Decizia civilă nr. 373/2013. Succesiune
Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 373/R/2013
Ședința publică din data de 27 septembrie 2013 Tribunalul constituit din :
PREȘEDINTE: B. I. S., judecător JUDECĂTOR: S. I.
JUDECĂTOR: B. R. -I. GREFIER: E. M. -M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind recursul civil declarat de reclamantul
P., împotriva sentinței civile nr. 490/2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
Dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de 13 septembrie 2013 în prezența reprezentantului reclamantului-recurent U. P. - avocat Bilan I. și al reprezentantului pârâtului-intimat U. I. - avocat Săsărman Gavril, concluziile acestora fiind consemnate în scris în încheierea de ședință de la acea dată când, tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești pentru data de 20 septembrie 2013 și respectiv 27 septembrie 2013.
Deliberând constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 490/2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ s- a admis în parte acțiunea civilă principală formulată de reclamantul U. P. împotriva pârâților V. R., U. I., B. M. U. G., L. R., U. S., S. V., O. C. ,
M. Ș., U. G., U. I., U. A., U. I., U. M., U. I., T. V., P. M.
M., B. M., T. O., B. V., B. E., K. I., C. O., L. R., L. F.
, L. V., M. Z., M. T., B. I., T. E., B. V., C. R., U. T. ,
U. O., B. I., B. I., U. C., K. P., D. M., G. O., DS, D. C.
, D. M., D. I. lui S., N. S., N. S., N. V., U. L., U. A., U.
C., U. M., U. Ș., U. M., U. S., U. S., U. A., U. Ana M., U.
L., L. M., L. I., P. Ș., L. F., B. S., U. C. M., U. C.
, U. C., U. C. M., J. F., C. I. M. - Prin P., U. V., L. L., C.
, M. A. și U. S. .
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtele V. R. și B. M. în contradictoriu cu aceleași părți și îin consecință:
S-a dispus partajarea judecătorească a maselor succesorale rămase în urma defuncților, U.
G. și U. T.
a căror componență, vocație și cote au fost stabilite în principiu prin Decizia civilă nr.219/2003 a Tribunalului B. N. precum și partajarea judecătorească a imobilelor aflate în coproprietatea părților, în conformitate cu varianta nr. II din suplimentul nr.3 (in dosarul din primul ciclu procesual - dosar nr.94/2002, f.940-941, care conține modificările instanței) si respectiv anexat la dosarul cauzei de către expert Petre Ion cu corecturile operate direct de către expert pe tabelul de mișcare parcelară in concordantă cu modificările propuse de instanță (stadiul de rejudecare - dosar nr.2168/R/2006, f.856-858):
S-au atribuit reclam antului U. P. următoarele imobile
:
terenul înscris în CF. 2248 I. M., nr. top nou 8155 /l/a/4 în suprafața de 5770 mp și nr. top nou 8155/l/a/5 în suprafață de 1579 mp;
terenul înscris în C.F. 2224 I. M., nr. top nou 8148/1/d/5 în suprafață de 8765 mp cu corectura si completarea instanței in tabel privind inserarea dezmembrării "/1"; omisă de expert;
terenul înscris în C.F. 1406 I. M., nr. top 8146 în suprafață de 1518 mp, nr. top 8148/1/c, în suprafață de 10251 mp, nr. top nou 8152/1 în suprafață de 3755 mp, nr. top nou 8152/3 în
suprafață de 600 mp, nr. top 8153 în suprafață de 9893 mp, nr. top 8155/1/b, în suprafață de 14.693 mp;
terenul înscris în C.F. 1406/a I. M., nr. top nou 8148/1/b/10 în suprafață de 3950 mp; S-au atribuit pârâtului U. I. u rmătoarele imobile
:
terenul înscris în C.F. 2248 I. M., nr. top 8151 în suprafață de 1426 mp, nr. top nou 8155/l/a/3 în suprafață de 9809 mp;
terenul înscris în C.F.1406/a I. M., nr. top nou 8148/1/b/2/7 în suprafață de 17.695 mp; nr. top. nou 8148/1/b/2/9 in suprafață de 15394 mp.
S-au atribuit pe numele defunctei U. MINODORA
(antecesoarea pârâtelor V. R. și B.
) următoarele imobile:
terenul înscris în C.F. 2248 I. M., nr. top nou 8155/l/a/2 în suprafață de 956 mp;
terenul înscris în CF 2224 I. M., nr. top nou 8148/1/d/2 în suprafață de 2678 mp și nr. top nou 8148/l/d/4 în suprafață de 4831 mp;
terenul înscris în CF 1406 I. M. nr. top 8147 în suprafață de 8130 mp, nr. top nou 8152/2 în suprafață de 4536 mp;
terenul înscris în CF 1406/a I. M., nr. top nou 8148/l/b/2/4 în suprafață de 37.943 mp, nr. top nou 8148/1/b/2/6 în suprafață de 28.288 mp:
S-au atribuit în stare de indiviziune reclamantului U. P., pârâtului U. I. și def. U.
Minodora în cote e gale d e câte 1/3 p ărți fiec are u r mătoarele imobile:
terenul înscris în CF 2224 I. M., nr. top nou 8148/l/d/3 în suprafață de 344 mp (drum);
terenul înscris în CF 1406 I. M. nr. top nou 8152/4 în suprafață de 344 mp ( drum);
terenul înscris în C.F. 1406/a I. M., nr. top nou 8148/l/b/2/5 în suprafață de 639 mp (drum) și nr. top nou 8148/l/b/2/8 în suprafață de 510 mp (drum).
S-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate, asupra loturilor astfel atribuite în favoarea părților copartajante și prin corelare cu tabelul de mișcare parcelară - varianta II - din suplimentul 3 (in dosarul din primul ciclu procesual nr.94/2002, f.940-941, care conține modificările instanței) și respectiv anexat la dosarul cauzei de către expert Petre Ion cu corecturile operate direct de către expert pe tabelul de mișcare parcelară in concordantă cu modificările propuse de instanță (stadiul de rejudecare - dosar nr.2168/R/2006, f.856-858). Restul suprafețelor (55.113 mp.) din imobilele terenuri aferente nr. top nou 8155/1/a/l, nr. top nou 8148/1/d/l, nr. top 8154/1, nr. top 8154/2/b, nr. top nou 8148/l/b/2/l, nr. top nou 8148/1/b/2/2 și nr. top nou 8148/l/b/2/3, rămân înscrise pe vechii proprietari de CF.
S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecata efectuate de părți până la concurența sumei mai mici, iar în final obligă pe pârâtul U. I. să-i plătească reclamantului U. P. suma de 2.241.667 lei (vechi) cu titlu de cheltuieli de judecata, si respectiv pârâtelor V. R. și B. M. (împreună), suma de 760.000 lei (vechi) conform statuărilor din primul ciclu procesual, și respectiv obligă pe reclamantul U. P. să le plătească pârâților V. R., B. M., U. I. suma de 900 lei (împreună) cu același titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele
:
Prezenta cauză a fost înregistrată inițial la nr. 94/2002 al Judecătoriei N. și vizează acțiunea civilă formulată de reclamantul U. P. cu privire la stabilirea masei succesorale rămasă după defuncții U. G., U. Floriana și U. T., privind imobilele terenuri înscrise în CF 2224 I. M. nr. top_, precum și partajul imobilelor terenuri înscrise în CF 1777 nr. top 8136, 8140, CF 1417 I. M., CF 1407 I. M. și CF 1406 I. M. nr. top_ /1/b, _
/2/b, 8148/1/c,_ /1/b, 8130, CF 1835 I. M., CF 2248 I. M., precum și cererea reconvențională formulată de pârâtele V. R. și B. M. .
Prin Sentința civilă nr. 1300/_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr. 94/2002 s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul U. P. împotriva pârâților V. R. ș.a., s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtele V. R. și B. M. și în consecință s-a dispus partajarea judecătorească a maselor succesorale rămase în urma defuncților U.
și U. T. a căror componență, vocație, cote și calitate au fost stabilite în principiu, prin decizia civilă nr.219/2003 a Tribunalului B. -N., precum și partajarea judecătorească a imobilelor aflate în coproprietatea părților în conformitate cu varianta nr.II din suplimentul nr.3, din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert Petre I. cu modificările instanței, astfel:
S-au atribuit reclamantului U. P. următoarele imobile:
terenul înscris în CF 2248 I. M., nr. top 8155 /l/a/4, în suprafața de 5770 mp și nr. top 1155/l/a/5 în suprafață de 1579 mp;
terenul înscris în CF 2224 I. M., nr. top 8148/d/5 în suprafață de 8765 mp;
terenul înscris în CF 1406 I. M., nr. top 8146 în suprafață de 1518 mp, nr. top 8148/1/c, în suprafață de 10.251 mp, nr. top 8152/1 în suprafață de 3755 mp, nr. top 8152/3 în suprafață de 600 mp, nr. top 8153 în suprafață de 9893 mp, nr. top 8155/1/b, în suprafață de 14.693 mp;
terenul înscris în CF 1406/a I. M., nr. top 8148/1/b/10 în suprafață de 3950 mp. 2.S-au atribuit pârâtului U. I. următoarele imobile:
terenul înscris în CF 2248 I. M., nr. top 8151, în suprafață de 1426 mp, nr. top 8155/l/a/3, în suprafață de 9809 mp;
terenul înscris în CF 1406/a I. M., nr. top 8148/1/b/2/7 în suprafață de 17.695 mp;
3.S-au atribuit pe numele defunctei U. MINODORA - următoarele
imobile:
terenul înscris în CF 2248 I. M., nr. top 8155/l/a/2, în suprafață de 956 mp;
terenul înscris în CF 2224 I. M., nr. top 8148/1/b/2, în suprafață de 2678 mp și nr. top
8148/l/d/4, în suprafață de 4831 mp;
terenul înscris în CF 1406 I. M., nr. top 8147, în suprafață de 8130 mp, nr. top 8152/2 în suprafață de 4536 mp;
terenul înscris în CF 1406/a I. M. nr. top 8148/l/b/2/4, în suprafață de 37.943 mp, nr. top 8148/1/b/2/6, în suprafață de 28.288 mp:
4.S-au atribuit în indiviziune reclamantului U. P., pârâtului U. I. și defunctei U. Minodora în cote egale de câte 1/3 părți următoarele imobile:
terenul înscris în CF 2294 I. M., nr. top 8148/l/d/3, în suprafață de 344 mp (drum);
terenul înscris în CF 1406 I. M., nr. top 8152/4, în suprafață de 344 mp (drum);
terenul înscris în CF 1406/a I. Mică, nr. top 8148/l/b/2/5, în suprafață de 639 mp (drum) și nr. top 8148/l/b/2/8, în suprafață de 510 mp (drum).
