a suprafeței cu datele de CF nr. 3206, 25070, 25071, 7175 Sîngeorz-B. cu nr. top. aferente_ și nr. cadastral 455.
Din probatoriul administrat s-a reținut că imobilul cu nr. top. 5120 a constituit obiectul petitului de uzucapiune, respectiv pentru suprafața de teren (940,50 mp) ce excede cotei tabulare a defunctului P. G. de 3/36 părți (corespunzătoare suprafața de 250,5 mp), ce a fost utilizat inițial de către defuncții P. G. și P. Nastasia,
antecesorii părinți ai reclamantei P. C., încă din perioada anilor 1940, cu transmiterea, cu titlu de zestre, în favoarea reclamantei P. C. după încheierea căsătoriei.
Posesia exercitată în intervalul temporal 1940-2010 rezidă într-o posesie utilă, fără vreo tulburare din partea vreunei terțe persoane, respectiv în următoarele condiții: public, pașnic, continuu, netulburat și sub nume de proprietar.
Astfel, în special informațiile furnizate de martorii audiați (persoane în vârstă de 77, respectiv, 80 de ani, au evidențiat faptul că exercitarea posesiei asupra imobilului în litigiu s-a realizat de către antecesorii părinți in mod cert din perioada anilor 1940-1941, cu o continuitate a posesiei și în perioada anilor 1970, respectiv până la decesul defunctului P. G. și, respectiv, decesul lui P. Nastasia (2003), în contextul în care a existat și o gospodărire comună cu reclamanta P. C. și soțul acesteia P. A. .
Percepția martorilor rezidă într-o informație precisă asupra momentului de început al prescripției, respectiv directă (preluată în timpul existenței acestora), cât și prin coroborare cu datele evidențiate de actele de stare civilă.
Conform extraselor de CF 25070 Sîngeorz-B. nr. top. 5115, respectiv, CF 25071 Sîngeorz-B. nr. top 5116, aceste imobile constituie coproprietatea tabulară a defunctului P. G., în cotă de câte 3/8 părți, respectiv a defunctei P. Nastasia, în cotă de 1/8 părți.
Prin identificarea tehnică efectuată de expertul R. I. s-a reținut că în lotul utilizat în prezent de către succesoarea reclamantă P. Cătălin se includ suprafețele 14 mp din nr. top nou 5115/1, de 20 mp din nr. top nou 5116/1, nu sunt incluse si nu există similitudine cu suprafețele corespunzătoare cotelor tabulare care sunt mult mai mari. Mai mult, numărul top. 5114 este exceptat de la folosință si lotizare.
În consecință, prin corelare cu aceste măsurători tehnice s-a reținut că masa succesorală rămasă după defunctul P. G., decedat în orașul Sîngeorz-B., la data de_, se compune din lotul ce încorporează nr. top. noi 5120/1 (1/2 părți din suprafață uzucapată și suprafața cotei tabulare așa cum s-a redat anterior), nr. top. nou_ /1 (proprietate tabulară).
La această succesiune au (avut) vocație succesorală legală reclamanta P. C. și pârâții P. L., C. F., P. F. și F. Ana, în calitate de descendenți direcți - fii și fiice, în cota de ¾ părți, împreuna cu defuncta P. Nastasia, în calitate de soție supraviețuitoare, în cota de ¼ părți.
De asemenea, masa succesorală rămasă în urma defunctei P. Nastasia, decedată în orașul Sîngeorz-B. la data de_, se compune din cota de ¼ parte din imobilele terenuri moștenite de la defunctul său soț P. G., cu datele de identificare anterior redate, lot ce încorporează nr. top. noi 5120/1 (cota proprie de 1/2 părți din suprafață uzucapată), nr. top. nou. 5116/1 (proprietate tabulară).
La această succesiune au vocație succesorală legală reclamanta P. C. și pârâții P. L., C. F., P. F. și F. Ana, în calitate de descendenți direcți - fii și fiice, în cote egale de câte 1/5 părți fiecare.
