Decizia civilă nr. 442/2013. Succesiune

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 442/R/2013

Ședința publică din data de 15 noiembrie 2013 Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: B. I. S., judecător JUDECĂTOR: S. I.

JUDECĂTOR: B. R. -I. A GREFIER: M. D.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind contestația în anulare formulată de contestatorii B. A. și B. M. A., împotriva Deciziei Civile nr. 180/R/2013 pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.

Dezbaterile au avut loc la termenul de judecată din data de de 29 octombrie 2013 în prezența contestatorilor-recurenți Breșfelean A., Breșfelean M. A. și a reprezentantei intimaților P.

M. și Breșfelean I., avocat Rădăcină Felicia, concluziile acestora fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când tribunalul, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești pentru data de 5 noiembrie 2013, 12 noiembrie 2013 și ulterior pentru data de azi, 15 noiembrie 2013.

TRIBUNALUL

Deliberând constată,

Prin Decizia civilă nr. 180/R/2013 pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dosarul nr. _

, a fost admis recursul formulat de pârâții - reclamanți reconvenționali B. I. și P. M., împotriva sentinței civile nr. 11915/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, pe care o modifică în parte, în sensul că s-a dispus partajarea și atribuirea în natura a terenurilor mai sus identificate prin formarea de loturi, astfel :

Lot 1.- B. I. - în suprafață totală de - 12.000 mp cu următoarele parcele: ½ parte din tarla 44 parcela 6, în ridul "Pârgăresc"; în suprafață totală de 5.800 mp, tarla 46, parcela 29, în ridul

,,După Vale ,, -1400mp, tarla 1/2, parcela 6, în ridul ,,Pe Podirei ,, -4800mp, tarla 6, parcela 49/1 ,în ridul ,,La vie ,,-300mp, tarla 6, parcela 49 în ridul ,,La vie - 400mp și pădure - 2200mp

Lot. 2- Păcurar M. în suprafață totală de - 17.950 mp cu următoarele parcele: ½ parte din tarla 44 parcela 6, în ridul "Pârgăresc"; în suprafață totală de 5.800 mp, tarla 42/4 parcela 1, în ridul

,,Balta Morii ,,-400mp; tarla 44 parcela 31, în ridul ,,La Rampă ,,-700mp, tarla 37/1, parcela 8, în ridul ,,Rât,, -3000mp; tarla 1/3, parcela 6 în ridul "Pe Podirei,,-3800mp; tarla 96, parcela 80 - grădina casei, - 4300mp; tarla 96/2, parcela 81, - curți construcții - 650mp; pădure -2200mp;

Lot. 3- B. M. (prin moștenitori B. Arsinica și B. M. A. ) în suprafață totală de - 15.600 mp cu următoarele parcele: tarla 43 parcela 16, în ridul ,,Pârgăresc ,,- 2600mp; tarla 11, parcela 9,în ridul ,,Lab"; -3000mp; tarla 10/1, parcela 33/1, în ridul ,,Voriști ,, - 1300mp, tarla 7, parcela 59, în ridul ,,Lazuri ,, -5800mp; tarla 12 parcela 49, în ridul ,,În Bunguri ,, - 2900mp.

Totodată, s-au menținut restul dispozițiilor din sentința atacată și au fost obligați intimații B. Arsinica și B. M. A. în solidar să plătească recurenților B. I. și P. M. suma de 1.000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 11915/2012 a Judecătoriei B. a fost atacată de pârâții P. M. și B. I. doar sub aspectul modalității de împărțire în natură a terenurilor cuprinse în TP 31785/_ și TP nr. 35158/_, nefiind contestate statuările instanței de fond cu privire la compunerea masei succesorale, atribuirea cotei de ½ din construcție și terenul curte către P. M. și stabilirea sultei, soluțiile cu privire la înscrierile în cartea funciară.

A rezultat astfel că obiectul recursului l-a constituit doar modalitatea în care instanța de fond a dispus partajarea în natură a loturilor de teren cuprinse în cele două titluri de proprietate.