S-a dispus întabularea în carte funciară a dreptului de proprietate asupra loturilor atribuite, cu mențiunea că restul imobilelor având nr. top 8155/1/a/l, nr. top 8148/1/d/l, nr. top 8154/1, nr. top 8154/2/b, nr. top 8148/l/b/2/l și nr. top 8148/1/b/2/2 și nr. top 8148/l/d/2/3, vor rămâne înscrise pe vechii proprietari cu suprafețele redate în tabelul de mișcare parcelară.
S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de către părți și în final a fost obligat pârâtul U. I. să plătească cheltuieli de judecată, în sumă de 2.241.667 lei, la reclamant și suma de 760.000 lei la pârâtele V. R. și B. M. .
Pentru ca instanța de fond să adopte această soluție s-au reținut următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 2528/2001 a Judecătoriei N. pronunțată în dosar nr. 328/1996, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul U. P. cu privire la imobilele terenuri înscrise în CF nr. 1777 I. M., CF nr. 1409 I. M., CF nr. 1406 I. M. nr. top 8133/3/b, nr. top 8145/1, CF nr. 1405 I. M. .
S-a disjuns acțiunea civilă formulată de reclamant cu privire la stabilirea masei succesorale rămasă după def. U. G., U. Floriana și U. T., referitoare la imobilele terenuri înscrise în CF nr. 2224 I. M., nr. top. 1417, 1497 și 1412 I. M. precum și partajul imobilelor înscrise în CF nr. 1777 I. M., nr. top 8136 și 8140, CF nr. 1417 I. M., CF nr. 1407 I. M., CF nr. 1406 I. M., nr. top_ /1/b,_ /2/b, 8148/1/c,_ /1/b și 8130, CF nr. 1835 I. M. și CF 2248 I. M., precum și cererea reconvențională formulată de pârâtele
R. și B. M. .
Cauza disjunsă s-a înregistrat la nr.94/2002, în care s-a pronunțat la data de 25 septembrie 2002 o încheiere privin d stabilirea bunurilor ce fac obiectul maselor su ccesor ale și a calității de
moștenitor
,
prin care s-a admis în parte în principiu acțiunea civilă formulată de reclamant, s-a
anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtele-reclamante reconvenționale V.
R. și B. M. .
Împotriva acestei încheieri s-a formulat apel de către reclamantul U. P. și de către pârâtele V. R., B. M., precum și de către pârâtul U. I. .
Prin Deciz ia civilă nr. 219/A/2003 a Tribunalului B. -N., s-a admis apelul formulat de reclamantul U. P. și pârâții V. R., B. M. și U. I., s-a anulat încheierea pronunțată, s-a admis în principiu în parte acțiunea principală formulată de reclamantul U. P., precum și capătul de cerere din acțiunea reconvențională formulată de pârâtele V. R. și B. M.
, privind partajarea terenului înscris inițial sub nr. top 1848/1/b din CF inițial 1406 I. M. . De asemenea s-a constatat componența maselor succesorale ale defuncților U. G., U. F. și
T. și vocația succesorală a urmașilor lor, stabilindu-se cotele coproprietarilor, constatându- se că imobilele terenuri din CF 1406 I. M. sunt în stare de coproprietate, cu redarea cotelor coproprietarilor și cu statuările privind evidențierea coproprietarilor și a cotelor aferente, în privința imobilelor:
cota de 10/20 părți din imobilul teren înscris în CF 1407 I. M. nr. top 8.257, în suprafață de 7742 mp;
terenurile înscrise în CF 1777 I. M. nr. top 8136 în suprafață de 18.960 mp și nr. top 8140 în suprafață de 3014 mp de natură rât în R. ;
- terenul înscris în CF 1417 I. M. nr. top 8232,_ /, 8236, 8237;
terenurile înscrise în CF 1406 I. M. nr. top 8148/1/b/2 în suprafață de 1. mp de natură fânaț și pădure;
S-a constat că reclamantul U. P. a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 1579 mp pășune și asupra terenului în suprafață de 5770 mp pădure, porțiuni de teren ce fac parte din terenul înscris în CF 2248 I. M., nr. top 1555/1/a.
S-a respins capătul de cerere din acțiunea principală având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului înscris sub nr. top 8151 și asupra diferenței de teren din cea înscrisă de sub nr. top 8155/1/a din CF nr. 2248 I. M., precum și asupra suprafețelor ce depășesc echivalentul cotelor sale de moștenire din terenurile incluse în masa succesorale sau a cotelor sale tabulare din terenurile aflate în coproprietate și capătul de cerere, având ca obiect constatarea existenței unui drept de creanță al reclamantului asupra imobilelor aflate în coproprietate sau asupra maselor succesorale, constând în contravaloarea îmbunătățirilor aduse acestor terenuri.
S-a respins capătul de cerere din acțiunea reconvențională formulată de pârâtele V. R. și B. M., având ca obiect includerea în masa bunurilor aflate în coproprietate, supuse partajului, a terenului de 10.000 mp, înscris în CF 3856 I. M., nr. top 8148/1/b/l și a suprafeței de
12.252 mp din terenul cu vegetație forestieră aflat în administrarea Ocolului Silvic I. Mică din CF 1406/A I. M., nr. top 1848/l/b/2 și s-au anulat ca netimbrate celelalte capete de cerere din acțiunea reconvențională. având ca obiect constatarea că reclamantul a demolat casa părintească și plata despăgubirilor aferente precum și petitul privind obligarea pârâtului la plata despăgubirilor civile constând în contravaloarea pădurii distruse de reclamant.
S-a dispus completarea raportului de expertiză prin corelare cu obiectivele menționate expres în cuprinsul deciziei și cu recomandarea că în toate variantele de partaj, fiecare lot să aibă asigurat accesul de la calea publică, să nu se creeze loturi înfundate pentru numerele top limitrofe (nr. top 8151 și nr. 8155/1/a), iar dacă acest obiectiv nu este realmente posibil să se constituie lot în indiviziune, în favoarea titularilor celor trei loturi cu destinația de drum de acces și concomitent să se redea valoarea fiecărui lot și cu efectuare de propuneri de întabulare în favoarea reclamantului asupra celor două porțiuni de teren dobândite cu titlu de uzucapiune.
În concret s-a vizat prin obiectivele astfel fixate să se realizeze evaluarea tuturor terenurilor la preț de circulație, întocmirea de propuneri de ieșire din indiviziune pentru terenurile ce compun masele succesorale, respectiv din CF 2224 I. M., nr. top 8148/1/d, CF 1412 I. M., nr. top 8148/1/a și 8252, CF 1407 I. M. nr. top 8257, CF 1417 I. M., nr. top 8232,_ ,
8236, 8237 și cele aflate în coproprietate, respectiv în CF 1406 I. M., nr. top 8146 în suprafață de 1518 mp, nr. top 8147 în suprafață de 8130 mp, nr. top 8154/1 în suprafață de 3150 mp, nr. top. 8154/b în suprafață de 2856 mp, nr. top 8148/1/c în suprafață de 10.251 mp, nr. top 8152 în suprafață de 9071 mp, nr. top 8153, 8155/1/b, 8130, CF 1407 I. M., nr. top 8257 în suprafață de 7742 mp, CF 1777 I. M., nr. top 8136 în suprafață de 18.960 mp și nr. top 8140 în suprafață de 3.014 mp, rât în R. ; CF 1417 I. M., nr. top 8232,_, 8237, CF 1406/A I. M., nr. top
8148/l/b/2 (numai cotele arătate) prin formarea de trei loturi, unul pentru reclamantul U. P. ,
unul pentru antecesoarea pârâtelor V. R. și B. M., numita U. Minodora și unul pentru pârâtul U. I. în mai multe variante, astfel:
o variantă conform folosinței actuale;
o variantă conform solicitărilor pârâtelor V. și B., care ar reprezenta partajul voluntar intervenit între părți anterior, variantă în care în lotul autoarei lor să fie incluse următoarele imobile:
½ părți din suprafața de 9071 mp, din CF 1406, nr. top 8152; suprafața de 8055 mp, din terenul înscris în CF 2224 I. M., nr. top 8148/1/d; fânaț în R. în suprafața 25.743 mp (din care 5175 mp în partea de nord a străzii R., iar 2880 mp la sud de strada R. ); suprafața de 75.000 mp din terenul înscris cu nr. top 8148/l/b/2 (în total de 8.76 ha), cu mențiunea că propunerile de partaj se vor referi doar la imobilele cuprinse în masa bunurilor supuse împărțelii, respectiv cele ce formează obiectul maselor succesorale și cele aflate în coproprietate (arătate anterior);
o variantă în care în lotul numitei U. Minodora, să fie incluse din terenurile ce fac obiectul partajului cele care sunt enumerate în procesul verbal de preluare din_ (f. 69 - dosar nr. 328/1996), cu mențiunea că reclamantului U. P. nu i se va atribui teren din nr. top 8148/1
/b/2, asupra căruia nu este și el coproprietar.