Între comoștenitori a intervenit un partaj amiabil în urma căruia aceste mase succesorale i-au revenit în întregime reclamantei P. C., ceilalți moștenitori manifestând o atitudine procesuală pasivă, care confirmă implicit această conveniență și în acord cu probele administrate au dobândit la rândul lor alte terenuri, considerent pentru care nu au formulat pretenții de atribuire in natură sau pecuniare pentru
acordare sultă corespunzătoare cotelor de moștenire. Acest aspect denotă că se poate reține implicit și teza escontentării.
Pe lotul de teren astfel dobândit de către reclamantă prin efectul partajului succesoral care include nr. top. noi_ /1, 5116/1, cu o suprafață totală de 1225 mp, soții P. C. și P. A. în timpul căsătoriei au edificat imobile construcții constând dintr-o casă de locuit în regim de înălțime P și anexe gospodărești.
În speță, principala dispută între părți rezidă cu precădere în privința suprafeței de 785 mp din terenul înscris în CF 7157 Sîngeorz-B. nr. cadastral 455, cu privire la folosința efectivă, operarea sau nu a prescripției achizitive, cu impact direct asupra determinării liniei de metă.
În acest context, un rol important pentru adoptarea soluției l-au avut depozițiile martorilor si cu precădere a numitei C. M., care, prin raportare la vârsta înaintată, a evidențiat modalitatea de folosință a antecesorilor, cât și linia de demarcație generată pe imobilele terenuri în litigiu, în mod natural, printr-o linie trasată de scurgerea unui pârâiaș, cât și viciile posesiei care rezidă în divergențele iscate cu privire la linia de metă, aparența de proprietate care subzistă în favoarea proprietarului tabular.
Mai mult, raportându-se la momentul inițial al înscrierii în CF a dreptului de proprietate asupra imobilului teren - obiect al acestei disensiuni din CF inițial 2777 Sîngeorz-B. nr. top. 5125 (număr cadastral 455), s-a reținut faptul că antecesorul pârâtului Hîruța A., respectiv defunctul bunic H. Maxim, decedat la data de 14 mai 1957, și-a înscris dreptul de proprietate în coala de CF cu titlu de cumpărare, conform încheierii nr. 2472/1914, cu o uzanță pe durata vieții și preluarea ulterioară de către descendentul direct H. M. - tatăl pârâtului.
Totuși, datorită decesului timpuriu al numitului H. M., soția supraviețuitoare H. I., decedată la data de_, respectiv pârâtul H. A., în calitate de fiu, și ceilalți frați Luci F., Varvari S., H. Mănăilă, Cozac M., au rămas orfani, astfel încât tendința de extindere a posesiei din partea vecinilor limitrofi P. C. și P. A. s-a declanșat pe o perioadă de timp de cca. 7 ani, din preajma datei decesului numitei H. I. ("s-a urcat pe locul orfanilor"; după decesul văduvei H. I. ).
Mai mult, soții P. C. și P. A., în calitate de vecini limitrofi, au avut cunoștință de promovarea acțiunii civile, obiect al dosarului nr._ al Judecătoriei Năsăud, în care s-au dezbătut masele succesorale după antecesorii bunici și părinți Hîruța Maxim, H. M. și H. I., cu partajarea lotului de teren identificat cu nr. top. 5125, prin atribuirea în favoarea exclusivă a descendentului direct H. A., cu înscrierea în CF a dreptului de proprietate astfel dobândit asupra suprafeței totale de 4903 mp.
De altfel, această hotărâre judecătorească se axează și pe o lucrare tehnică întocmită de către expert Berende Login, care concluzionează că imobilul teren în litigiu are ca posesori faptici pe reclamantul H. A. în întregime.
Un alt argument forte îl constituie comparația între planul de situație întocmit de expertul Berende Login în dosarul nr._ și schița medalion de CF cu o suprapunere privind configurația imobilului teren cu nr. top. 5125 și linia de demarcație dintre imobilele terenuri limitrofe aparținând unor proprietari distincți -
P. C. și P. A., respectiv H. A., printr-o linie naturală marcată de traseul unui pârâu.
Implicit reclamanții P. C. și P. A. aveau posibilitatea formulării unei cereri de intervenție în interes propriu și pentru justificarea unui drept de proprietate asupra unei suprafețe din acest teren, prin invocarea unei excepții a uzucapiunii, chiar în dosarul civil nr._ .
