Decizia civilă nr. 302/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 302/R
Ședința publică din data de 5 iunie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: C. V. - Președinte Secția I civilă
J. ecător: P. G.
J. ecător: P. M. B.
G. ier: Bud M.
Pe rol este soluționarea recursurilor civile declarate de petenta P. D., domiciliată în S. M., str. C. V., nr. 3/42, județul M., precum și de intervenientul P. I., domiciliat în B. S., str. Cloșca, nr. 20, județul M., împotriva sentinței civile nr. 1782 din_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul P. I., personal și asistat de avocat Palenciar C. ia, pentru recurenta P. D., lipsă, avocat M. Anișoara Iulia, lipsă fiind intimații C. J. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, C. L. D. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și P. L. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că la data de_, prin serviciul registratură, reprezentanta recurentului
I. a depus cerere de strigare a cauzei la orele 11,00.
Reprezentanta recurentului P. I., avocat Palenciar C. ia arată că nu are alte cereri de formulat sau cate de depus, solicită judecarea recursului.
Reprezentanta recurentei P. D., avocat M. Anișoara Iulia solicită judecarea recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau acte de depus, în baza art. 150 Cod procedură civilă instanța constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului P. I., avocat Palenciar C. ia solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. Apreciază că motivul de recurs rezidă din dispozițiile art. 312 pct. 3 și 5 Cod procedură civilă constând în acea că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului. Invocă motive de ordine publică, respectiv primul motiv ar fi acela că recurentul P. I. solicitat prin precizarea cererii de intervenție chemarea în judecată a comunei D., în calitate de moștenitor al unei succesiuni
vacante, a fost încuviințată în principiu cererea, însă instanța fondului a omis să dispună citarea în calitate de pârât a comunei D. care nu a fost citată pe tot parcursul procesului.
Al doilea motiv de casare este acela că s-a depus cerere de intervenție în interes propriu și de către P. L., care la fel a fost admisă în principiu, însă prima instanță a omis să pronunțe vreo soluție asupra acestei cereri. Apreciază că, în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 85 și art. 129 pct. 6 Cod procedură civilă. Apreciază că, în aceste condiții instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar asupra legalității și temeiniciei sentinței recurate.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea dispozițiilor sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta P. D. și respingerea cererii de intervenție formulată de P. L., admiterea cererii de intervenție formulată de P. I., obligarea reclamantei P. D. la cheltuieli de judecată în prima instanță și recurs în sumă totală de 3510, reprezentând 2 130 lei cheltuieli în prima instanță - 760 lei taxa judiciară de timbru și 1 370 lei onorariu expert și 1 380 lei cheltuieli în recurs din care 380 lei taxa judiciară de timbru în
recurs și 1 000 lei onorar avocat. Apreciază că motivul de recurs rezidă din dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă. Susține în totalitate notele de ședință depuse la data de_ .
În ce vizează recursul declarat de P. D. arată că lasă la aprecierea instanței soluția, dar arată că aceasta nu a avut niciodată teren în posesie.
Reprezentanta recurentei P. D., avocat M. Anișoara Iulia solicită ca în temeiul art. 312 alin. 2 și alin. 5 Cod procedură civilă admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. Instanța de fond nu a cercetat în totalitate fondul cauzei omițând a se pronunța asupra unor aspecte învederate.
recursului declarat de P. I. apreciază că sunt întemeiate motivele de casare, respectiv nu a fost citată comuna D. în calitate de pârâtă și nu s-a pronunțat asupra cererii de intervenție formulată de P. L. . În rejudecare instanța trebuie să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere și să dispună citarea tuturor părților din proces.
În privința petitului subsidiar formulat de recurentul P. I. solicită respingerea. Corect a apreciat instanța de fond că posesia exercitată de acesta nu a fost utilă, continuă și neviciată. Susține toate motivele de recurs.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
A. recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1782 din_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ se admite în parte plângerea formulată de petenta
P. D. domiciliată în S. M., str. C. V., nr.3/42, în contradictoriu cu intimatele, C. L. Pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar a Comunei D. și C. J. Pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar M. .