Prin încheierea de îndreptare a erorii materiale strecurate în Decizia civilă nr. 219/2003 s-a admis ca întemeiată cererea formulată de apelanta V. R. și s-au dispus următoarele:
în cuprinsul dispoziției de admitere în principiu a capătului de cerere din acțiunea reconvențională formulată de pârâtele V. R. și B. M. în loc de "nr. top inițial 1848/1/b" se va citi "nr. top inițial 8148/1/b";
în cuprinsul dispoziției de respingere a capătului din cerere din acțiunea reconvențională formulată de pârâtele V. R. și B. M., în loc de " nr. top 1848/l/b/2", se va citi " nr. top 8148/1/b/2";
în cuprinsul dispoziției de completare la raportul de expertiză tehnică atunci când se face referire la suprafața de 75.000 mp, în loc de "din terenul înscris în CF 1848/l/b/2" se va citi "din terenul înscris în CF 1406/a, nr. top 8148/l/b/2" și atunci când se face mențiunea că reclamantului
U. P. nu i se va atribui teren "din nr. top ..." în loc de " nr. top 1848/1/b/2", se va citi " nr. top 8148/l/b/2".
- în timpul soluționării cauzei a decedat pârâtul U. V. (fila 278) fiind introdus în cauză pârâtul U. I. (f. 280); a decedat pârâtul U. T. fiind introduși în cauză urmașii acestuia
C. R., U. T. și U. O. (f. 612), a decedat pârâtul Ruști I. fiind introdus, în cauză în calitate de urmaș, pârâtul B. I. (f. 754).
Primindu-se cauza pentru continuarea judecății, de către instanța de fond, s-a procedat la completarea raportului de expertiză topo întocmit de expert Petre Ion, cu variantele solicitate de părți ( f. 616-618, f. 619-626, f. 793-798, f. 937-945, f. 1174-1176), s-a întocmit o expertiză agricolă de evaluare a terenurilor de către expert I. V. (f. 1038-1049, f. 1138- 1147), s-a efectuat o cercetare locală (f. 857) cuprinzând propuneri de partajare a maselor succesorale dezbătute și de ieșire din indiviziune.
S-a menționat astfel că pricina a fost suspendată în perioada_ -_ .
În consecință, instanța de fond în baza dispozițiilor art.728 cod civil, a dispus partajarea judecătorească a maselor succesorale rămase în urma defuncților U. G. și U. T. a căror componență, vocație și cote au fost stabilite în principiu prin Decizia civilă nr. 219/2003 a Tribunalului B. N., precum și partajarea judecătorească a imobilelor aflate în coproprietatea părților, în conformitate cu varianta nr. II din suplimentul nr. 3 din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert Petre Ion (f. 940-941), cu modificările instanței, variantă care este conformă cu partajul de folosință efectuat de antecesorul părților, în urmă cu cca. 80 ani, atribuindu-li-se părților imobilele menționate în dispozitivul hotărârii pronunțate.
S-a menționat că în varianta de partaj adoptată nu s-a cuprins terenul înscris în CF 1406 I.
M.,
care nu a fost identificat prin raportul de expertiză, deoarece nu se afla în folosința părților, aceștia neavând pretenții asupra imobilului înstrăinat anterior de către U. G., antecesorul părților.
În ceea ce privește imobilele atribuite în lotul defunctei U. Minodora, s-a menționat că aceasta este antecesoarea pârâtelor V. R. și B. M., care nu au solicitat dezbaterea masei succesorale după defuncta lor mamă, iar în al doilea rând așa cum s-a statuat prin Decizia civilă nr.219*/2003 a Tribunalului B. -N., aceste imobile fac obiectul prevederii Legii nr. 10/1991,
conform Hotărârii nr. 20/1991 a Comisiei Județene B. -N., cu privire la care punerea în posesie nu a putut fi efectuată și în considerarea aspectului că doar prin efectul partajului se va stabili exact amplasamentul terenului ce a fost preluat la stat (f. 303-verso din dosar nr. 5175/2002 al Tribunalului B. -N. ).
În baza art. 44 și 45 din Decretul-Lege nr. 115/1938, instanța de fond a dispus întabularea în cartea funciară asupra loturilor astfel atribuite în favoarea părților copartajante.
În baza dispozițiilor art. 274 și 277 Cod procedură civilă, instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecata efectuate de părți până la concurența sumei mai mici, iar în final l-a obligat pe pârâtul U. I. să-i plătească reclamantului U. P. cu titlu de cheltuieli de judecata, suma de 2.241.667 lei, iar către pârâtele V. R. și B. M. (împreună), suma de 760.000 lei.
În stabilirea cuantumului acestor cheltuieli, instanța a reținut că reclamantul U. P. a justificat cheltuieli de judecata în suma totală de 9.242.500 lei, reprezentând onorariu expert (f. 326,
f. 841), onorariu avocat și taxa de timbru în recurs (f. 10, f. 174- dosar tribunal).
De asemenea pârâtul U. I. a justificat cheltuieli în suma de 4.000.000 lei, reprezentând onorariu avocat, onorariu expert (f. 59, f. 918, f. 993), iar pârâtele V. R. și B.
M. au justificat cheltuieli totale în suma de 7.760.000 lei constând din onorariu expert (f. 840, 917, 991) taxa de timbru și timbru judiciar în recurs.
Celelalte cheltuieli de judecată constând din contravaloarea zilelor de prezentă în instanța a părților și a cheltuielilor de transport, fiind sensibil egale, au fost de asemenea compensate.
Împotriva sentinței civile nr. 1300/_ pronunțată de Judecătoria Năsăud s-a declarat recurs de către reclamantul U. P. . Tribunalul a constatat că hotărârea recurată este nelegală, motiv pentru care prin Decizia civilă nr.216/R/_ a fost admis recursul declarat de reclamant, s- a casat hotărârea și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
În considerentele redate s-au invocat prevederile art. 85 Cod procedură civilă și art. 107 Cod procedură civilă, prin prisma cărora își găsește reflectarea principiul contradictorialității și al dreptului la apărare, care impun în procesul civil asigurarea drepturilor părților de a lua cunoștință de pretențiile deduse judecății și de pretențiile de a administra probe, de a discuta în fața instanței toate elementele de fapt și de drept ale pricinii.
În acest context obligația de citare a părților cu respectarea dispozițiilor art. 98 Cod procedură civilă, reprezintă una din modalitățile de realizare ale acestor principii. S-a interpretat că hotărârea pronunțată este nelegală, prin încălcarea principiului dreptului la proprietate si la apărare și implicit a prevederilor legale imperative ale art. 85 Cod proc. civilă, cu nesocotirea prevederilor art.89 din același cod. În mod cert s-a concluzionat că se impune ca prima instanță în stadiul de rejudecare să procedeze la soluționarea litigiului dedus judecății în cadrul legal corespunzător pretențiilor formulate in contradictoriu cu toate părțile chemate in judecată și cu mențiunea expresă de a pretinde acte de stare civilă pentru pârâtul U. M. -decedat, de utilitate a extinderii actului procedural față de acești moștenitori și cu indicarea numelui și adreselor erezilor săi, iar statuările instanței să se circumscrie scopului respectării principiului disponibilității și a dreptului la apărare, ce guvernează procesul civil.
Concomitent s-a menționat că se impune să se aibă în vedere toate celelalte critici formulate de reclamant prin recursul său și implicit să fie analizate de instanță.
Primind cauza spre rejudecare s-a dispus cita rea tuturor pă rților pentru respecta rea
principiilor incidente și c are guve rneaz ă procesul civil
.
În acest context și datorită mențiunilor de pe dovezile de citare s-a impus clarificarea aspectelor privind pe pârâții U. T., U. M., B. V., B. E., U. S., C. G.
, U. Ana si M. A. .
Astfel, conform primei concepte de citare din stadiul de rejudecare s-a dispus si citarea pârâtului U. T. -decedat in primul ciclu procesual si pentru care au fost introduși in cauză in calitate de urmași - pârâții U. T., U. O. si C. R. .
Menționăm astfel că s-au sesizat aspecte privind procedura de citare viciată pentru pârâții
B. V. (indicată inițial eronat ca V. ), B. E. și respectiv M. A., prin raportare la mențiunile aferente de pe dovezile de citare (cu referire fie la indicarea unei adrese eronate, fie privind destinatar necunoscut).
Totuși prin diligența pârâtei V. R. și demersurile la autoritățile competente s-a realizat în final procedura de citare cu pârâta B. V. la domiciliul indicat din L. I., nr.606 (f.413).
În același sens s-a realizat și procedura de citare cu pârâta M. A. prin afișare la domiciliu (f.1280) și respectiv cu pârâtul B. E. (f.465, f.503), prin semnare destinatar.
Deoarece pe parcursul soluționării cauzei în cel de-al doilea stadiu, de rejudecare a decedat pârâtul U. M. , s-a impus introducerea în cauză a urmașilor acestuia respectiv pârâții
U. C. - soție supraviețuitoare si U. C. -M. - fiu; a decedat pârâtul U. S. la data de_, astfel încât s-a impus introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia respectiv pârâții U. Ana - soție supraviețuitoare, U. S. - fiu, U. V. - fiică, L. L. - fiică, M. A. - fiică si conform listei anexate la dosarul cauzei ( f.1133) cu concursul mandatarului pârâtei V. R.
.
De asemenea a decedat pârâtul C. G. la data de_, considerent pentru care s-au introdus în cauză moștenitori acestuia, respectiv pârâții J. F. și C. R., în calitate de descendenți și conform cererii de repunere pe rol formulată de pârâta V. R. (f.1186-1187).
Deoarece în timpul soluționării cauzei a decedat și pârâta U. Ana la data de_ (f.1253) conform cererii de la fila 1292 s-au indicat moștenitorii acesteia, respectiv pârâții U. S.
- fiu, U. V. - fiică, L. L. - fiică si implicit M. A. -fiică si pe considerentul că pârâții evidențiați au fost deja introduși in cauză pentru antecesorul tată U. S. s-a constatat că nu se mai impune formularea unei noi cereri de chemare in judecată a altor persoane, existând astfel premisa opozabilității cât și cea de respectare a principiului dreptului la apărare și al contradictorialității.