În consecință, instanța a apreciat ca neîntemeiat petitul de uzucapiune formulat, cu consecința neincluderii în succesiunile dezbătute a suprafeței de 785 mp din terenul înscris în CF 7157 SB nr. cadastral 455, care figurează înscris potrivit extrasului de CF reactualizat pe pârâtul H. A., cu titlu de succesiune (încheiere de cf. nr. 10569/2008).
În raport de propunerea de partajare efectuată prin raportul de expertiză întocmit in cauză de expert R. I., s-a trasat și linia de metă dintre proprietatea reclamanților și proprietatea pârâtului H. A., marcată prin punctele A-B-C, pe limita nordică, prin corelare cu limita naturală a unui pârâu.
Deși s-a inoculat teza extinderii modalității de delimitare și pe traseul de pe latura estică, sudică și vestică, prin raportare la delimitările cu gard de lemn, sârmă și plantarea unor pomi fructiferi, datorită argumentelor anterior expuse privind inoperarea excepției uzucapiunii, neîntrunirii condițiilor unei posesii utile, s-a apreciat că se impune ca această linie de mejdă să se circumscrie strict traseului redat pe aliniamentul A-B-C, ca element de separare și congruență pentru operațiunea de grănițuire dintre cele două imobile terenuri limitrofe cu proprietari distincți.
Coroborând concluziile tehnice cu informațiile furnizate de martorii audiați în cauză, s-a reținut că divergentele dintre părți se concentrează pe folosința propriu- zisă, efectivă a părților, ca un corolar, cu privire la suprafețele ocupate si implicit cu impactul direct asupra liniei de metă, iar problemele de delimitare și aparentă revendicare (fără concretizare în petit) au apărut din momentul în care pârâtul H.
A., revenind în zonă (perioada anilor 2000), a început să lucreze terenul moștenit de la antecesorii săi, să planteze pomii fructiferi și să-și dispute suprafața aferentă dreptului de proprietate.
În această ordine de idei se evidențiază și procesul-verbal atașat concluziilor scrise de mandatarul pârâtului H. A., care a fost încheiat la data de_, cu prilejul deplasării expertului R. I. la imobilele din litigiu, respectiv concluzia redată prin prisma dialogului abordat dintre părțile litigante privind convenienta pentru determinarea limitei ce desparte nr. top. 5120 - proprietatea reclamantei, de numărul cadastral 455 - proprietatea pârâtului Hîruța A., pe actualul fir al pârâului, cu semnarea pentru confirmare de către părțile litigante la rubricile aferente
"reclamant-pârât";.
Raportat la starea de fapt reținută, în baza dispozițiilor art. 584, art. 585 Cod civil, s-a admis petitul grănițuire dintre cele două imobile vecine limitrofe conform dispozitivului, pe aliniamentul A-B-C, astfel cum a fost redat pe planul de situație din completarea expertizei întocmită de expert R. I. .
În drept, pentru soluția adoptată, prin raportare la petitele aferente de succesiune (componență masă succesorală, vocație succesorală legală, cote de moștenire și calitate), partaj, edificare construcții sunt incidente dispozițiile art. 650, 651, 659, Cod civil, coroborat cu art. 1, lit. "a"; din Legea nr. 319/1944 privind dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, coroborat cu art. 728 Cod civil și prin raportare la art. 6731 și următoarele Cod procedură civilă, art. 492 Cod civil, coroborat cu art. 111 Cod procedură civilă cu aplicarea Legii nr.7/1996, reținându-se
legea in vigoare prin raportare la momentul deschiderii succesiunilor ce coincide cu data decesului (1980, respectiv 2003), respectiv momentul edificării construcțiilor de către soții P. C. si P. A. .
Pentru petitul de uzucapiune admis aferent nr. top. 5120 sunt aplicabile dispozițiile art. 1452 și următoarele Cod civil austriac, aplicabile în temeiul art. 6 din Legea 241/1947, art. 31 din Legea nr. 389/1943.
