Decizia civilă nr. 3853/2013. Actiune in constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3853/R/2013
Ședința publică din 3 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. T. împotriva deciziei civile nr. 198 din 18 aprilie 2013 a T. ului C., pronunțată în dosar nr._, privind și pe intimații M. I., M. V.
, B. R. ,T. M., T. M., T. I., D. I., M. I., M. R., D.
F. I., L. M. C., I. D., C. V., C. O., C. M., I.
H. V., DOCEA V. M. și D. C., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta pârâtului recurent C. T., avocat D. C., cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta reclamantei intimate B. R., avocat Stănese Ana-Melania, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 9 septembrie 2013,s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului recurent Cismaș T., un înscris la care a anexat dovada citării prin publicitate într-un ziar, a reclamantului intimat L. M. C., la care a anexat ordinul de plată a anunțului.
La data de 16 septembrie 2013, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat C. O., întâmpinare prin care arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce o va pronunța și solicită judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri, un exemplar fiind comunicat cu reprezentantele părților.
De asemenea, la data de 30 septembrie 2013, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei intimate B. R., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, un exemplar fiind comunicat cu reprezentanta pârâtului recurent.
Reprezentanta pârâtului recurent depune la dosar dovada achitării ultimelor 2 rate din taxa judiciară de timbru eșalonată în faza anterioară și dovada achitării onorariului avocațial. Arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Reprezentanta reclamantei intimate arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Curtea, din oficiu, pune în discuția reprezentantei pârâtului recurent să precizeze dacă toate motivele de recurs se încadrează în motive de nelegalitate.
Reprezentanta pârâtului recurent arată că motivele de recurs nu vizează motive de netemeinicie, ci vizează modul în care s-au aplicat acestea
dispoziții legale, fiind vorba numai despre aplicarea art. 274 și art. 276 C.proc. civ.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului, modificarea în partea a hotărârii atacate și în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 alin. 3 C.proc. civ., modificarea în parte a deciziei atacate, numai cu privire la admiterea apelului și pe cale de consecință obligarea reclamanților intimați, în solidar, la plata tuturor cheltuielilor de judecată pentru instanța de fond, apel și recurs.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime ca temeinică și legală a deciziei civile recurate, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 18326/2012 pronunțata de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar_ au fost respinse ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității de reprezentant și nelegalei timbrări a acțiunii, precum și excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect rectificarea CF, invocate de pârâtul Cismas T. și excepția lipsei de interes privind cererea reconvenționala formulata de pârâtul Cismas T., invocata de pârâtul C.
O. .
A fost admisă în parte acțiunea civila formulata de reclamanții M.
I., M. V., B. R., T. M. sen., T. M. jr., T. I., în contradictoriu cu pârâtul Cismas T., a fost admisă în parte cererea reconvenționala formulata de pârâtul, reclamant reconvențional Cismas T. în contradictoriu cu reclamanții și paratii D. I., D. C., M. R., M. I., M. C. E., D. F. I., D. V. M., L. M. C., , I.
H. V., I. D., C. V., C. M., Și C. O. ,s-a stabilit că linia de hotar ce desparte terenul în suprafața de 5755 m.p., situat în extravilanul satului F., parcela 20, tarla 50, inscris în Titlul de proprietate nr. 3263/2755 eliberat de Comisia județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. la data de_, proprietatea reclamanților M. I., M. V., B. R. și numiților T.
R. și T. Petru, de imobilul teren în suprafața de 5757 m.p., inscris în CF nr. 11861 F., nr. cad. 6427 și în CF nr. 11438 F., nr. cad. 6572, proprietatea paratului Cismas T., este situata pe aliniamentul punctelor 5-6 din planul de situație anexa la Raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de expert tehnic judiciar I. M. ; s-a stabilit ca linia de hotar ce desparte terenul în suprafața de 5757 m.p., inscris în CF nr. 11861 F., nr. cad. 6427 și în CF nr. 11438 F., nr. cad. 6572, proprietatea paratului Cismas T., de imobilul teren în suprafața de 1074 m.p., inscris în CF nr. 7497 F., nr. cad. 2726/15, proprietatea paraților C. O., M. R. ,
M. I., M. Codruța E., D. I., D. C., L. M. C., D. F.
I., D. V. M., C. V., C. M., I. H. V., I. D., este situata pe aliniamentul punctelor 7-8 din planul de situație anexa la Raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de expert tehnic judiciar I.