Instanța de rejudecare a pus în discuția părților îndrumările, statuările din decizia de casare, pe de o parte prin raportare la necesitatea îndeplinirii corecte a procedurii de citare cu toate părțile din proces și pe de altă parte prin raportare la celelalte motive de neegalitate evidențiate in cuprinsul cererii de recurs, respectiv aspectele care vizează identificarea eronată a unor numere topografice în cuprinsul expertizei efectuată de expert Petre Ion, analiza variantelor de partaj care comportă inegalități sub aspectul valorii terenurilor cât si privind instituirea căilor de acces pentru loturile înfundate, exceptarea imobilelor de teren a celor două proprietare de CF care au intrat sub incidența Legii 18/1991, și cu determinarea acestui lot prin corelare cu regimul juridic aferent.
Concomitent s-a pus în discuție și utilitatea unei completări a lucrării de expertiză întocmită în cauză în primul ciclu procesual cât și pentru efectuarea unei noi expertize topografice.
În consecință prin înscrisul intitulat "Memoriu"; (f.629-632), pârâta V. R. a evidențiat punctual un răspuns privind criticile efectuate de recurentul U. P. cu prilejul promovării căii de atac împotriva sentinței civile nr.1300/2005.
În acest context s-a apreciat ca și corectă cererea de realizare a partajului axată pe conveniența antecesorilor (frați) care conține elementele unui partaj amiabil încheiat în anul 1920 și care se impune să fie respectat, deoarece reprezintă voința copartajanților.
S-a subliniat că în mod eronat expertul Petre Ion a reținut noțiunea de "testament"; efectuând o confuzie cu noțiunea unui "partaj amiabil";.
În privința lucrării de expertiză întocmită de către expert Petre Ion s-a menționat că partajul amiabil se regăsește evidențiat în suplimentul 3 - varianta a II-a din raportul de expertiză.
De asemenea s-au apreciat ca nefondate criticile privind atribuirea în favoarea antecesoarei
U. Minodora a imobilului înscris în CF 1406 I. M. nr. top. 8148/1/b/2/4 în suprafață de 37943 mp. privind delimitarea ca drum a nr. top. 8152/3, cât și a nr. top. 8148/1/b/2/8 cu aceeași destinație de drum și cu omisiunea pe schiță a dezmembrării "/2"; (greșeală ce poate fi corectată de instanță), privind nerespectarea cotelor de coproprietate ale părților prin propunerile de partajare și atribuire a terenurilor în litigiu și respectiv privind inegalitatea loturilor atribuite, sau modalitatea de trasare a servituții de trecere prin curtea reclamantului cu expunerea în detaliu a considerentelor.
În același context reclamantul U. Pamfil prin apărătorul său a formulat note de ședință (f.791-792) și în susținerea tezei probatorii invocate cu ocazia rejudecării cauzei.
În cuprinsul acestor note s-a subliniat utilitatea efectuării unei noi lucrări de expertiză cu obiectivele redate punctual privind identificarea terenurilor din litigiu cu date de CF, întocmirea unei variante prin care reclamantului să i se propună spre atribuire un lot conform modului actual de folosință, identificarea separată a terenurilor pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de
proprietate în baza legii fondului funciar în favoarea pârâtelor V. R. și B. M., întocmirea schițelor acestor terenuri în raport de schițele de punere în posesie întocmite de Comisia locală de aplicare a Legii nr.18/1991, evaluarea îmbunătăților aduse de reclamant asupra terenurilor supuse partajului, evidențierea aspectului privind constituirea prin partaj pentru pârâtul U. I. de loturi înfundate și în caz afirmativ cu stabilirea unui alt traseu al servituții de trecere în favoarea fondurilor dominante ce-i vor fi atribuite acestui pârât, și datorită stării de animozitate persistentă, întocmirea schițelor terenurilor cu localizarea construcțiilor precum și a schiței medalion CF a tabelului de mișcare parcelară.
Concomitent s-a preconizat și administrarea unui probatoriu testimonial după efectuarea expertizei (fără evidențierea numelui, adreselor și a tezei probatorii), precum și o adresă pentru obținerea documentației de reconstituire a dreptului de proprietate de la comisia locală de aplicarea Legii 18/1991 fără expunere argumente pentru utilitatea acesteia.
Raportat la expunerile în contradictoriu astfel redate de către părțile în litigiu și reținând utilitatea pentru clarificarea aspectelor tehnice evidențiate, a completării lucrării de expertiză de către același expert Petre Ion, inițial s-a adoptat măsura de revenire cu adresă către acest expert care a comunicat la dosarul cauzei anexa la suplimentul 3 varianta a II-a si cu referire la schița cu nr. topo dezmembrate (f.856-858) si cu redarea in tabel a propunerii de partajare si atribuire pentru lotul defunctei U. Minodora prin corelare cu corecturile instanței din primul ciclu procesual.
După punerea în discuție a acestei completări a raportului de expertiză și prin notele scrise părțile au invocat anumite deficiențe și obiecțiuni redate în detaliu (f.907-910 - pârâta V. R.
) și respectiv (f.917- reclamantul U. P. ).
Ulterior prin raportare și la răspunsul comunicat de către expertul Petre Ion (f.1051) și aspectele evidențiate si cu concluzia certă privind imposibilitatea in calitatea sa de specialist topo de a efectua alte variante si completări la raportul de expertiză tehnică judiciare decât cele deja efectuate, instanța reținând si concluziile mandatarilor părților din ședința din data de 17 iunie 2009 a apreciat ca utilă modalitatea propusă de efectuare a unei noi expertize extrajudiciare și cu acordul expertului Berende Login.
La data de_ s-a efectuat o cerere de repunere a cauzei pe rol de către mandatarul pârâților V. R. si U. I., si pe considerentul că din momentul suspendării cauzei in baza dispozițiilor art. 242 pct.1 alin.1 Cod pr. civilă, nu s-au întreprins demersuri concrete pentru efectuarea lucrării de expertiză extrajudiciară pentru care și-a asumat angajamentul reclamantul și cu consecința decăderii din probă.
Menționăm că instanța după repunerea cauzei pe rol a acordat mai multe termene de judecată cu atenționare pentru reclamant să efectueze demersurile care se impun pentru prezentarea unei dovezi concrete că expertul Berende Login sau un alt expert tehnic s-a angajat să efectueze lucrarea de expertiză, termenul pentru depunerea acesteia și cu incidența în caz contrar a prevederilor art. 170 Cod pr. civilă privind decăderea din probă.
După o nouă repunere pe rol a cauzei, suspendată în baza dispozițiilor art.243 alin.1 pct.1 Cod pr. civilă, și prin raportare la absența demersurilor pentru identificarea moștenitorilor pârâților decedați în intervalul temporal cuprins intre_ -_ s-au acordat din nou termene de judecată în scopul depunerii lucrării de expertiză topo extrajudiciară.
Relevăm în acest sens că la termenul de judecată din data de_ (f.1314) s-a anexat un înscris redactat si semnat de către expertul Berende Login - autorizat A.N.C.P.I. prin care confirmă contactarea sa de către reclamantul U. P. pentru efectuarea lucrării de expertiză in prezentul dosar și cu ipoteza de acordare a unui termen mai lung pentru efectuarea acestei expertize pe considerentul că are un grad de complexitate foarte mare.
Ulterior s-au acordat de către instanță și cu conveniența părții adverse încă 5 termene de judecată pentru finalizarea lucrării de expertiză, dar datorită atitudinii de pasivitate manifestată de către părți și cu precădere de către reclamant, pentru anexarea lucrării și în scopul elucidării elementelor tehnice și respectiv pentru soluționarea cauzei dedusă judecății s-a apreciat că sunt incidente prevederile art.170 Cod pr. civilă, astfel încât la termenul de judecată din data de_ prin aplicarea acestui temei legal s-a operat și sancțiunea decăderii reclamantului din probă.
Se arată că este real că în speță s-a adoptat varianta expertizei extrajudiciară cu conveniența părții adverse care are conotația unei expertize hibrid (o combinație între expertiza judiciară și expertiza extrajudiciară) măsură adoptată in scopul soluționării cauzelor deduse
judecății in termen rezonabil, astfel încât obligațiile redate prin prevederile art.170 alin.1 (privind cuantumul aferent pentru plata expertului și depunerea sumei statornicite în acest sens care se impun prin diligența proprie a părții) nu pot fi urmărite în mod pertinent, pragmatic de către instanță, dar instanța de fond a considerat că sancțiunea prev. de art. 170 alin.3 Cod pr. civilă este aplicabilă. Sancțiunea prev. de art. 170 Cod pr. civilă, vizează tangențial și atitudinea de rea- credință adoptată de către o parte printr-o manifestare procesuală de pasivitate, tergiversare deliberată și chiar pentru administrarea probei tehnice cu expertiza extrajudiciară în circumstanțele în care a beneficiat și de conveniența și toleranța părții adverse în acest sens.
În această ordine de idei, obiecțiunea din concluziile scrise privind analiza obligației expertului de a efectua și depune la dosar expertiza extrajudiciară prin prisma dispozițiilor art.201- 214 inclusiv din Codul de procedură civilă, apreciază instanța de fond că nu se poate suprapune decât tangențial, iar analiza efectivă a acestei probe trebuie să se raporteze la diligența prealabilă pentru suportarea cheltuielilor de deplasare în teren, preluare obiective, citare părți și efectuare măsurători.
În conse cință, prin raportare la probele care au fost administrate în cauză în primul ciclu procesual, expertiza topo judiciară cu variantele efectuate de către expertul Petre Ion, și anexat depusă în prezentul dosar la solicitarea expresă a instanței (f.856-858) instanța de fond a adoptat următoarea soluție, prin admiterea în parte a acțiunii principale formulată de reclamantul U. P. și respectiv admiterea în parte a cererii reconvenționale formulată de pârâtele V. R. și B.