Anulează hotărârea nr.1911/_ emisă de C. J. M. și dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4240 mp, evidențiată de
punctele 1-13-12-11-10-9-8-7-6-5-4-3-2-1 în raportul de expertiză întocmit de ing. Brodacs I., având nr. top. 477, 478 și 479 din c.f. nr. 656 D., fiind situat în locul numit "Glod";.
Obligă C. L. D. să întocmească documentația necesară pe care să o înainteze Comisiei J. ețene M., pentru eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de teren de 2365 mp susmenționată, în favoarea petentei.
Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție a intervenientului P. I., domiciliat în Orașul B. S., str. cloșca, nr.20, privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune extratabulară pentru suprafața de teren de 4240 mp teren cu nr. top. 477, 478 și 479 din locul numit "Glod";.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria reține că, prin hotărârea nr. 1911/_ emisă de intimata de rândul 2, s-a invalidat solicitarea petentei privind reconstituirea suprafeței de ,23 ha teren agricol și pentru suprafața de 6,66 ha terenuri agricole.
Terenul situat la locul numit "Glod"; a fost preluat de către statul român în baza Decretului 712/1966, respectiv acest teren cu suprafața de circa 30 de ari, a fost preluat de la P. Parasca, care l-a cumpărat de la P. Pălăguța (Pelaga). Astfel acest aspect rezultă din adresa nr. 996/1968 emisă de fostul Comitet Executiv al Consiliului P. ular Provizoriu al J. ețului M. și evidențiat în adeverințele nr._ 93 emisă de Primăria Comunei D. și nr. 6/_ emisă de fostul Comitet Executiv al Sfatului P. ular a, Comunei D. .
Prin antecontractul de vânzare cumpărare din data de_, P. Pălăguța a vândut terenul.
În adresa nr. 996/1968 susmenționată se răspunde lui P. V., că terenul a fost preluat de la părinții săi, astfel că argumentația prezentată de către C. L.
D., în referatul cu nr.6/_ și reluată ulterior în întâmpinare, că terenul a fost preluat în baza decretului 115/1959 de la P. Pălăguță, nu are suport probator și legal.
Art. 8 al.2 din Legea nr.18/1991, modificată și completată, stabilește că de prevederile sale beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite de lege.
În categoria alte persoane anume stabilite de lege, sunt incluse și proprietari particulari ale căror terenuri au fost comasate, în măsura în care nu au preluat în schimb alte terenuri, iar terenurile lor au fost date în schimb altor persoane. Aceasta rezultă și din coroborarea textului art.8, cu cel al art.16, al.1 din Legea nr.18/1991, unde se prevede că în cazurile în care în perimetrul unor cooperative agricole de producție au fost comasate și terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar aceștia nu au preluat în compensație alte terenuri, la cererea lor sau a moștenitorilor, ei vor fi repuși în proprietate și li se vor restitui suprafețele și doar în situația în care restituirea nu mai este posibilă, obiectul dreptului de reconstituire îl poate reprezenta terenul stabilit de către comisie.
Din actele depuse la dosar, rezultă că terenul ce a fost preluat de la antecesorii petentei, s-a realizat de către fostul "Gostat";, ce reprezenta tot o formă a proprietății cooperatiste, astfel că instanța consideră că sunt aplicabile cele două texte susmenționate, petenta fiind îndreptățită la reconstituire, iar terenul putea fi restituit de către C. L. D. .
Din adresa nr. 6/_ a fostului Sfat P. ular al Comunei D., rezultă că terenul ce a fost preluat de la antecesorii petentei, a fost dat cu titlu de schimb, intervenientului P. I., de la care s-a preluat un nalt teren. În aceste acte se menționează că terenul la locul numit"; La Glod " are suprafața de 0,35 ha.
Pentru terenul ce s-a preluat de la intervenient și i s-a dat în schimb terenul preluat de către gostat, de la P. Pălăguță, acesta trebuia să solicite reconstituirea dreptului de proprietate la apariția Legii 18/1991, dar intervenientul nu a solicitat reconstituirea pentru terenul ce i s-a preluat, ci pentru terenul ce l-a primit cu titlu de schimb de la gostat. Astfel prin Hotărârea nr. 209/1991 emisă de C. J. de Aplicare a Legii Fondului Funciar M., de la fila 71, s-a respins contestația intervenientului privind reconstituirea terenului de la locul "La Glod";.