Referitor la solicitarea de trimitere a cauzei la instanța de fond în vederea evaluării tuturor imobilelor - terenuri cuprinse în cele două titluri de proprietate, mai sus arătate, s-a reținut că nu s-a putut da curs unei asemenea solicitări, întrucât nici reclamanții, nici pârâții nu au solicitat în cursul procesului în fața instanței de fond ca acele terenuri să fie evaluate, asumându-și astfel riscul ca acele parcele să fie împărțite în natură de instanță fără o evaluare prealabilă.

S-a reținut că, expertul tehnic P. Viorel a întocmit raportul de expertiză tehnică topografică în cuprinsul căreia a redactat și două variante pentru tabelul de mișcare parcelară (f.201-202 dosar fond) privind terenurile din titlurile de proprietate. Instanța nu a ales nici una din aceste variante, ci a dispus împărțirea parcelelor de teren conform solicitărilor formulate de reclamanții B. A. și B. M. Arsenian (f.246-249 dosar fond), fără să fi ținut cont de folosința actuală sau de declarațiile părților cu privire la încheierea de către fiecare moștenitor a unor acte sub semnătură privată privind înstrăinarea unor parcele către terțe persoane. Totodată, s-a putut observa că potrivit celor dispuse de instanța de fond ambele parcele situate în ridul Părgăresc, cel de 2.600 mp (tarla 46 parcela 16) și cel de 5.800 mp. (tarla 44 parcela 6) au revenit reclamanților B. A. și B.

M. Arsenian, aceasta fiind de fapt principala nemulțumire a recurenților, apreciind că terenul din zonă a fost mai valoros și s-a impus atribuirea parcelelor aproximativ egal tuturor moștenitorilor.

De asemenea, s-a mai reținut că modalitatea de împărțire în natură a parcelelor adoptată de instanța de fond a prezentat serioase neajunsuri, după cum s-a arătat și mai sus. Cu toate că terenurile nu au fost evaluate, din afirmațiile părților și din declarațiile martorilor Ciocan Ana și Hoban Erica a rezultat că terenurile din ridul Părgăresc au fost mai valoroase, întrucât s-au situat la șoseaua principală și s-a pretat ca și loc pentru casă, pe parcelele învecinate fiind edificate construcții. Având în vedere acele aspecte și raportat la dimensiunile parcelelor din acel rid, instanța trebuia să fi atribuit fiecărui moștenitor o porțiune de teren în această zonă, întrucât regulile partajului în natură, în lipsa unei evaluări, au prevăzut ca fiecărui moștenitor să i se atribuie teren în natură în fiecare zonă supusă împărțelii, desigur în limita posibilităților și evitând o fărâmițare excesivă a terenurilor.

Recurenții au solicitat modificarea soluției instanței de fond în sensul de a dispune partajarea conform tabelului de mișcare parcelară în varianta a II-a întocmită de expertul tehnic P. Viorel, variantă apreciată și de tribunal ca fiind cea mai echitabilă, fiind respectată folosința actuală a terenurilor, iar pentru ridul Părgăresc, tuturor moștenitorilor li s-au atribuit suprafețe aproximativ egale. A fost adevărat că în perioada 2006-2007 B. M. a folosit și lucrat singur aceste terenuri, așa cum au arătat și martorii Rotari Arghir (f.115 dosar fond), Oșaru Melania (f. 116 dosar fond) și Macrai M. (f. 141-142), dar acest lucru nu a putut fi asimilat dreptului de proprietate exclusiv asupra acestor terenuri, mai ales că martorii M. Lucreția (f.118 dosar fond) și Ciocan Ana (f.129 dosar fond) au arătat că terenurile din ridul Părgăresc au fost împărțite în mode egal între cei trei frați, existând 3 locuri, fiecare copil primind un lot de teren.

Nu au putut fi reținute cele invocate de intimați cu privire la faptul că B. Ion și-a luat partea din casă cât timp trăiau părinții și că a vândut terenul de pe Podirei 86 ari cu 1 miliard și 700 milioane lei vechi, aceste susțineri nu au fost dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză și reclamanții nu au formulat cerere pentru raportul donațiilor de către moștenitori.