M. .
În baza dispozițiilor art. 728 cod civil, coroborat cu art. 673/1 și urm Cod pr. civilă, instanța va dispune partajarea judecătorească a maselor succesorale rămase în urma defuncților U.
G. și U. T. a căror componență, vocație și cote au fost stabilite în principiu prin Decizia civilă nr. 219/2003 a Tribunalului B. -N., precum și partajarea judecătorească a imobilelor aflate în coproprietatea părților, în conformitate cu varianta nr. II din suplimentul nr.3 din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert Petre Ion (f. 940-941), cu modificările instanței, variantă care este conformă cu partajul de folosință respectiv partajul amiabil efectuat de antecesorul părților în urmă cu cca. 80 ani.
În consecință, instanța dispune atribuirea în favoarea părților a imobilelor menționate și identificate cu datele de CF și dezmembrările tehnice aferente, astfel cum sunt redate în dispozitivul prezentei hotărâri.
În privința imobilelor atribuite în lotul defunctei U. Minodora, se evidențiază că aceasta este antecesoarea pârâtelor-reclamante V. R. și B. M., care nu au solicitat dezbaterea masei succesorale rămasă după defuncta lor mamă, prin atitudinea procesuală adoptată declarându- se de acord cu propunerea de atribuire pe numele antecesoarei și cu posibilitatea de dezbatere distinctă a acestei succesiuni prin recurgerea la procedura succesorală notarială sau judiciară.
De asemenea așa cum s-a statuat prin Decizia civilă nr. 219*/2003 a Tribunalului B. -
N., aceste imobile fac obiectul prevederii Legii nr. 10/1991, conform Hotărârii nr.20/1991 a Comisiei Județene B. -N., cu privire la care punerea în posesie nu a putut fi efectuată și în considerarea aspectului că doar prin efectul partajului se va stabili exact amplasamentul terenului ce a fost preluat la stat (f. 303-verso din dosar nr. 5175/2002 al Tribunalului B. -N. ).
În temeiul art.44-46 din Decretul-lege nr.115/1938, coroborat cu dispozițiile Legii 7/1996, instanța va dispune înscrierea în CF a dreptului de proprietate, asupra loturilor astfel atribuite în favoarea părților copartajante și prin corelare cu tabelul de mișcare parcelară - varianta II - din suplimentul 3 (în dosarul din primul ciclu procesual nr. 94/2002, f.940-941, care conține modificările instanței operate în tabel) și respectiv anexat la dosarul cauzei de către expert Petre Ion cu corecturile operate direct de către expert pe tabelul de mișcare parcelară în concordanță cu modificările propuse de instanță (stadiul de rejudecare - dosar nr.2168/R/2006, f.856-858).
În baza prevederilor art. 274, art.276, și art. 277 Cod procedură civilă, instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți până la concurența sumei mai mici, iar în final l-a obligat pe pârâtul U. I. să-i plătească reclamantului U. P. cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 2.241.667 lei, iar către pârâtele V. R. și B. M. (împreună), suma de
760.000 lei, conform statuărilor din primul ciclu procesual, iar prin raportare la efectul partajului asupra cheltuielilor de judecată, anexarea și justificarea onorariului avocat conform chitanței atașate
concluziilor scrise se impune obligarea reclamantului U. P. să le plătească pârâților V. R. ,
B. M., U. I. suma de 900 lei împreună.
În stabilirea cuantumului acestor cheltuieli, instanța a reținut modalitatea de calcul percepută si redată in detaliu in sentința civilă nr.1300/2005 în primul stadiu procesual, iar pentru stadiul de rejudecare s-a reținut justificarea cheltuielilor efectuate de către pârâți și constând din onorariu avocat conform chitanței anexate - total 1800 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat, în termen legal, cerere de recurs, reclamantul U.
P., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei N. pentru completarea probatoriului.
În motivarea cererii de recurs se arată că prin sentința recurată Judecătoria Năsăud a admis în parte acțiunea reclamantului și cererea reconvențională și în final a dispus partajarea imobilelor din litigiu în baza unei lucrări expertiza "hibrid", "combinând" o lucrare întocmită cu ocazia primei judecăți a cauzei cu o completare a lucrării efectuată cu ocazia rejudecării după casare, fiecare din cele două fiind completate de complete de judecată diferite.
O prima critică pe care o aduce recurentul hotărârii instanței fondului este aceea ca instanța nu s-a conformat îndrumărilor date prin decizia de casare. Astfel, prin decizia nr.216/R/2006 s-a statuat ca odată cu rejudecarea se vor avea în vedere toate celelalte critici formulate de reclamant prin recursul sau, care, față de motivul de desființare reținut, nu au mai fost analizate.
Potrivit dispoz.art.315 alin.l Cod proc.civ., în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesitații administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. Deoarece cu ocazia rejudecării, instanța i-a decăzut din toate probele deja încuviințate este evident că, aceasta nu a mai analizat motivele de casare invocate. De altfel este de observat că instanța de fond nu a administrat alte probe care să ducă la dezlegarea pricinii. Completarea lucrării de expertiza sau efectuarea unei noi lucrări de expertiză este absolut obligatorie pentru ca instanța să verifice motivele de nelegalitate invocate. Criticile hotărârii recurate vizau în cea mai mare măsura identificările făcute de expert, propunerile de partajare și nu în ultimul rând traseul servituții. În aceste condiții este evident ca, instanța nu s-a conformat dispozițiilor date prin decizia de casare.
Se mai arată că soluția instanței fondului de a-l decade pe reclamant din probele încuviințate, este profund nelegală. La primul termen după casarea cu trimitere spre rejudecare, prin notele de ședință depuse la termenul din data de 19 noiembrie 2008, reclamantul a solicitat în probațiune ca expertul Petre I. să procedeze la completarea lucrării de expertiză potrivit obiectivelor indicate, încuviințarea unui probatoriu testimonial, urmând ca martorii să fie propuși și audiați după depunerea lucrării de expertiză și efectuarea unei adrese către Comisia locală I. M. pentru a comunica documentația care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtelor V. R. și B. M. .
Deoarece completarea raportului de expertiză întocmită de expertul Petre I. a fost necorespunzătoare, reclamantul a formulat obiecțiuni la acest raport de expertiză înregistrate la grefa instanței în data de 31 martie 2009 - fila 960. Și pârâtele V. R. și B. M. au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză depuse la dosarul cauzei fila 967. În ședința publică din data de 29 aprilie 2009, instanța a apreciat ca obiecțiunile formulate sunt întemeiate, că această completare este necorespunzătoare și pe cale de consecință a încuviințat efectuarea unei noi lucrări de expertiză.
Aceste obiecțiuni i-au fost comunicate expertului pentru a proceda la completarea lucrării. Prin încheierea de ședință din data de 15 decembrie 2008 - fila 739 - instanța i-a solicitat expertului Petre I. să depună la dosarul cauzei expertiza cu viza OCPI și în același timp să procedeze la completarea raportului de expertiză cu tabel de mișcare parcelară din primul ciclu procesual și cu o corelare a nr.topo. dezmembrați pentru care s-au operat modificări de către instanță direct pe tabelul de mișcare parcelară. Cu alte cuvinte, instanța a apreciat că modificarea tabelului de mișcare parcelară poate fi efectuată numai de către expert și nu de instanță. După mai multe amânări expertul a comunicat o adresa instanței prin care a solicitat înlocuirea sa, deoarece a plătit prea multe amenzi în această cauză - adresa fila 1051. În încheierea de ședință din data de 17 iunie 2009, instanța a încuviințat cererea expertului Petre I. de a fi înlocuit și a "insistat" ca părțile să opteze pentru o expertiză extrajudiciară. Atât reclamantul, cât și mandatarul pârâtelor V. R. și B. M. s-au declarat de acord cu efectuarea unei expertize extrajudiciare și au căzut de acord ca această
lucrare de expertiză să fie efectuată de expertul Berende Login. Mandatarul pârâtelor s-a declarat de acord cu suspendarea cauzei până la efectuarea lucrării de expertiză. Instanța a dispus suspendarea soluționării cauzei, iar în data de_ a dispus efectuarea unei adrese către expertul Berende Login prin care i-a pus în vedere să efectueze lucrarea de expertiză.
Recurentul mai arată că pentru termenul din data de_ expertul Berende Login a comunicat instanței o adresă din care rezultă că a fost contactat de reclamant să întocmească lucrarea de expertiză, că este de acord dar că efectuarea lucrării va mai dura în timp datorită complexității. La termenul de judecată din data de_ instanța a dispus amânarea cauzei cu precizarea că în situația în care nu se va depune lucrarea de expertiză se vor aplica dispoz.art.155 Cod procedură civilă, respectiv suspendarea judecății cauzei. Cu toate acestea, la termenul de judecată din data de 16 februarie 2012, la "insistențele" pârâtelor V. și B., instanța făcând aplicațiunea art. 170 Cod procedura civilă și l-a decăzut pe reclamant "din toate probele prezente și viitoare" și a procedat la soluționarea cauzei pe fond.
Cu privire la raportul de expertiză se învederează împrejurarea că a acceptat "propunerea" completului de judecată de a efectua lucrarea de expertiză în ideea de a soluționa cu celeritate cauza. Pe de altă parte, recurentul precizează că atâta vreme cât pârâții s-au declarat de acord cu efectuarea unei expertize extrajudiciare, aceștia aveau la rândul lor posibilitatea și obligația procedurală de a face demersuri pe lângă expert pentru a efectua lucrarea de expertiză.