Raportat la momentul pronunțării hotărârii, precum și intrarea în vigoare a Noului cod civil la data de_, s-a apreciat că sunt incidente în drept, prin corelare cu petitele formulate și precizate, corespondența temeiului legal pentru aceste petite, prevederile art.953, art. 954, art. 963 și următoarele, 970 și urm., art. 975 și următoarele Cod civil, art. 1143 și si urm. 577 Noul cod civil.
În consecință, prin raportare la starea de fapt expusă si în temeiul textelor legale incidente, s-a apreciat ca întemeiată în parte acțiunea civilă formulată și precizată, care s-a admis conform dispozitivului.
În baza art. 44, art. 46 din Decretul-Lege nr. 115/1938, coroborat cu dispozițiile Legii nr. 7/1996 și cu corespondența în prevederile art. 876 și următoarele, cu aplicarea art. 885 și următoarele Noul Cod civil, s-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate astfel dobândit de reclamanta P. C., cu titlu de succesiune și partaj, asupra imobilelor teren în suprafață totală de 1225 mp înscrise în CF 3206, 25070,2571 Sîngeorz-B. nr. top noi aferente_ /1, 5116/1, respectiv a soților P. C. și P. A. asupra imobilelor construcții constând din casă de locuit și anexă gospodărească existente pe acest imobil, cu titlu de edificare bun comun, în conformitate cu tabelul de mișcare parcelară din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul R. I., cu completare mod de dobândire si natură, cu exceptarea din tabel a numărului cadastral nou 455/1, în suprafață de 785 mp, implicit din lotul preconizat, și menținerea acestuia pe proprietarul tabular, pârâtul H. A.
.
Restul suprafeței de teren (4299 mp) aferent nr. top. nou_ /2, 5116/2 va continua să rămână pe vechii proprietari de CF, cu mențiunea că numărul cadastral 455/2 se va reuni într-un singur corp redat prin numărul cadastral inițial 455.
Totuși, ținând seama de petitul de grănițuire pentru care cheltuielile de judecată se suportă de ambele părți, cât și de cererea de cheltuieli de judecată pretinse de către părți, respectiv neoponența pârâtului fată de petitele de succesiune si partaj propriu- zise, cu excepția implicită pentru numărul cadastral 455 - pretins uzucapat, s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate, prin raportare la dispozițiile art. 274, art. 276 și art. 277 Cod procedură civilă.
Astfel, pentru reclamanți din calculul efectuat s-a reținut un cuantum total de 2730 lei, justificat prin chitanțele aferente anexate, constând din onorariu avocat, taxă timbru, timbru judiciar, onorariu expert.
Pentru pârâtul H. A., din calcul efectuat s-a reținut un calcul total de 1200 lei, justificat prin chitanțele aferente anexate, constând din onorariul avocat și contravaloare transport dus/întors la instanță (bilete de transport în cuantum de câte 10 lei).
Printr-o reținere a admiterii in parte a pretențiilor din acțiunea principală, cât și existența celor trei petite principale și înjumătățirea cheltuielilor pentru petitul de grănițuire, s-a apreciat că se impune operațiunea de compensare a cheltuielilor de judecată efectuate și justificate de către părți.
Împotriva sentinței expuse a declarat recurs, în termen legal, reclamanta P. C.
, prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea parțială a hotărârii în sensul admiterii în întregime a acțiunii introductive; cu cheltuieli de judecată, pentru motivele ce urmează.
Hotărârea este netemeinică și dată cu încălcarea legii, impunându-se modificarea parțială a acesteia.
Critica pe care o aduce hotărârii atacate vizează modul de soluționare a petitului privind dobândirea dreptului de proprietate pe cale de uzucapiune asupra terenului având nr. cadastral nou 455/1, a includerii acestui teren în succesiunile succesive dezbătute și stabilirea liniei de metă pe aliniamentul A-B-C din completarea raportului de expertiză.
Pentru soluționarea petitului de uzucapiune care vizează terenul având nr. cadastral 455, instanța de fond reține ca probă esențială declarația martorei C. M. . Potrivit acestei declarații, instanța a reținut faptul că linia de demarcație a imobilelor din litigiu op reprezintă un pârâiaș, precum și viciile posesiei care rezidă din divergențele iscate cu privire la linia de metă.