În fapt, intervenientul deține și terenul care i-a fost preluat de gostat cât și terenul susmenționat, ce i-a fost dat prin schimb, dar pentru care nu a depus cerere de reconstituire neavând interes dat fiind natura acestui teren în prezent. Chiar dacă intervenientul a negat că deține în prezent și terenul ce i-a fost preluat de către Gostat, nu prezintă relevanță în cauză, nu este o premisă legală pentru a solicitat reconstituirea în favoarea sa a celuilalt teren de la locul "La Glod";, care din raportul de expertiză rezultă că are suprafața de 4240 mp.
Cu privire la cererea de intervenție, instanța reține că uzucapiunea ca mod de dobândire a proprietăți se fondează pe faptul posesiei, care trebuie să fie exercitată în anumite condiții, să aibă calitățile necesare care să o facă aptă de a duce la această dobândire, adică trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art.1846 și urm. din vechiul cod civil. Ca atare posesia viciată nu poate duce la dobândirea proprietății. Posesia intervenientului, pe perioada din anul 1981( de la decesul proprietarului tabular) și până la apariția Legii 18/1991, nu poate fi considerată o posesie utilă, deoarece a fost conservată contra proprietarului prin acte de violență din partea statului și a proprietății cooperatiste și a formelor asociative ale acesteia. Terenul fiind preluat de la antecesori, aceștia nu au fost în măsură să recupereze posesia, deoarece forma de asociere cooperatistă denumită"; Gostat " prin organele puterii locale, au predat terenul pentru a fi deținut de către intervenient, la schimb cu alt teren al său.
Posesia intervenientului nu poate fi considerată utilă pentru această perioadă, deoarece detenția sa asupra terenului primit nu poate fi apreciată ca o posesie sub nume de proprietar, terenul deși a fost predat cu titlu de schimb de către fostul
"Gostat";, dreptul de proprietate cooperatistă nu s-a pierdut pe această perioadă ( 1981-1990).
După apariția Legii 18/1991, intervenientul a făcut demersuri pentru a i se reconstitui dreptul de proprietate, dar așa cum am arătat mai sus, contestația sa a fost respinsă.
Cu privire la perioada de după anul 1991, când i s-a respins contestația, posesia intervenientului este în continuare viciată, astfel că nu poate fi considerat împlinit termenul de 20 de ani, prevăzut de textul art.28, al.1 din Decretul Lege nr.115/1938.
Astfel în anul 1993, intervenientul a avut o judecată civilă, din care se poate aprecia că posesia sa s-a întrerupt potrivit art.1864 al.1 din vechiul cod civil. Terenul a fost ocupat de către o terță persoană, în luna aprilie 1992 respectiv de către Libotean N. .
Ulterior, în anul 1994, după ce intervenientul a fost pus în posesie de către executorul judecătoresc prin procesul verbal întocmit în dosarul execuțional nr. 74/1994 ( fila 70) și până la data introducerii plângerii de către petentă, la data de_, nu se poate considera că s-a împlinit termenul de prescripție achizitivă, fiind o perioadă trecută doar de 18 ani, deoarece prin cererea de chemare în judecată așa cum prevede textul art.1865, al.1 din vechiul cod civil, operează o nouă întrerupere civilă a prescripției achizitive.
Posesia pe perioada din anul 1994 și până la introducerea plângerii de către petentă (_ ), nu poate fi considerată o posesie utilă, fiind fondată și în acest caz pe acte de violență pasivă din partea organelor statului, în speță din care intimatelor comisia locală și județeană, care în mod eronat au refuzat dreptul la reconstituire al petentei, dând posibilitate intervenientului să-și continue posesia.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs reclamanta P.
D. și intervenientul P. I. .
Recurenta P. D. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile recurate, în sensul de a admite în totalitate plângerea formulată și a obliga intimata la reconstituirea cu privire la întreaga suprafață de teren. Cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. Instanța de fond nu a cercetat în totalitate fondul cauzei omițând a se pronunța asupra unor aspecte învederate.