Reclamantul - recurent susține că sancțiunea prevăzută de art.170 Cod proc.civ., aplicată reclamantului este profund nelegală. Potrivit acestui text, când s-a încuviințat o cercetare locală, expertiza sau dovada cu martori, partea care a propus-o este obligată ca, în termen de 5 zile de la încuviințare, să depună suma statornicită de instanță pentru cheltuielile de cercetare, drumul și despăgubirea martorilor sau plata expertului, recipisa se va depune la grefa instanței. Potrivit alin.3 din același text, neîndeplinirea acestor obligații atrage decăderea, pentru acea instanța, din dovada încuviințată. Raportat la dispozițiile din acest text, reclamantul putea fi decăzut din proba cu expertiza doar în condițiile în care nu ar fi depus suma statornicită de instanță pentru plata expertului Reclamantul i-a achitat expertului costul expertizei. Fiind o expertiză extrajudiciară, plata se face direct expertului și nu prin intermediul instanței. De altfel este de observat ca expertul Berende Login a confirmat ca "a fost contactat de reclamant" și că va efectua lucrarea de expertiză.
În aceste condiții este evident că reclamantului nu-i poate fi aplicată sancțiunea prev. de art. 170 Cod procedură civilă atâta vreme cât nu i se poate reproșa că nu ar fi îndeplinit o obligație stabilită de instanță. Obligația expertului de a efectua și depune la dosar expertiză extrajudiciară trebuie analizată prin prisma dispoz.art.201-214 Cod procedură civilă. Nici unul din aceste texte nu prevede ca sancțiune decăderea din proba a părții pentru neefectuarea de către expert a lucrării de expertiză. Sancțiunea prevăzută în cazul neefectuării lucrării de expertiză este cea prevăzută de art.201 alin.4 Cod procedură civila.
Se mai arată că prin notele de ședință depuse în ședința publică din data de 19 noiembrie 2008 a solicitat în probațiune și administrarea unui probatoriu testimonial și efectuarea unei adrese către Comisia locală pentru a comunica documentația de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea pârâtelor V. R. și B. M. . Evident că probațiunea testimonială urma să fie administrată după efectuarea lucrării de expertiză, instanța nu a mai pus în discuția părților aceasta cerere de probațiune și a soluționat cauza pe fond.
Statuările instanței în sensul că reclamantul ar fi de rea - credință sau că ar fi "beneficiat de toleranța părții adverse" sunt inacceptabile. Pârâtele V. R. și B. M. au calitatea de reclamante - reconvenționale, iar în această calitate și reclamantele - reconvenționale aveau obligația procedurală de a face demersuri pe lângă expert pentru a efectua lucrarea de expertiză.
Recurentul susține că și pe fond hotărârea este nelegală și netemeinică
.
În primul rând este de observat că instanța de fond a dispus partajarea imobilelor din litigiu în baza unei expertize "hibrid" care reprezintă "o combinație" între o completare a raportului de expertiză întocmit de expertul Petre I. - cu tabel de mișcare parcelară completat de completul de judecată care a soluționat cauza în primul ciclu procesual și o completare a raportului de expertiză efectuată cu ocazia rejudecării - cu tabel de mișcare parcelară modificat de instanță. Nici una din completările la raportul de expertiza nu au viza OCPI. Cu alte cuvinte, completările au fost completate de "toate completele" care au soluționat cauza și nu de expert.
Varianta a II-a din primul ciclu procesual a fost considerată de instanță ca deficitară și a fost criticată atât de reclamant, cât și de către pârâte. Acesta este de altfel și motivul pentru care s-a încuviințat o nouă completare a lucrării de expertiză. Instanța de fond a modificat tabelul de mișcare parcelară și a inserat o dezmembrare în raportul de expertiză numai cu ocazia motivării hotărârii. Modificarea unui tabel de mișcare parcelară, completarea lui sau completarea unei schițe întocmite de expert prin inserarea unor dezmembrări sunt inadmisibile și evident neprocedurale. În ipoteza în care instanța aprecia că se impune modificarea tabelului de mișcare parcelară sau inserarea unor dezmembrări a unor numere topo, era obligată din punct de vedere procedural să le pună în discuția părților. Era absolut obligatoriu ca expertul și instanța să facă "aceste modificări" pe toate exemplarele raportului de expertiză, inclusiv pe cele comunicate părților în prezența și cu acordul acestora. "Operațiunea" trebuia consemnată în încheierea de ședință. Completările raportului de expertiza "completate de instanță" nu cuprind viza OCPI, pe cale de consecință hotărârea pronunțată nu poate fi intabulată în cartea funciară.
Recurentul susține în continuare că instanța a reprodus dispozitivul sentinței civile nr.1300/2005 a Judecătoriei N., care a fost casată. În același sens instanța a reprodus și considerentele sentinței civile nr.1300/2005 a Judecătoriei N., inclusiv cu greșelile din această hotărâre. În acest sens este de observat că modalitatea de partajare a imobilelor din litigiu a fost practic reprodusă din dispozitivul sentinței casate. Singura diferență este aceea că, în lotul reclamantului a fost făcută o singură modificare și anume nr.topo. 1155/a/5 a fost modificat în 8155/a/5. În dispozitiv apare și o dezmembrare dispusă de instanță, în sensul că terenul având nr.topo.8148/d/5 a fost dezmembrat de instanță în nr.top.nou 8148/l//d/5. Considerentele hotărârii cuprind pasaje întregi reproduse din dispozitivul sentinței civile nr. 1300/2005 a Judecătoriei N. . Problema este ca s-au reprodus și greșelile din aceste considerente. În acest sens este de observat că în alin. 6 pagina 7 din sentința civilă nr. 1300/2005 s-au reținut dispozițiile Legii nr. 10/1991 a fondului funciar. Legea fondului funciar este Legea nr. 18/1991.
Deoarece instanța de rejudecare nu a făcut altceva decât să reproducă considerentele sentinței civile nr.1300/2005 a Judecătoriei N. privind modalitatea de partajare, recurentul reiterează motivele de recurs.
O prima critică pe care o aduce hotărârii instanței fondului este aceea că hotărârea nu este motivată în partea privitoare la modalitatea de partajare. În acest sens este de precizat că în considerentele hotărârii sale instanța de fond "motivează"soluția de partajare a imobilelor din litigiu într-un singur aliniat (9 rânduri). Instanța nu indică motivele pentru care a adoptat aceasta modalitate de partajare. Nemotivarea hotărârii face imposibilă analiza legalității și temeiniciei hotărârii, prin prisma probelor administrate în cauză.
Se susține în continuare că "din schița" raportului de expertiză rezultă că această variantă de partajare s-ar fi făcut "în baza unui testament 8o ani". Deoarece instanța de fond a adoptat această variantă de partajare, este evident că a avut în vedere un "ipotetic testament". Din probațiunea administrată în cauză rezultă în mod cert că la dosarul cauzei nu există nici un testament, și mai mult, nici una din părți nu a solicitat ca partajul să se dispună în baza unui testament. Prin acțiunea introductivă a solicitat partajarea imobilelor din litigiu conform cotelor de coproprietate și a partajului amiabil intervenit între coproprietari sau antecesorii lor. Atâta vreme cât părțile sunt coproprietari nu poate fi pusă problema partajului conform unui testament.
Această variantă de partajare prezintă serioase neajunsuri. Localizarea unor nr.topo este greșită. Astfel, terenul având nr.topo. 8148/l/b/2/4 în suprafață de 37943 mp., a fost propus spre atribuire pârâtelor V. R. și B. M. . Expertul propune aceeași dezmembrare și pentru lotul în suprafață de 1.5oo mp., respectiv 8148/l/b/2/4 și pentru terenul aflat în posesia lui Torni C. . Dezmembrarea este greșită, deoarece aceasta este în continuarea terenului având nr.topo.8148/l/b/9. În realitate terenul se află în posesia recurentului U. P. și el intră la partaj.
Lotul de teren având nr.topo.8152/3 nu este delimitat pe schița.
Terenul având nr.topo.8252 propus spre atribuire recurentului este înfundat.
Terenul de natură drum având nr.topo.8148/l/b/2/8 cuprins în tabelul de mișcare parcelară nu se regăsește pe schița întocmită de expert, acolo apare 8148/l/b/8.
Această variantă de partajare nu respectă cotele de coproprietate ale părților și nici partajul amiabil intervenit între părți. Prin acțiunea introductivă a solicitat ca la partaj, în lotul reclamantului să fie incluse și cotele de coproprietate ale pârâților S. V., U. S., O. C. și Mafiei
I. și a def. U. Pavel, de la care reclamantul le-a cumpărat. Deși acești parați s-au declarat de acord cu aceasta modalitate de partajare, instanța de fond nu a cuprins suprafața corespunzătoare cotelor lor de coproprietate în lotul reclamantului.
Se arată în continuare că partajul amiabil care a avut loc între coproprietari în urma cu peste 8o de ani, se regăsește în suplimentul 2 al raportului de expertiză întocmit de expertul Petre I. . Din probațiunea testimonială administrată în dosarul nr.5175/2002 al Tribunalului B. -N. rezultă că între coproprietari a avut loc un partaj amiabil în urma căruia fiecare din ei a intrat în posesia unui lot determinat pe care l-a folosit până în prezent. În aceste condiții instanța de fond era datoare să dispună partajarea imobilelor din litigiu în conformitate cu acest partaj amiabil și nu în baza unui testament inexistent.
Loturile atribuite în urma partajului sunt inegale, reclamantului i se propune spre atribuire un lot în suprafață de 53.425 mp., pârâtului U. I. un lot în suprafață de 44.324 mp.,iar def.U. Minodora un lot în suprafață de 87.362 mp. Practic lotul acestei defuncte este egal ca suprafața cu totalul loturilor atribuite reclamantului și pârâtului U. I. . Loturile propuse spre atribuire sunt inegale și din punct de vedere valoric. Pe terenul atribuit antecesoarei pârâtelor având nr.topo.8152/2 și 8148/l/d/2, reclamantul a plantat cca.80 pomi fructiferi și a edificat o construcție. Așa cum s-a statuat și prin decizia de casare, cu ocazia rejudecării partajul trebuia dispus în așa fel încât aceste construcții să cadă în lotul reclamantului. Prin modalitatea de partajare lotul pe care au fost edificate construcțiile și plantația au căzut în lotul antecesoarei pârâtelor.