Față de aceste rețineri, tribunalul în baza art.312 alin.1 teza I din codul de procedură civilă a admis recursul declarat de pârâții - reclamanți reconvenționali B. I. și P. M., împotriva sentinței civile nr. 11915/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, pe care a modificat-o în parte, în sensul că a dispus partajarea și atribuirea în natură a terenurilor mai sus identificate prin formarea de loturi, astfel :

,,Balta Morii ,,-400mp; tarla 44 parcela 31, în ridul ,,La Rampă ,,-700mp, tarla 37/1, parcela 8, în

ridul ,,Rât,, -3000mp; tarla 1/3, parcela 6 în ridul "Pe Podirei,,-3800mp; tarla 96, parcela 80 - grădina casei, - 4300mp; tarla 96/2, parcela 81, - curți construcții - 650mp; pădure -2200mp;

După cum s-a putut observa această modalitate de împărțire a prevăzut o suprafață totală mai mică decât cea stabilită de instanța de fond doar pentru B. I., dar recurentul a cerut în mod expres această modalitate de împărțire, astfel încât nu s-a putut aprecia că i s-ar fi înrăutățit situația în propria cale de atac. Recurenta P. M. și intimații B. Arsinica și B. M.

A. au primit suprafețe totale de teren arabil aproximativ egale, diferența fiind reprezentată de cei 2200 mp de pădure atribuiți lui P. M., dar în acest sens a trebuit reținut că, atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de recurs, reclamanții-intimați au arătat că ei nu au solicitat lot din pădure, întrucât pădurea ar fi fost exploatată de pârâții-recurenți, terenul nemaiavând valoare. S-au menținut restul dispozițiilor din hotărârea atacată.

Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, tribunalul i-a obligat pe intimații B. Arsinica și B. M. A. în solidar să plătească recurenților B. I. și P. M. suma de 1.000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată

Împotriva acestei hotărâri a formulat, în termen legal, contestatorii B. A. și B.

M. Arsenian au formulat contestație în anulare, arătând că au luat cunoștință de aceasta la solicitarea lor și când a depus chitanța de plată pentru a li se comunica, întrucât s-a făcut o greșeală de către Tribunalul B. -Năsăud, în momentul când s-a judecat recursul și a modificat Sentința civilă nr. 11915/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița, prin care s-a dispus partajarea și atribuirea în natură a terenurilor pe criterii străine de realitate, solicitând revenirea asupra Deciziei nr. 180/R/2013 a Tribunalului B. -Năsăud, cu menținerea Sentinței civile nr. 11915/2012 a Judecătoriei B., deși nici această sentință nu le-a acordat toate drepturile, dar pentru a termina procesul și în ideea că va fi liniște au acceptat-o.

Contestatorii au arătat că instanța de recurs nu a ținut cont de realitatea din teren, de proprietarul care folosea deja terenurile până la data procesului și în timpul acestuia, dar nici de succesiunea întocmită de notarul Dițiu, de actele depuse de aceștia la dosar, acte oficiale care au corespuns adevărului, chitanța nr. 3654/_ eliberată de Primăria comunei Șieu-Măgheruș, din care a rezultat că în registrul agricol al acestei comune, vol. 9, poziția 47 figurează B. M., decedat în timpul procesului, cu 4400 mp teren arabil în locul numit "Rid Pîrgăresc, încă un teren de 4700 mp în "Rid Pîrgăresc"; și 1300 mp în "Rid Voriste";. Toate aceste terenuri ei le-au folosit și au plătit impozit după cum s-a putut vedea, fiind trecute în registrul agricol pe numele B. M. încă din anul 2000, le-a primit ca și zestre de la mama lui, nu cum au afirmat pârâții că le-ar fi primit de fapt ei, lucru neadevărat. Ei au falsificat o scrisoare spunând că de fapt ar fi scris-o soacra acestuia și că de fapt cele 2 terenuri au fost împărțite între ei, lucru pe care numitul B. I. l-ar fi recunoscut în instanță, mai exact că el ar fi scris acea scrisoare și nu mama acestuia, acest fals l-a făcut pentru a duce n eroare instanța.

S-a precizat că, Judecătoria Bistrița, în timpul procesului a luat interogatoriu numiților Păcurar M. și Breșfelean I., iar aceștia au recunoscut că terenurile în cauză au fost zestrea lui B.

