Decizia civilă nr. 3382/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3382/R/2013
Ședința publică din 5 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 175 din 20 martie 2013 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, privind și pe intimata P. A., având ca obiect despăgubiri Legea nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă, reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., procuror S. Dobrescu, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, a fost declarat și comunicat în termenul legal. În cuprinsul său, recurentul a arătat că solicită judecarea cestuia și în lipsa sa de la dezbateri, conform art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 28 august 2013, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei intimate P. A., întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea în totalitate a sentinței civile nr. 175/_ a Tribunalului C., ca legală și temeinică.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. solicită respingerea recursului.
Soluția primei instanțe
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 175 din 20 martie 2013 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea exercitată de reclamanta P. A. împotriva pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, pârâtul a fost obligat să-i plătească reclamantei suma de
23.000 lei despăgubiri materiale.
Starea de fapt
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că P. Octavian, născut la data de_ în B., jud. C., fiul lui A. și A. ca, decedat la data de_ a fost soțul reclamantei, după cum rezultă din certificatul de căsătorie aflat la fila 7 dosar.
Prin sentința nr. 37/1951 pronunțată la data de_ de către Tribunalul Militar C. - Secția I în dosar nr. 897/1950 conexat_, P. Octavian, soțul reclamantei, a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare corecțională, 3 ani interdicție corecțională și confiscarea averii pentru crima de uneltire contra ordinii sociale prev de art. 209 pct. 3 C. penal .
Potrivit disp. art. 1 alin 2 lit. a din Legea 221/2009, condamnarea aplicată soțului reclamantei constituie de drept o condamnare cu caracter politic.
Instanța a solicitat C.N.S.A.S. transmiterea întregului dosar penal privitor la condamnatul P. Octavian, în vederea verificării existenței actelor de confiscare a averii, însă, în dosarul penal, nu au fost identificat inventarul întocmit cu ocazia punerii in aplicare a pedepsei complementare a confiscării.
Din probatoriul testimonial administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor P. I. și P. A. ca, a rezultat că, în momentul arestării, P. Octavian avea următoarele bunuri: 2 cai, 2 bivolițe, o căruță de lemn și 4 porci, iar toate aceste bunuri i-au fost confiscate urmare a condamnării, împreună cu terenul pe care îi avea în proprietate.
Dezlegarea în drept
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. b), persoana condamnată politic sau, după decesul acesteia, soțul supraviețuitor ori descendenții până la gradul II, sunt îndreptățiți la despăgubiri materiale reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate urmare a condamnării politice aplicate.
În temeiul acestor dispoziții legal, instanța a apreciat că reclamanta este îndreptățită să obțină obligarea pârâtului S. R. la despăgubiri materiale reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate de Stat de la soțul său P. Octavian.
Contrar opiniei pârâtului, instanța a apreciat că, referindu-se la despăgubirile materiale, legiuitorul nu face nici o distincție între bunurile mobile și imobile, iar referirea la legile anterioare de reparații nu poate duce la concluzia că despăgubirea se limitează doar la bunurile imobile, ci la aceea că în privința bunurilor mobile nu putea fi făcute o trimitere la legea anterioară de reparație, câtă vreme nu au fost emise de către Stat legi de reparație cu privire la bunurile mobile, cu excepția utilajelor în privința Legea 10/2001 a prevăzut măsuri reparatorii,, însă acestea sunt privite ca imobile prin destinație, fiind în strânsă legătură cu clădirile preluate de către Stat odată cu utilajele.
În legătură cu întinderea reparației pretinse, aceasta a fost dovedită prin declarația martorilor audiați în cauză și prin adeverințele emise de Asociația Crescătorilor de A. male, probe ce au confirmat valorile bunurilor indicate de reclamantă în precizarea de acțiune.
Recursul pârâtului
Împotriva acestei sentințe, a declarat în termen legal recurs pârâtul, solicitând modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii, avându-se în vedere decizia nr. 6 a Înaltei Curți de C. și Justiție, pronunțată în recurs în
interesul legii, obligatorie pentru instanțe conform art. 3307alin. 4 Cod proc. civ., decizie care a dat o altă dezlegare problemei de drept decât cea reținută de prima instanță.
Întâmpinarea reclamantei
Prin întâmpinarea depusă la_, reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că hotărârea Înaltei Curți de
C. și Justiție a fost publicată în M. Of. nr. 245 la data de_, ulterior pronunțării sentinței atacate.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 3041Cod proc. civ., ce constituie temeiul său în drept, întrucât, prin decizia nr. 6/_, publicată în M. Of. partea I nr. 245/_, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că
"pot fi acordate despăgubiri materiale numai pentru aceleași categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative speciale de reparație, respectiv Legea nr. 10/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, sub imperiul cărora partea interesată să nu fi obținut deja o reparație";.
Deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii au rolul de a unifica jurisprudența, acesta fiind motivul pentru care sunt obligatorii pentru instanțe, caracterul obligatoriu producându-se față de procesele aflate pe rolul instanțelor, în care nu au fost pronunțate hotărâri irevocabile. În condițiile în care decizia în recurs în interesul legii a fost pronunțată anterior soluționării prezentului recurs, ea se impune cu forță obligatorie instanței de recurs, în temeiul art. 3307alin. 4 Cod proc. civ.
În condițiile în care, Înalta Curte de Casație și Justiție a îmbrățișat o altă interpretare decât cea dată de prima instanță, apreciind că nu pot fi acordate despăgubiri materiale pentru categoriile de bunuri confiscate de la antecesorul reclamantei, în temeiul art. 312 alin. 1-3 Cod proc. civ., curtea va admite recursul pârâtului și va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 175 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică, în sensul că respinge acțiunea civilă exercitată de reclamanta P. A. împotriva pârâtului S. R., prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect despăgubiri materiale în temeiul Legii nr. 221/2009.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 5 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
A. C. | A. | A. C. | ANA I. C. | B. |
Red. CAA dact. GC 2 ex/_
Jud. primă instanță: C.V. B.
| ← Sentința civilă nr. 4339/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 | Încheierea civilă nr. 15/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
|---|