În primul rând, instanța de fond nu arată data la care au apărut aceste divergențe cu privire la linia de metă și perioada în care au existat aceste discuții între părți cu privire la teren. Acest aspect este extrem de important, raportat la petitul de uzucapiune formulat de recurentă și la perioada vizată. Câtă vreme nu s-a dovedit că divergențele vizează perioada anilor 1940-1970, nu se poate susține că posesia exercitată de antecesorii recurentei este una viciată.
Pe de altă parte, este irelevant din punctul de vedere al posesiei faptul că antecesorul pârâtului Hîruța A. și-a înscris dreptul de proprietate cu titlu cumpărare în anul 1914, câtă vreme la acea dată nu s-a procedat la identificarea efectivă a terenului folosit de acesta și la măsurarea sa. Așa cum a arătat și prin concluziile scrise depuse, întabularea acestuia asupra întregului teren s-a făcut dintr-o eroare de identificare, deoarece în realitate familia Hîruța nu a utilizat terenul din litigiu cu nr. cadastral 455 în perioada anilor 1940-1970.
Deși instanța de fond a apreciat că este o probă extrem de relevantă, apreciază că este lipsit de importanță și faptul că masele succesorale după antecesorii pârâtului Hîruța A. s-au dezbătut în cadrul dosarului nr._ sau că în acel dosar s-a efectuat un raport de expertiză. Câtă vreme recurenta nu a fost parte în proces, acea hotărâre judecătorească și raportul de expertiză efectuat în acea cauză nu îi sunt opozabile și nu produc efecte față de ea. Mențiunea instanței de fond în sensul că fiind vecini a avut cunoștință de acel proces este o simplă supoziție, neargumentată și nesusținută de probe. Având în vedere relațiile tensionate dintre părți, pârâtul nu i-a adus la cunoștință faptul că are un proces pe rolul instanței. Obligația de a o chema în judecată îi revenea pârâtului, având în vedere că recurenta era posesor faptic al terenului. Nu era obligată să intervină în proces și nici nu putea interveni, câtă vreme nu a avut cunoștință de existența acestui dosar la acea dată. În plus mențiunea făcută de expertul din dosarul de succesiune din anul 2007, în sensul că terenul care a format obiectul acelui dosar are ca posesori faptici pe pârât, nu poate fi apreciată ca și probă concludentă în prezenta cauză, câtă vreme expertul nu avea de unde să știe cine este posesorul faptic, deoarece nu a administrat probe în acest sens, ci a avut în vedere doare declarația numitului Hîruța A. . Pe de altă parte, este evident că acea afirmație nu corespunde adevărului câtă vreme din probele administrate în prezentul
dosar rezultă în mod cert faptul că terenul având nr. cadastral 455/1 a fost utilizat de reclamantă.
Prin urmare, instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea hotărârii o singură declarație de martor, respectiv declarația martorei C. M., și probele administrate în dosarul nr._, dosar în care recurenta nu a fost parte, fără a fi culpa sa pentru acest lucru, și în care nu s-a putut apăra.
Din motivarea hotărârii atacate rezultă faptul că instanța face abstracție de declarațiile celorlalți martori care au fost audiați în cauză și de celelalte probe administrate, fără a arăta motivul pentru care a apreciat că acestea nu sunt relevante.
Așa cum a arătat și prin concluziile scrise depuse la dosar, terenul din litigiu, inclusiv terenul cu nr. cadastral 455, a fost folosit, cu mult înaintea celui de al doilea război mondial, de defuncții P. G. ș-i Nastasia, care l-au folosit în mod public, pașnic, continuu, neconturbați și sub nume de proprietari până la decesul lor și apoi a fost folosit de reclamantă până în prezent.
Folosind terenul din litigiu în condițiile legii mai mult de 30 de ani, defuncții P.