M., contestatorii solicitând să se țină cont de expertiza depusă la dosar de expertul P. Viorel, varianta I, căci soțul contestatoarei a fost proprietarul terenurilor și foloseau terenul din anul 2000. Expertul P. Viorel a ținut cont și de dorința pârâților și a depus și varianta II, în care ei apăreau ca folosind aceste terenuri. S-a solicitat să se ia în considerare varianta I, depusă de expert și să i se atribuie în întregime lotul din extravilanul "Rid Pîrgăresc"; în suprafață de 5800 mp, tarlaua 44, parcela 6 și 2600 mp, tarlaua 43, parcela 16, terenurile din "Rid Voriste"; în suprafață de 1300 mp, tarlaua 10, parcela 33 plus celelalte terenuri.

De asemenea, s-a menționat că, Judecătoria Bistrița a avut în vedere toate aceste aspecte depuse la dosarul cauzei și martorii audiați, de aceea a dispus partajarea în varianta I, propusă de expert, iar în recurs, Tribunalul B. -Năsăud le-a luat 5800 mp din "Rid Pîrgăresc";, deși au dovedit că a fost zestrea soțului contestatoarei, și l-a împărțit pârâților, iar în schimb le-a dat 5800

mp în locul numit "Lazaluri";, teren care a aparținut numitei Păcurar M., și locul numit în

"Bunguri"; în suprafață de 2900 mp, care a aparținut tot acesteia. S-a arătat că aceste 2 terenuri nu echivalează cu terenurile aparținând soțului contestatoarei, deoarece grădina casei lui P. M. au fost foarte valoroase și de aceea zestrea ei au fost aceste terenuri.

S-a arătat că terenurile din locul numit "Pîrgăresc"; au fost zestrea soțului contestatoarei așa cum a arătat, sens în care a solicitat să li se atribuie contestatorilor.

La data de_, contestatorii B. A. și B. M. Arsenian au formulat o precizare de acțiune, privind obiectul și motivele contestației ca fiind acela ca dezlegarea dată recursului a fost rezultatul unei erori materiale, sens în care au solicitat constatarea existenței unei erori materiale cu privire la partajarea mesei succesorale rămasă după defuncta Breșfelean Marta, care a fost schimbată radical în recurs.

Contestatorii au solicitat anularea Deciziei civile nr. 180/R/2013 a Tribunalului B. - Năsăud, întrucât acesta a soluționat cauza în același mod cum a fost soluționat fondul cauzei, conform Sentinței civile nr. 11915/2012 din dosarul nr._ al Judecătoriei B. .

Odată cu această precizare de acțiune s-a depus un înscris efectuat de soțul contestatoarei, B.

M., care a arătat valoarea terenurilor cuprinse în acea masă succesorală.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 442 și art. 503 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865.

Pentru termenul de judecată din data de 29 octombrie 2013, intimații B. I. și P. M. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă, cu obligarea contestatorilor la cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că, contestatorii au atacat cu contestație în anulare Decizia civilă nr. 180/R/2013 pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în Dosarul civil nr._, în recurs. Motivul invocat în contestație a fost acela că modalitatea de partajare stabilită în recurs ar fi fost rezultatul unei greșeli, în sensul că modalitatea de partajare ar fi fost inechitabilă, raportat la valoarea terenurilor supuse partajului, deci pentru motiv de netemeinicie a hotărârii.

S-a precizat că, potrivit dispozițiilor art. 317 Cod procedură civilă, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare în 3 situații: când procedura de citare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legale - ambii contestatori au fost prezenți în instanță la data când s-a judecat recursul, când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență-litigiul s-a judecat de un complet legal constituit pentru judecarea cauzelor în recurs, respectiv când recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond - recursul a fost declarat de intimați și a fost admis.

Intimații au precizat că, un ultim motiv de admisibilitate a contestației în anulare s-a regăsit în dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă - când dezlegarea dată a fost rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai in parte, a omis din greșeală să cerceteze unele dintre motivele de modificare sau de casare - nici condiția din acest articol nu s-a regăsit printre argumentele invocate de contestatori în contestația la executare.

S-a menționat că, contestația în anulare a fost o cale extraordinară de atac, iar admiterea acesteia se face în situațiile expuse limitativ de legiuitor în articolele enunțate mai sus. Motivul invocat de contestatori a fost unul referitor la netemeinicia hotărârii date în recurs care, pe lângă faptul că nu s-a regăsit în motivele limitativ prevăzute de lege, a fost și unul nereal, întrucât hotărârea atacata pe această cale a îmbrăcat cu prisosință, atât forma legalității cât și pe aceea a temeiniciei.