M. .
Au fost respinse ca neîntemeiate celelalte capete de cerere din acțiunea principala și cererea reconvenționala.
Au fost compensate cheltuielile de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Titlul de proprietate nr. 3263/2755 eliberat de Comisia județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. la data de_, în favoarea reclamanților M. I., M. V., B. R. și numiților T. R. și T. Petru s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafața de 1 ha 7467 m.p., situate pe teritoriul satului F., com. F., jud. C., din care parcela 20 din tarla 50, situata în extravilan, în suprafața de 5755 m.p., conform actului de la fila 8 dos.
T. R. a decedat la data de_, fapt constatat prin actul de la fila 10, afirmativ fara moștenitori, iar numitul T. Petru a decedat la data de_, fapt constatat prin actul de la fila 12, vocație succesorala având reclamanții T. I. și T. M. jr., în calitate de descendenți direcți și reclamanta T. M. sen., în calitate de sotia supraviețuitoare, potrivit certificatelor de stare civila de la filele 16, 17 și 20 dos.
Pârâtul Cismas T. este titularul dreptului de proprietate asupra terenurilor în suprafața totala de 5757 m.p., din care terenul în suprafața de 2880 m.p. este inscris în CF nr. 11861 F., nr. cad. 6427, iar terenul în suprafața de 2877 m.p. este inscris în CF nr. 11438 F., nr. cad. 6572, așa cum rezulta din extrasele CF de la filele 39, 40 dos.
Terenurile mai înainte amintite au fost dobândite de pârâtul, reclamant reconvențional prin cumpărare de la numiții T. D. și T. A.
-D., potrivit Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 856/_ de la filele 235-236 dos, moștenitorii defunctului P. V., titularul dreptului de proprietate asupra terenului în suprafața de 2880 m.p., parcela 21 din tarla 50, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate în Temeiul Legii nr. 18/1991, în baza Titlului de proprietate nr. 27614/1077/_ - f. 238-241 dos., respectiv de la numiții T. Dumitru,
T. Alexandru și T. -Antonescu Petru, prin Contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 833/_ de la filele 244-245 dos., adică de la titularii dreptului înscris în Titlului de proprietate nr. 3124/2050/_, parcela 22 din tarla 50, în suprafața de 2877 m.p. - f. 247-252 dos.
Anterior, pârâtul C. O. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața de 5752 m.p. inscris în Titlul de proprietate nr. 3124/4050/_, parcela 23 din tarla 50, de la numiții T. Dumitru și
T. Antonescu Petru, precum și asupra terenului în suprafața de 2900 m.p., reprezentând parte din parcela 3 din tarla 50, înscrisa în Titlul de proprietate nr. 28397/415/_, de la numiții Flueras Petru și Flueras M.
, prin sentința civila nr. 4048/2004 pronunțata în dos. nr. 2996/2004 al Judecătoriei C. -N. . Asupra terenului în suprafața totala de 8652 m.p. astfel dobândit, cu nr. top 649/1/2, 650/1/2, pârâtul și-a intabulat în CF nr. 5433 F. dreptul de proprietate, după care, prin act autentic și documentație cadastrala, imobilul a fost împărțit în 15 parcele, din care parcela cu nr. cad. 2726/1 în suprafața de 625 m.p. a fost vânduta paraților
D. I. și C., parcela cu nr. cad. 2726/2 în suprafața de 530 m.p. a fost vânduta paratei M. R., parcela cu nr. cad. 2726/3 în suprafața de 530
m.p. a fost vânduta paraților M. I. și Codruța E., parcela cu nr. cad. 2726/4 în suprafața de 530 m.p. a fost vânduta paraților D. F. -I. și
V. -M., parcela cu nr. cad. 2726/5 în suprafața de 530 m.p. a fost vânduta paratului L. M. C., parcela cu nr. cad. 2726/6 în suprafața de 530 m.p. a fost vânduta paraților I. H. V. și D., parcela cu nr. cad. 2726/7 în suprafața de 530 m.p. a fost vânduta paraților C. V. și M., parcelele cu nr. cad._ /9,_ /11,_ /13 în
suprafața de cate 530 m.p. și parcela cu nr. cad 2726/14 în suprafața de 593 m.p. au rămas în proprietatea paratului C. O., iar parcela cu nr. cad. 2726/15 în suprafața de 1074 m.p., cu destinația de drum este în proprietatea paraților mai înainte amintiți pe cote parți.