Servitutea de acces propusă de instanța fondului și care traversează curtea locuinței reclamantului îi creează acestuia serioase neajunsuri. Datorita relațiilor tensionate dintre părți, această cale de acces generează nenumărate conflicte. De altfel pe rolul instanței au fost înregistrate mai multe plângeri penale, conflictele fiind declanșate de aceasta servitute. Curtea fiind extrem de mică, ea este afectată aproape în întregime de această servitute. În aceste condiții reclamantul nu-și poate folosi curtea și nu-și poate asigura securitatea gospodăriei. Deși instanța fondului a constatat toate aceste împrejurări cu ocazia deplasării la fata locului, în final a stabilit calea de acces pe același traseu. Este real că această cale de acces a fost folosită de mai mult timp. La acea dată, relațiile dintre părți nu erau tensionate. În același supliment al raportului de expertiză, expertul a propus stabilirea căii de acces pe un alt traseu. Așa cum a precizat și pe parcursul instrumentării cauzei la instanța de fond este de acord sa suporte cheltuielile de amenajare a noii căi de acces.
Terenul având nr.topo.8151 i-a fost atribuit pârâtului U. I. în condițiile în care pe acest teren sunt edificate construcțiile proprietatea reclamantului.
Se mai susține că instanța de fond nu a respectat îndrumările date prin decizia de casare. Prin considerentele deciziei nr.219/2003 a Tribunalului B. -N. s-a statuat că în toate variantele de partajare loturile atribuite să aibă acces la calea publică. Așa cum a precizat, lotul având nr.topo.8252 atribuit reclamantului este înfundat.
Prin modalitatea de partajare aleasa, instanța de fond i-a propus spre atribuire lot și def.U. Minodora. Aceasta soluție adoptata de instanța fondului este profund nelegală. U. Minodora nu este parte în aceasta cauză și pe cale de consecință nu putea primi un lot în urma partajului. Este de observat că lotul acestei defuncte a fost dezmembrat față de ceilalți coproprietari tabulari. Soluția care se impunea era aceea de a se forma loturi doar pentru reclamant și pârâtul U. I., iar diferența de teren urma să rămână în continuare pe vechii proprietari tabulari. Atribuindu-i lot acestei defuncte, instanța de fond s-a substituit Comisiei locale I. M. de aplicare a legii fondului funciar. Terenul ce a aparținut anterior antecesorilor pârâtelor V. și B. a fost preluat la stat. Pe cale de consecință acest teren intră sub incidența Legii nr. 18/1991 a fondului funciar. Întinderea lotului ce urmează să fie restituit persoanelor îndreptățite și localizarea acestuia este atributul comisiei locale. Potrivit Regulamentului de aplicare a legii fondului funciar, instanța poate cenzura doar întinderea dreptului de proprietate asupra căruia se va dispune reconstituirea. Punerea în posesie a lotului reconstituit este de competența exclusivă a comisiei locale. Împrejurarea că această comisie locală nu a procedat la punerea în posesie nu justifică soluția instanței fondului.
Statuările instanței fondului din considerentele hotărârii sale în sensul că punerea în posesie nu a putut fi efectuată și în considerarea aspectului că doar prin efectul partajului se va stabili exact amplasamentul terenului ce a fost preluat la stat, sunt inacceptabile. Prin cererea de probațiune reclamantul a solicitat ca instanța să dispună efectuarea unei adrese către Comisia locală I. M. pentru a le comunica suprafața cu privire la care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în
favoarea pârâtelor și dacă s-a făcut și punerea în posesie. Deși a formulat această cerere de probațiune în termen și ea era utilă cauzei prin prisma naturii juridice a terenului pârâtelor, instanța nici măcar nu s-a pronunțat cu privire la această probă și evident că nu a făcut acea adresă.
Se mai învederează împrejurarea că hotărârea recurată este lovită de nulitate. La termenul de judecată când cauza a fost soluționată în fond, procedura de citare prin publicitate nu s-a realizat tocmai pentru faptul că raportul de expertiza nu a fost finalizat. Citarea la ușa instanței a pârâților necunoscuți s-a făcut de fiecare dată sporadic și superficial. Este de observat că la fiecare termen de judecată există maxim 2 citații pentru toți pârâții, deși numărul lor este cu mult mai mare. În practicaua încheierii (fila 1256) la poziția 19 nu a apare numele pârâtului, ci numai adresa. Pârâta B.
V. este decedată de ceva vreme. Cu toate acestea a apărut citată în calitate de pârâtă. În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 4,5,6,7,9 Cod procedură civilă.
Intimatele V. R. și B. -M. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, apreciind că hotărârea judecătorească este temeinică și legală și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în recurs
.
În motivare se arată că la instanța de fond reclamantul, prin reprezentantul său, a încercat să tergiverseze judecarea cauzei, acesta folosind tot felul de stratageme precum: neachitarea onorariului pentru expertul propus de el, suspendări ticluite ("tactică" preferată), nu și repuneri pe rol, propuneri de martori de complezență pentru a schimba soluția procesului.
Reclamantul recurent ocupă în mod abuziv cea mai importantă parte din moștenirea intimatelor "Livada de la Cimitir" - teren arabil, unde a fost construită casa lor, compusă din 3 încăperi și unde își petreceau vacanțele. În anul 1957, mama lor, văduva U. Minodora, a predat la Stat terenul agricol, mai puțin casa, neputând face față achitării cotelor de produse agricole la Stat, practicate de acel regim. În anul 1991, prin apariția Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe 8,77 hectare teren agricol, conform Adeverinței nr.1113/4/_ .
Au aflat că reclamantul, fără știrea mamei lor U. Minodora (în mod abuziv) a demodat casa și pe același loc a construit-o pe a sa, cu etaj. Comisia Locală a refuzat să le pună în posesie, în înțelegere cu U. P., care a susținut că terenul îi aparține, fiind "zestre" de la socrul său B. Foca. Au fost îndrumate la proces, iar cauza succesorală se judecă de 20 de ani și a început cu un Dosar penal nr.2329/1993 - Sentința nr. 128/_, în care inculpatul U.
P. a fost condamnat cu 50.000 lei amendă penală și obligat la 1.000.000 lei despăgubiri civile față de intimate (la valoarea banilor de atunci).
Se arată că recursul reclamantului se bazează pe "iscusința" și "abilitățile" practicate de reprezentantul său, cunoscut instanțelor, prin suspendări reclamantul a urmărit perimarea acțiunii, "o altă strategie" a reprezentantului său. Abuzul este legea recurentului, deși drepturile procesuale trebuiesc exercitate cu buna - credință, iar cele 9 pagini de recurs demonstrează (nu motivează) neconvingător că reclamantului nu i-a reușit "scenetă".
Intimatul U. I. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefiind întemeiat și pe cale de consecință a se menține hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în recurs
.
Se susține că toata descrierea, înșiruirea pretinselor neregularități și încălcări ale dispozițiilor procedurale, și în final cererea de a se casa cu trimitere această cauză, demonstrează odată în plus (dacă mai era nevoie) faptul că recurentul reclamant nu a fost preocupat și nu este nici în prezent preocupat de soluționarea acestei cauze, ci doar de tergiversarea soluționării ei. Determinat de faptul că se afla în posesia celei mai importante și valoroase părți din aceste imobile și dorește să o păstreze pentru sine.
Recurentul nu s-a preocupat de introducerea în cauză a moștenitorilor pârâților decedați și nici de efectuarea expertizei extrajudiciare la care s-a obligat, expertiza ce urma să se efectueze de către exp. Berende Login, acesta solicitând un termen mai lung pentru efectuarea expertizei. S-au acordat 5 termene în acest sens, astfel că nici la data de 16 febr. 2012, nu s-a efectuat această lucrare. Evident că instanța în mod corect și legal l-a decăzut din probă și a procedat la judecarea cauzei în fond.
Motivele de recurs invocate, sunt în opinia intimatului neîntemeiate și de aceea recursul trebuie respins. Face precizarea că se solicită casarea cu trimitere pentru completarea probatorului,
în baza art. 312 Cod proc. civ, deși o asemenea variantă nu există în acest text de lege (există alte motive de casare cu trimitere prevăzute în acest text de lege).
Nu este vorba în cauză de o substituire a atribuțiilor comisiei locale. Instanța de fond nu a făcut decât să respecte Decizia civilă nr. 219/A/2003 a Trib. B. -N., prin care s-a stabilit componența masei succesorale, vocația și moștenitorii, cotele de moștenire ce revin fiecăruia dintre aceștia.
Cu referire la art. 304 pct.5 Cod proc. civ, respectiv că procedura de citare a fost viciată, iar soluționarea în fond a cauzei s-a dispus, deși procedura de citare prin publicitate nu era îndeplinită. Nici această critică nu este întemeiată. Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, procedura de citare s-a îndeplinit prin afișare la ușa instanței. Este procedura reglementată de disp. art. 95 (procedura prin publicitate) care se face prin afișare la ușa instanței. Se poate cita și prin publicarea citației în M.O.sau într-un ziar mai răspândit, dar numai în cazurile în care președintele completului de judecată apreciază că o asemenea măsură este necesară. În cazul din speță, președintele completului de judecată nu a apreciat că se impune și o asemenea măsură, astfel că procedura de citare prin afișare la ușa instanței a fost legal îndeplinită.
Recursul este fondat.
S-a invocat prin motivele de recurs că hotărârea ar fi lovită de nulitate, întrucât pentru ultimul termen de judecată pârâții cu domiciliu necunoscut nu au fost citați printr-un ziar de largă răspândire. Citarea prin publicitate conform art. 95 Cod procedură civilă presupune în primul rând citarea părților cu domiciliu necunoscut prin afișare la ușa instanței, citarea lor printr-un ziar de largă răspândire fiind facultativă și lăsată la aprecierea președintelui completului de judecată.
Tribunalul observă că pentru termenul de judecată din_, pârâții K. P., D. M.
, G. O., DS, D. C., D. M., D. I. lui S., N. S., N. S., N.
V., U. L., U. A., U. C., U. M., U. Ș., U. M., U. S., U. S.