G. și Nastasia au dobândit asupra acestuia dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune.
Terenul în suprafață de 785 mp cu nr. cadastral nou 455/1 a fost folosit de către antecesorii recurentei și ulterior de ea, în aceleași condiții ca și restul terenului. Acest aspect este conformat de martorii audiați în cauză, care au declarată că terenul utilizat de antecesorii recurentei și ulterior de ea se întinde până la rândul de pomi și gard existent între terenul acesteia și terenul pârâtului Hîruța. De asemenea, relevantă este și cercetarea locală efectuată de către instanță. cu această ocazie s-a putut observa faptul că terenul recurentei este delimitat de terenul pârâtului cu un rând de pomi și a fost delimita și cu un gard, care în prezent nu mai există, rămânând doar numele acestuia. Potrivit declarației martorului G. ș I., pârâtul Hîruța A. a plantat un rând de pomi fructiferi, iar unde sunt plantați pomii a existat și un grad (f. 113), iar, potrivit martorei O. I., pârâtul Hîruța este cel care a edificat gardul între proprietăți (f. 155). Aceeași martoră a declarat că pârâtul Hîruța A. a plantat pe linia de mejdă un rând de pomi, pomi care au putut fi observați și cu ocazia cercetării locale. Tot aceeași martoră declară că după ce s-a întabulat pârâtul pe întregul teren, inclusiv pe terenul reclamantei, fără ca reclamanta să fie parte în acel dosar, "pârâtul a stricat gardul care reprezenta mejda";, pentru a ocupa terenul reclamantei.
Chiar și martora C. M. (f. 156), propusă de pârâtul Hîruța A., a declarat că pe linia de mejdă erau plantați oltoni (pomi) și exista și un gard, care în prezent este stricat. Mai mult, martorul Condorean G. declară că între terenurile părților a existat un gard, iar terenul până la gard era folosit de reclamantă. Declarația acestui martor dovedește că reclamanta a lucrat continuu terenul în discuție și nu doar pe o perioadă de 7 ani, cum în mod eronat reține instanța de fond. Prin urmare, folosința sa și anterior antecesorilor săi s-a întins până la gard și la pomii plantați de pârât, terenul ei fiind străbătut de un pârâu, așa cum arată martora O. I. "pe terenul reclamantei trece un pârâu, care separă proprietatea acesteia în două";, terenul fiind unul mlăștinos.
Cu privire la procesul verbal din luna mai 2010, avut în vedere de instanța de fond, apreciază că acesta nu poate sta la baza pronunțării unei hotărâri, câtă vreme nu se coroborează cu celelalte probe din dosar și nu a fost însușit de reclamantă în fața
instanței de judecată, el nereprezentând o recunoaștere a dreptului pârâtului asupra acestui teren.
Față de toate aceste aspecte și de probele administrate, consideră că este nelegală și netemeinică hotărârea instanței de fond de respingere a petitului de uzucapiune pentru terenul având nr. cadastral nou 455/1, impunându-se admiterea acțiunii și cu privire la acest teren, urmând ca și acesta să fie inclus în succesiunile succesive dezbătute.
De asemenea, ca o consecință, se impune stabilirea liniei de metă între terenul proprietatea recurentei și terenul proprietatea pârâtului pe aliniamentul A-G-F-E-D-C din completarea raportului de expertiză, respectiv pe linia pomilor și a fostului gard.
Pârâtul Hîruța A., prin întâmpinarea de la fila 18, s-a opus admiterii recursului, ridicând apărările ce succed.
Cu privire la petitul de uzucapiune, în mod corect și legal instanța de fond l-a respins, în ceea ce privește suprafața de 785 mp din terenul înscris în c.f. 7157 Sîngeorz-B. nr. cadastral inițial 455 (nr. cadastral nou 455/1).
Recurenta susține că a uzucapat și această suprafață de teren și în susținerea afirmațiilor sale face trimitere la declarațiile martorilor G. ș I., O. I., C. M.
, Condorean G. .