Terenurile în cauza și mejdia dintre acestea au fost identificate prin Raportul de expertiza tehnica judiciara întocmita de expert tehnic judiciar M.
I. .
Potrivit concluziilor raportului de expertiza terenul în suprafața de 5755 m.p. asupra caruia s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamanților M. I., M. V., B. R. și antecesorilor celorlalți reclamanți se suprapune peste parte imobilele înscrise în CF nr. 740 F., nr. top 648, 647/2 și parte din terenul inscris în CF nr. 2147 F., nr. top 647/1 și, în acelasi timp, peste terenul în suprafața de 4509 m.p. din terenul proprietatea paratului, reclamant reconvențional Cismas T., inscris în CF nr. 11861 F., nr. cad. 6427 și Cf nr. 11438 F., nr. cad. 6572, cuprins intre punctele 2-3-5-6 din planul de situație anexa.
S-a mai stabilit ca terenul proprietatea paratului, reclamant reconvențional se învecinează în partea de est cu terenul proprietatea paraților introduși în cauza de acesta, iar mejdia dintre proprietățile acestora este pe aliniamentul punctelor 7-8 din planul de situație anexa la Raportul de expertiza.
De asemenea, expertul tehnic judiciar a mai arătat ca urmare demersurilor întreprinse, pentru terenurile asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor anterior anului 2005, în evidentele Comisiei locale de fond funciar F. nu exista date referitoare la dimensiunile parcelelor de teren ce formează obiectul litigiului, lățime și lungime, planul de punere în posesie este doar informativ, iar pentru tarlaua
50 exista doua harți de punere în posesie, ambele afectate de erori de reprezentare grafica.
Coroborând constatările și concluziile raportului de expertiza cu susținerilor și recunoașterile reciproce ale reclamanților și paratului, reclamant reconvențional, instanța a retinut ca asupra terenului în suprafața de 4509 m.p. peste care se suprapun titlurile de proprietate ale acestora, reclamanții au exercitat posesia pana în anul 2008, după care, pârâtul, reclamant reconvențional este cel care a exercitat posesia pana în prezent.
În același timp, cu dovezile administrate, pârâtul, reclamant reconvențional nu reclama decât ipotetic ocuparea terenului proprietatea sa de către pârâții față de care a extins acțiunea și nu poate imputa reclamanților folosința terenului în suprafața de 4509 m.p. câtă vreme susține ca este singurul care exercita posesia asupra acestuia.
Fata de starea de fapt reținuta pe baza dovezilor administrate, instanța a constatat ca atât reclamanții cat și pârâtul, reclamant reconvențional au titluri ce emana, în esența, de la același proprietar, respectiv titlurile de proprietate emise de Comisia județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. .
Insa, având în vedere ca titlul de proprietate al reclamanților este ulterior celui al autorilor pârâtului, dar mai ales pentru ca numai pârâtul, reclamantul reconvențional a îndeplinit formalitățile de publicitate imobiliara, iar reclamanții nu au atacat cu succes titlul de proprietate emis în favoarea autorilor pârâtului, în ce privește capătul de cerere având ca obiect acțiunea în revendicare formulata de reclamanți, instanța va prefera titlul paratului, reclamant reconvențional.
Astfel, conform art. 480 C. civ., "proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, insa în limitele determinate de lege.";, respectiv acțiunea în revendicare poate fi formulata de către titularul dreptului real împotriva celui care deține bunul fara just titlu.
Or, în cadrul acțiunii în revendicare ce are ca obiect un teren care s-a aflat în proprietatea cooperatista, cum este cazul în speța de fata, dovada dreptului de proprietate se poate face numai cu titlu de proprietate emis conform legilor fondului funciar.
În cauza de fata, în pofida faptului ca și reclamanții dețin un titlu de proprietate emis în temeiul Legii nr. 18/1991, doar pârâtul, reclamant reconvențional este cel care poate opune reclamanților titlul sau, data fiind realizarea publicității imobiliare, care îl face preferabil titlului reclamanților.
Din aceasta perspectiva, fata de dispozițiile art. 584 C. civ. și având în vedere ca reclamanții nu au justificat cu dovezi nici una din situațiile reglementate de art. 34 din Legea nr. 7/1996 privind rectificarea cărților funciare, mejdia dintre terenul reclamanților și al pârâtului, reclamant reconvențional nu poate fi stabilita decât pe aliniamentul punctelor 5-6 din planul de situație anexa la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar I. M. și cu consecința ca celelalte capete de cerere din acțiunea introductiva se impune a fi respinse ca neîntemeiate.