Recurentul P. I. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. Apreciază că motivul de recurs rezidă din dispozițiile art. 312 pct. 3 și 5 Cod procedură civilă constând în acea că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului. Invocă motive de ordine publică, respectiv primul motiv ar fi acela că recurentul P. I. a solicitat prin precizarea cererii de intervenție chemarea în judecată a comunei D., în calitate de moștenitor al unei succesiuni vacante, a fost încuviințată în principiu cererea, însă instanța fondului a omis să dispună citarea în calitate de pârât a comunei D. care nu a fost citată pe tot parcursul procesului.
Al doilea motiv de casare este acela că s-a depus cerere de intervenție în interes propriu și de către P. L., care la fel a fost admisă în principiu, însă prima instanță a omis să pronunțe vreo soluție asupra acestei cereri. Apreciază că, în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 85 și art. 129 pct. 6 Cod procedură civilă. Apreciază că, în aceste condiții instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar asupra legalității și temeiniciei sentinței recurate.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea dispozițiilor sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta P. D. și
respingerea cererii de intervenție formulată de P. L., admiterea cererii de intervenție formulată de P. I., obligarea reclamantei P. D. la cheltuieli de judecată în prima instanță și recurs în sumă totală de 3510, reprezentând 2 130 lei cheltuieli în prima instanță - 760 lei taxa judiciară de timbru și 1 370 lei onorariu expert și 1 380 lei cheltuieli în recurs din care 380 lei taxa judiciară de timbru în recurs și 1 000 lei onorar avocat. Apreciază că motivul de recurs rezidă din dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, prin prisma tuturor criticilor aduse acesteia de către recurenți, dar și din oficiu sub aspectul motivelor de ordine publica, instanța apreciază ca fondate recursurile declarat împotriva acesteia pentru considerentele ce urmează.
O adecvată cercetare a fondului de către instanța de judecată presupune motivarea în fapt și în drept a soluțiilor pronunțate cu privire la fiecare capăt de cerere dintre cele deduse judecății, motivare care să releve raționamentul juridic de o manieră rezonabil de clară, încât să permită exercitarea controlului judiciar, cenzurarea considerentelor și aprecierea justeței acestora.
Deși recurentul intervenient P. I. a solicitat prin precizarea cererii de intervenție chemarea în judecată a comunei D., în calitate de moștenitor al unei succesiuni vacante, iar cererea a fost încuviințată în principiu, instanța fondului a omis să dispună citarea în calitate de pârât a comunei D. aceasta nefiind citată pe tot parcursul procesului.
La dosarul de fond s-a depus cerere de intervenție în interes propriu și de către
P. L., care la fel a fost admisă în principiu, însă prima instanță a omis să pronunțe vreo soluție asupra acestei cereri.
O adecvată cercetare a fondului de către instanța de judecată presupune motivarea în fapt și în drept a soluțiilor pronunțate cu privire la fiecare capăt de cerere dintre cele deduse judecății, motivare care să releve raționamentul juridic de o manieră rezonabil de clară, încât să permită exercitarea controlului judiciar, cenzurarea considerentelor și aprecierea justeței acestora.
Față de considerentele reținute, apreciind că sunt incidente dispozițiile de
casare prevăzute de art. 304 pct. 6,7, și 9 Cod procedură civilă, se vor admite recursurile, se va casa hotărârea atacată și se va trimite cauze spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, instanța va analiza și se va pronunța motivat cu privire la fiecare cerere cu care a fost investită, se va cita în cauză comune D. în calitate de pârât, iar cererea reclamantei se va reanaliza în funcție de poziția procesuală a părților nou citate și a eventualelor probe noi ce se vor administra.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
ADMITE recursul declarat de intervenientul P. I., domiciliat în B. S., str.
Cloșca, și
Admite recursul declarat de reclamanta P. D., domiciliată în S. M., str. C. V., nr. 3/42, în contra sentinței civile nr. 1782 din_ a Judecătoriei S.
M., județul M., pe care o casează în temeiul art. 312 pct. 3 și 5 Cod procedură civilă.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi_ .
Președinte | J. ecători | G. | ier | ||||||
C. | V. , | P. | G. | , | P. M. B. | , | Bud M. |
Red./T.red C.V./_ Ex. 2
J. ecător fond: N. P. I.
| ← Decizia civilă nr. 550/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 101/2013. Fond funciar → |
|---|