Numai că acești martori nu confirmă existența unei posesiuni utile (pașnică, publică, neconturbată de nimeni și exercitată sub nume de proprietar), care să justifice dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Astfel, declarația martorului Condorean G. este irelevantă cauzei din acest punct de vedere, din moment ce al a venit în Sîngeorz-B. numai în anul 1985. Martora O. I., de asemenea, a declarat că s-a mutat în zona din litigiu numai În anul 1958, și, prin urmare, numai de la acea dată poate da informațiile necesare cu privire la folosința terenului în litigiu. Martorul G. ș I., propus de reclamantă, a declarat că între cele două proprietăți există un pârâu, că acest pârâu constituie linia de metă și față de martor. Prin urmare, însăși martorul propus de reclamantă arată că linia de metă dintre proprietăți îl constituie acel pârâu, astfel că dincolo de pârâu reclamanta nu a folosit, prin urmare, nu a putut uzucapa această suprafață de teren. Martora C. M. propus de pârât, de asemenea, a declarat că există un pârâu și că acesta constituie linia de metă dintre proprietăți. Cunoaște acest aspect deoarece a deținut un teren care se mejduia cu terenul său. Aceeași martoră, care are vârsta de 80 de ani, a declarat că niciodată reclamanta nu a lucrat terenul dincolo de pârâu. Numai după decesul părinților pârâtului, și în momentul în care el și frații săi au rămas orfani, reclamanta s-a urcat pe terenul orfanilor, în urmă cu circa 7 ani.
Și martorul M. I. a confirmat faptul că în anul 1967-1968 a lucrat la cosit împreună cu fratele pârâtului, că au cosit până lângă mejdă și a observat că mejda era determinată de un pârâu, și că folosința reclamantei se întindea până la acest pârâu.
Nu este reală susținerea făcută de recurentă în sensul că instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea hotărârii numai declarația martorei C. M. .
Dar există și o altă probă mulat mai importantă pe care instanța de fond a avut-o în vedere și anume Procesul verbal încheiat la_ de expert R. I., cel care a fost desemnat în cauză să efectueze lucrarea de expertiză. Potrivit acestui proces verbal, părțile, în prezența expertului au stabilit de comun acord limita ce desparte nr. top. 5120 de nr. cadastral 455, teren aflat în posesia pârâtului, pe actualul fir al pârâului.
Prin urmare, la fața locului, în prezența expertului, părțile au stabilit de comun acord linia despărțitoare dintre proprietăți ca fiind pârâul respectiv, adică o metă naturală. Acest act a fost semnat atât de expert, cât și de către părți. Evident că încercarea de a nu mai recunoaște acea învoială nu poate fi luată în considerare.
Pe de altă parte, prin acțiunea introductivă, reclamanta susține că întabularea pârâtului s-a făcut printr-o eroare de identificare.
Nu este o eroare de identificare din moment ce atât în dosarul inițial (nr. _
), cât și în dosarul de față s-au efectuat expertize de identificare și care au concluzionat că pârâtul folosește acest teren.
Respingându-se petitul de uzucapiune, linia de metă este corect stabilită de instanța de fond, fără a se avea în vedere această suprafață de teren pretins uzucapată.
Restul pârâților nu și-au precizat punctul de vedere cu privire la calea de atac declanșată de reclamantă.
Recursul este fondat.
Tribunalul constată că sentința atacată, în primul rând, nu corespunde exigențelor art. 261 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă, unde se dispune că hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
În cadrul cercetării judecătorești efectuată de prima instanță s-au audiat, la solicitarea părților, cinci martori: G. ș I. (f. 113), M. I. (f. 128), O. I. (f. 155), C. M. (f. 156) și Condorean G. (f. 224). Din examinarea declarațiilor lor se observă că toți au făcut referiri concrete și clare asupra situației terenului de 785 mp, disputat de reclamantă și pârâtul H. A., însă instanța și-a bazat soluția prin valorificarea doar a unei depoziții, ce a martorei Curta M. . Ca principiu, nu se exclude posibilitatea dării unei hotărâri în considerarea unei singure probe considerate cu o valoare probatorie apreciabilă, însă în acest caz instanța este datoare să arate motivele pentru care celelalte probe, în situația de față, a mărturiilor persoanelor propuse ca martor de partea adversă, nu prezintă o relevanță adecvată în speță, în comparație cu cea dintâi indicată, și au fost înlăturate.