Cat privește excepțiile lipsei calității de reprezentant și nelegalei timbrări invocate de pârâtul, reclamant reconvențional, data fiind însușirea expresa a acțiunii introductive de către reclamanții M. I. și M. V., conform încheierii de ședința de la fila 101 și împuternicirea avocațiala prezentata pentru ceilalți reclamanți, dar și achitarea taxei judiciare de timbru fixata de instanța, potrivit dovezilor de la filele 4 și 29 dos., fata de dispozițiile art. 161 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 146/1997, instanța a retinut ca excepțiile sunt neîntemeiate, drept care le va respinge ca atare.
Pentru considerentele de fapt și de drept sus reținute, relativ la cererea reconvenționala, instanța a retinut ca doar capătul de cerere având ca obiect stabilirea mejdiei, pe de o parte intre terenul reclamanților și ale paratului, reclamant reconvențional, iar pe de alta parte intre terenurile acestuia din urma și pârâții față de care pârâtul a extins acțiunea sunt întemeiate, acțiunea în revendicare și rectificare de carte funciare exercitata de pârâtul, reclamant reconvențional în raport cu reclamanții și paratii fata de care a extins acțiunea fiind lipsite de suport în fapt și în drept câta vreme acesta exercita posesia asupra terenului în suprafața de 4509 m.p. și nu a dovedit nici una din situațiile prevăzute de lege care sa îl îndreptățească la rectificarea cărților funciare în discuție.
În acelasi timp, chiar necontestată în mod expres mejdia exercitată în fapt intre terenurile proprietatea pârâtului, reclamant reconvențional și ale pârâților față de care acesta a extins acțiunea, în considerarea dispozițiilor art. 584 C. civ., pârâtul este oricând îndreptățit la acțiunea în grănițuire, drept care excepția lipsei de interes invocata de pârâtul C. O. se dovedește a fi neîntemeiata, astfel ca instanța a respins-o ca atare.
Prin decizia civilă nr. 198/A/_ a T. ului C. a fost admis în parte apelul declarat de pârâtul Cismaș T. împotriva sentinței civile nr. 18326/2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., care a fost schimbată în parte în sensul că au fost compensate parțial cheltuielile de judecată și au fost obligați reclamanții să plătească pârâtului Cismas T. 1120 lei cheltuieli de judecată la fond.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
A fost respins apelul declarat de reclamanți.
Au fost obligați apelanții reclamanți să plătească apelantului Cismaș
T. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în apel și intimatului C. O. 1500 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește apelul declarat de reclamanți, aceștia au investit instanța cu o acțiune în revendicare, grănițuire și rectificare de carte funciară, motivat în esență, de faptul că sunt proprietarii terenului în suprafață de 5755 mp. în temeiul TP nr._, teren ocupat însă de pârâtul Cismas T., care și-a intabulat dreptul de proprietate asupra acestui teren.
În condițiile în care intimatul Cismas T. a invocat la rândul său deținerea unui titlu de proprietate asupra imobilului revendicat de apelanții reclamanți, iar expertiza topografică efectuată în cauză a relevat că în limita suprafeței de 4509 mp. titlurile de proprietate exhibate de reclamanți, pe de o parte, și parat, pe de altă parte, se suprapun, în mod judicios instanța a procedat la compararea titlurilor de proprietate ce se opun.
În speță, cum titlurile de proprietate ale părților provin de la același autor,fiind vorba despre titluri emise în baza Legii fondului funciar nr.18/1991, corect a acordat prima instanță preferabilitate titlului intimatului care, pe de o parte este anterior celui al reclamanților, și care pe de altă parte a fost înscris în cartea funciară, paratul Cismas T., îndeplinit cerințele de publicitate imobiliară.
În conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996 republicată, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, prin rectificare înțelegându-se radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară, rectificarea înscrierilor în cartea funciară putându-se face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitiva și irevocabilă.
Art. 34 din aceeași lege, prevede că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitiva și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului
înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanta cu situația reală actuala a imobilului.
Cu toate că în fața primei instanțe reclamanții au indicat ca temei de drept situația prevăzută de art.34 pct.2 din Legea nr.7/1996, în apel au invocat pct.4 din același text legal, respectiv înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
În ce privește dispozițiile art.34 pct.2 din Legea nr.7/1996, în acord cu prima instanță, tribunalul a reținut că acestea nu sunt incidente în cauză.