Pe cale de consecință, s-a solicitat respingerea ca inadmisibilă a contestației formulată, cu obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorar avocațial.

Analizând contestația formulată tribunalul reține că aceasta nu este întemeiată

Conform art. 318 C. proc. civ. contestația în anulare specială poate fi utilizată atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.

S-a apreciat că noțiunea de greșeală materială nu trebuie interpretată extensiv, în intenția legiuitorului aflându-se doar greșeli materiale cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate, greșeli pe care instanța le-a săvârșit prin confundarea unor elemente sau date cu caracter material. Ea trebuie să vizeze aspecte formale ale judecății, neputându-se aplica în cazul unor greșeli de fond, de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare sau aplicare eronată a prevederilor legale incidente în speța dedusă judecății instanței. Nu în ultimul rând, greșeala trebuie

să se constituie într-o eroare a instanței care judecă recursul, eroare care ar avea drept consecință darea unei hotărâri greșite.

Motivele învederate de către contestatori în motivarea contestației în anulare au fost următoarele: instanța de recurs nu a ținut cont de realitatea din teren, de proprietarul care folosea deja terenurile până la data procesului și în timpul acestuia, dar nici de succesiunea întocmită de notarul Dițiu, de actele depuse de aceștia la dosar, acte oficiale care au corespuns adevărului și solicitarea de a se ține cont de expertiza depusă la dosar de expertul P. Viorel, varianta I, căci soțul contestatoarei a fost proprietarul terenurilor și foloseau terenul din anul 2000. Toate aceste susțineri nu se încadrează în noțiunea de greșeală materială în înțelesul prevederilor art. 318 C. proc. civ., căci prin ele se solicită a fi puse în discuție elemente ale cauzei care, departe de a fi greșeli privitoare la aspecte de ordin formal ale judecății, țin de dezlegarea aspectelor de fond ale pricinii, tinzând la a semnifica - în măsura în care s-ar accepta că susținerile contestatorilor sunt corecte - adevărate greșeli de judecată.

Cercetarea motivelor contestației în anulare potrivit celor cerute de către contestatori, ar conduce la o rejudecare a recursului, analizându-se legalitatea de fond a deciziei atacate cu privire la stabilirea situației de fapt și reaprecierea mijloacelor de probă, or, contestația în anulare nu poate fi însă transformată într-un recurs la recurs.

Raportat la cele statuate mai sus, văzând și dispozițiile art. 318 C.proc.civ., tribunalul va respinge ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestatorii B. A. și B.

M. Arsenian, împotriva deciziei civile nr. 180/R/_ pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dosar nr._ al Judecătoriei B., ca neîntemeiată

Față de soluția de respingere a contestației și văzând dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga pe contestatorii B. A. și B. M. Arsenian, în solidar să plătească intimaților B. I. și P. M., suma de 1.500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată în contestația în anulare, reprezentând onorariu avocat conform chitanței depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii B. A. și B. M. ARSENIAN, ambii cu domiciliul în B., A. P., Nr. 2, sc. B, ap. 24, jud. B. -Năsăud, împotriva deciziei civile nr. 180/R/_ pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud în dosar nr._ al Judecătoriei B., ca neîntemeiată.

Obligă pe contestatorii B. A. și B. M. Arsenian, în solidar să plătească intimaților B. I., cu domiciliul în com. Șieu Odorhei, sat S., Nr. 22, jud. B. -Năsăud, și

P. M., cu domiciliul în com. Șieu Măgheruș, sat C., Nr. 39, suma de 1.500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată în contestația în anulare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

	PREȘEDINTE,				JUDECĂTORI,
B.	I. S.	S.	I.	B.	R. I.

GREFIER

M. D.

Red/Dact: BISz/MD

_ / 2 ex

#Succesiuni in Instanta. Spete

← Decizia civilă nr. 370/2013. Succesiune		Decizia civilă nr. 373/2013. succesiune →

Decizia civilă nr. 442/2013. Succesiune

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 442/2013. Succesiune