Între declarații există o contradicție vădită. Prin urmare, judecătoria avea obligația să le analizeze pe fiecare în parte, să rețină care dintre ele exprimă fidel adevărul cauzei, pertinența faptelor relatate, pe de o parte, și de ce restul nu prezintă atari atribute, pe de altă parte. Corelarea lor este imperios necesară și abia apoi concluzia ce fundamentează soluția poate face posibil controlul în căile de atac. În lipsa unei asemenea abordări a procesului, sentința este nulă întrucât a cercetat incomplet fondul cauzei.
În schimb, prima instanță își argumentează sentința prin prisma probelor dosarului nr._, acvirat, în care reclamanta nu a avut statutul de parte. Nu se poate imputa acesteia din urmă neintervenirea în proces, codul de procedură civilă neconținând vreo prevedere de sancționare a unei persoane în situația în care între ea și o parte într-un litigiu există neînțelegeri în legătură cu obiectul material asupra căruia cel care a reclamant încearcă să-și rezolve favorabil problema cu ignorarea diferendului. Din contră, culpa neatragerii în proces a vecinului cu care nu se înțelege cade în sarcina reclamantului, aici pârât. Efectul acestui procedeu constă în inopozabilitatea sentinței nr. 402/2008 față de orice altă persoană străină de dosarul în care s-a dat și deschide reclamantei actuale dreptul de a-și dovedi pretențiile în contra sentinței și a probelor administrate în dosarul_ .
Nu în ultimul rând, se remarcă faptul că s-a dat eficiență hotărâtoare (de recunoaștere a reclamantei în favoarea pârâtului, a mejdiei pe un alt traseu decât cel precizat în acțiunea introductivă) unui înscris prezentat de pârât după închiderea dezbaterilor, odată cu concluziile scrise, existent la fila 266, întocmit de expert R. I.
. În situația dată, instanța nu-l putea avea în vedere decât dacă redeschidea dezbaterile pentru ca cel căruia i se opune, adică reclamanta, să-și exprime punctul de vedere asupra regularității lui.
Pentru toate considerațiile de până acum, tribunalul va admite recursul, va casa în parte sentința, în privința dispozițiilor vizând uzucapiunea porțiunii de 785 mp, a întabulării reclamantei asupra acestui teren, a liniei de hotar dintre proprietățile limitrofe și a cheltuielilor de judecată ce se vor recalcula, dacă va fi nevoie, cu trimiterea dosarului spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Instanța de trimitere va trata cauza cu eliminarea neajunsurilor semnalate la început, va dezlega raporturile dintre părți prin luarea în considerare a tuturor dovezilor, motivându-și corespunzător hotărârea, cu respectarea normelor legale de interpretare a probelor realizate în prezentul cadru procesual și a celor de motivare a sentinței. Dacă va considera că starea de fapt nu este întrutotul lămurită, va putea să suplimenteze probatoriul în scopul aflării adevărului speței.
În al doilea rând,va face cercetări legate de înscrisul de la fila 266, sens în care va cere pârâtului care l-a exhibat, H. A., originalul actului, îl va pune în discuția reclamantei și în funcție de poziția acesteia va hotărî dacă este cazul să facă verificări asupra condițiilor în care s-a întocmit, chemându-l în fața instanței pe expertul R. I. pentru a da explicațiile necesare, întrucât acestea este cel care l-a instrumentat, și va lua toate măsurile procedurale pentru elucidarea valabilității lui. În final, va statua asupra puterii doveditoare a documentului în conexitate cu restul dovezilor cauzei de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta P. C. , domiciliată în loc. Sîngeorz-
B., str. V. B. , nr. 235, jud. Bistrița Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 2142/2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._, pe care o casează în parte, în privința dispozițiilor legate de uzucapiunea terenului de 785 mp, întabularea reclamantei asupra acestei porțiuni, limita de hotar dintre proprietățile limitrofe aparținând reclamantei și pârâtului H. A. , domiciliat în loc. S. -B.
, str. V. B. , nr. 35, jud. Bistrița Năsăud, precum și de cheltuielile de judecată finale, și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Menține restul dispozițiilor sentinței. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
I. C. | S. | I. | - N. C. C. | S. |
Red. I.C. - _
Dact. C.S. - 2 ex. /_ Jud. fond P. A.T.
| ← Decizia civilă nr. 199/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 1057/2013. Succesiune → |
|---|