, U. A., U. Ana M., U. L., L. M., L. I., P. Ș., L. F., B.
S., U. C. M., cu domiciliu necunoscut au fost citați prin afișare la ușa instanței (f.1350- 1352), procedura de citare fiind legal îndeplinită. Necitarea acestor pârâți și printr-un ziar de largă răspândire ar putea fi contestată doar de partea ale cărei interese se invocă că ar fi fost vătămate, respectiv pârâții cu domiciliul necunoscut, iar nu de reclamant.
Recurentul a mai criticat soluția pronunțată în cauză raportat la atribuirea unui lot din bunurile comune defunctei U. Minodora, dar nici aceste critici nu sunt justificate, întrucât pârâtele V. R. si B. M. au venit la moștenire prin reprezentare pentru mama lor U. Minodora, moștenitoarea lui U. Silvestru. Pârâtele au declarat expres că nu doresc partajarea între ele a bunurilor ce urmează a fi atribuite antecesoarei lor, U. Minodora, dar în același timp au solicitat la rândul lor dezbaterea succesiunilor după defuncții U. G. și U. F. . De altfel acest aspect a fost tranșat cu autoritate de lucru judecat prin decizia nr. 219/2003 a Tribunalului B.
-N. privind încheierea de stabilire a bunurilor ce fac obiectul maselor succesorale și a calității de moștenitor, fiind stabilit că urmează a fi atribuit lot cu ocazia partajului judiciar numitei U. Minodora. Astfel instanța de fond în mod corect a atribuit lot pentru defuncta U. Minodora și nu pârâtelor V. R. si B. M. .
Majoritatea celorlalte critici formulate de recurent sunt strâns legate de administrarea probatoriului de către instanța de fond, în special în ceea ce privește efectuarea unei expertize tehnice topografice conform îndrumărilor din decizia civilă nr. 219/2003 pronunțată de Tribunalul
B. -N. - de stabilire a bunurilor ce fac obiectul maselor succesorale și a calității de moștenitor.
În acest sens tribunalul observă că în intervalul decembrie 2008 - iunie 2009 instanța de fond a solicitat în mod repetat expertului Petre Ion să procedeze la completarea raportului de expertiză și depunerea unui raport, pe care să fie aplicată viza OCPI, dar expertul a refuzat să se conformeze tuturor solicitărilor instanței, depunând doar o completare pentru termenul din_, atât părțile, cât și instanța de judecată au apreciat că prin această completare expertul nu a răspuns obiecțiunilor părților, expertiza prezentând în continuare serioase deficiențe (f.906, 917 dosar fond).
La termenul de judecată din_ instanța de fond văzând refuzul constant al expertului de a da curs solicitărilor instanței, apreciind obiecțiunile părților la raportul de expertiză existent la dosar, ca fiind întemeiate, a încuviințat efectuarea unei expertize extrajudicare raportat și la acordul reclamantului și a pârâților U. I., B. M. și V. R. . În acest sens s-a dispus suspendarea judecăți până la efectuarea și depunerea lucrării de expertiză. Doar 4 luni mai târziu
pârâta V. R. a formulat o cerere de repunere pe rol, invocând faptul că reclamantul U. P. doar tergiversează soluționarea dosarului și nu a luat măsuri în vederea efectuării expertizei extrajudiciare. Ulterior, la data de_ cauza se suspendă din nou, de data asta în baza art. 243 pct. 1 Cod procedură civilă, raportat la decesul pârâților U. T., C. G. și U. M. . La data de_ se dispune repunerea cauzei pe rol si introducerea în cauză a moștenitorilor pârâților decedați. Abia la termenul de judecată din_ se pune din nou în discuție necesitatea efectuării expertizei extrajudicare, iar la data de_ expertul Berende Loghin confirmă instanței de judecată faptul că a fost contactat de reclamantul U. P. și solicită un termen mai lung pentru efectuarea lucrării. Se acordă mai multe termen de judecată succesive, fără a exista informații noi privind stadiul lucrărilor. Astfel instanța de judecată la data de_ în baza art. 170 Cod procedură civilă dispune decăderea reclamantului din proba încuviințată.
Contrar susținerilor din cererea de recurs, tribunalul apreciază că instanța de fond în mod corect a dispus decăderea reclamantului U. P. conform art. 170 Cod procedură civilă, expertiza extrajudiciară, chiar dacă profită tuturor părților, a fost solicitată în primul rând de reclamant, acesta asumându-și obligația de a întreprinde toate demersurile pentru administrarea acestui mijloc de probă într-un termen rezonabil. Or timp de peste 2 ani jumătate (iunie 2009 - februarie 2012) lucrarea de expertiză nu a fost realizată, astfel încât raportat și la poziția pârâților din cauză, nu se justifica acordarea unor termen de judecată suplimentare.
Tribunalul reține însă că prin decizia civilă nr. 219/2003 a Tribunalului B. -N. s-a stabilit în primul rând în sarcina instanței de judecată obligația de a se completa raportul de expertiză în sensul evaluării terenurilor, la preț de circulație, întocmirii de propuneri de ieșire din indiviziune pentru terenurile ce compun masele succesorale prin formarea de trei loturi, unul pentru reclamantul U. P., unul pentru antecesoarea pârâtelor V. R. și B. M., numita U. Minodora și unul pentru pârâtul U. I., în mai multe variante de partaj. Se menționează totodată că în toate variantele de partaj fiecare lot să aibă asigurat accesul la calea publică, să nu se creeze terenuri înfundate pentru numere top limitrofe, iar dacă acest lucru nu este posibil, să se formeze un lot în indiviziune în favoarea titularilor celor trei loturi cu destinația de drum de acces și totodată să se indice valoarea fiecărui lot.
În hotărârea atacată se menționează că soluția se bazează pe expertiza topografică efectuată în dosarul din primul ciclu procesual nr. 94/2002, f.940-941, care conține modificările instanței operate în tabel de către expert Petre Ion cu corecturile operate direct de către expert pe tabelul de mișcare parcelară în concordanță cu modificările propuse de instanță (stadiul de rejudecare - dosar nr.2168/R/2006, f.856-858). Or raportul de expertiză nu respectă dispozițiile din decizia civilă nr. 219/2003 a Tribunalului B. -N. și prezintă mai multe neajunsuri, relevate de părți în obiecțiunile formulate (f.906, 917 dosar fond), obiecțiuni apreciate și de instanța de fond ca întemeiate. Astfel pe lângă erorile materiale privind numerele top 8148/d/5 și 8148/1/b/2/8, care într-adevăr puteau fi corectate de instanța de fond, dar această corectură trebuia efectuată pe toate exemplarele raportului de expertiză, se poate observa că numărul top 8152/3 de 600 mp nu este delimitat pe schiță, iar numărul top 8252 este înfundat și nici nu apare pe tabelul de mișcare parcelară avut în vedere de instanță la pronunțarea soluției.
Totodată raportul de expertiză nu are aplicată viza OCPI, deși ambele părți au insistat pe acest aspect, fiind de altfel necesar raportat la petitele de întabulare. Cu toate că s-a solicitat stabilirea unui alt traseu pentru calea de acces la terenul cu nr. top 8148/1/b/8 și mai departe către nr. top 8148/1/b/5, se poate observa că doar în ceea ce privește partajul conform folosinței actuale, expertul a efectuat propuneri și cu privire la stabilirea unui nou traseu al acestui drum, cu privire la partajului voluntar al antecesorilor (nu în baza vreunui testament, cum în mod greșit indică expertul), s-a întocmit doar o variantă cu traseul actual al drumului de acces. Totodată expertul nu a răspuns obiecțiunilor formulate în primul ciclu procesual de către V. R. (f. 852 dosar nr. 94/2002) cu privire la faptul că traseul propus de U. P. și inclus într-o variantă din raportul de expertiză, ar fi prea abrupt, ar trece peste cimitirul familie și ar fi de fapt impracticabil.
Raportat la aceste deficiențe ale raportului de expertiză, instanța de fond odată cu decăderea reclamantului din proba constând în expertiza extrajudiciară, trebuia să dispună efectuarea unei noi lucrări de expertiză judiciară topografică de către un alt expert cu specialitatea topografie. Instanța de fond în mod greșit a procedat la soluționarea cauzei, deși trebuia să constate că lucrarea existentă la dosar nu respectă îndrumările cu caracter obligatoriu din decizia civilă nr. 219/2003 a
Tribunalului B. -N. și în lipsa unei lucrări de expertiză corespunzătoare, nu se poate pronunța o soluție în dosar. Se poate concluziona că instanța nu a dezbătut fondul cauzei în baza unui raport de expertiză topografică corespunzător.
Având în vedere cele arătate mai sus, raportat și la faptul că dosarul a fost înregistrat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, reclamantul recurent solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, tribunalul în baza art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul declarat de reclamantul U. P., împotriva sentinței civile nr. 490/2012 pronunțată la data de_ de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, va casa în tot sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare instanței de fond, Judecătoria Năsăud.
În cursul rejudecării, instanța de fond urmează a dispune efectuarea unei noi lucrări de expertiză topografică cu respectarea îndrumărilor cuprinse în decizia civilă nr. 219/2003 a Tribunalului B. -N. și a celor statuate în prezenta decizie. Este necesar ca instanța de fond să se pronunțe și cu privire la cererile în probațiune formulate de reclamantul U. P. pentru termenul de judecată din_ (f. 691-692 dosar fond), totodată la rejudecare vor fi avute în vedere și celelalte critici formulate în cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul U. P., cu domiciliul în I. M., str. R., Nr. 113, jud. B. -N., împotriva sentinței civile nr. 490/2012 pronunțată la data de_ de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, casează în tot sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond, Judecătoria Năsăud.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
B. I. SS I. B. R. I.
Red/Dact:
BISz/EMM-_ / 2 ex
Jud. fond: P. A. T.
GREFIER
E. M. M.
← Decizia civilă nr. 442/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 173/2013. succesiune → |
---|