Astfel, nu se poate reține că dreptul intimatului Cismas T. a fost greșit calificat la înscrierea în cartea funciară, întrucât actele de care acesta se prevalează, contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr.856/_ și respectiv sub nr.833/_, precum și titlul de proprietate nr._ și titlul de proprietate nr._, confirmă existența în favoarea sa a unui drept proprietate asupra imobilului în litigiu, drept ce a fost intabulat.
Așadar, nu se poate vorbi despre o greșită calificare a dreptului în ceea ce îl privește, fiind vorba, fără nicio îndoială, despre un drept de proprietate.
T. ul a constatat totodată că nu sunt întemeiate nici criticile formulate din perspectiva dispozițiilor art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996, întrucat înscrierea terenului în suprafață totală de 5757 mp. din care 2880 mp. în CF nr.11861 F. nr.cad.6427 și 2877mp. în CF 11438 F. nr. Cad.6572, în favoarea intimatului, este una valabilă, fiind întrunite condițiile de existență a dreptului de proprietate a paratului Cismas T. în contextul în care, titlul său de proprietate nu a fost contestat cu succes pe calea acțiunii în revendicare.
Rectificarea cărții funciare presupune întotdeauna o verificare de fond a dreptului, care se realizează în cursul cercetărilor judecătorești, fiindcă această operațiune juridică nu se poate dispune decât în baza unei hotărâri prin care se soluționează litigiul privitor la dreptul înscris.
Ori, în cauza pendinte, pentru motivele anterior expuse, capătul de cerere având ca obiect revendicarea terenului a fost apreciat ca neîntemeiat, împrejurare față de care, și cererea în rectificare a fost respinsă, așa cum corect a statuat prima instanță. Cu alte cuvinte, într-o atare împrejurare, nu există suportul juridic necesar admiterii cererii în rectificare.
Sunt fără relevanță referirile la depozițiile art. 30 din Legea nr. 7/1996, conform cărora "dacă în CF s-a înscris un drept real în condițiile prezentei legi în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei dacă a fost dobândit sau constituit cu bună credință, cât timp nu se dovedește contrariul";, întrucât apelanții nu au fost în măsură să dovedească o stare de fapt contrară, respectiv că dreptul de proprietate al paratului apelant ar fi fost dobândit/constituit cu rea credință.
Față de soluția adoptată asupra petitului de revendicare, în mod corect în temeiul art.584 C.civ., instanța de fond a dispus grănițuirea dintre proprietatea reclamanților și cea a intimatului Cismas T., pe aliniamentul punctelor 5-6 din planul anexă la raportul de expertiză întcomit de expert M.
I. și a respins celelalte solicitări din acțiunea principală precizată.
Față de considerentele expuse, tribunalul, constatând că prima instanța a făcut o corectă apreciere a stării de fapt, întemeiată pe probatoriul administrat în cauză, precum și o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în materie, în temeiul prevederilor art. 296 c.pr.civ., a apreciat ca neîntemeiate criticile formulate de apelanții reclamanți și a respins ca nefondat apelul declarat de aceștia împotriva sentinței civile nr. 18326/2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Asupra apelului declarat de pârâtul Cismaș T. instanța a reținut că acesta a criticat hotărârea primei instanțe numai sub aspectul soluției pronunțate asupra cheltuielilor de judecată care au fost compensate, solicitând obligarea în solidar a reclamanților apelanți la suportarea acestora.
Potrivit dispozițiilor art.276 C.pr.civ. ";când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța a apreciat în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor";.
În speță, atât pretențiile reclamanților cat și ale pârâtului reclamant reconvențional au fost admise numai în parte, respectiv în ce privește stabilirea liniei de hotar. Cererea reconvențională a fost admisă și în privința grănițuirii față de ceilalți parați introduși în cauză de pârâtul Cismaș T. .
În acest context și în temeiul art.584 C.civ. instanța a reținut că între reclamanți și pârâtul Cismas T. se impune compensarea cheltuielilor
efectuate cu expertiza judiciară, fiecare dintre părți achitând jumătate din onorariul expertului, conform chitanțelor de la filele 349,358,193,233 dosar fond. Aceeași a fost soluția și în ce privește taxele judiciare de timbru și timbrele judiciare ocazionate de cererile de grănițuire.
Nu s-au justificat acordarea în favoarea paratului a cheltuielilor legate de taxele pentru realizarea citării prin publicitate deoarece publicitatea s-a realizat pentru persoanele cu domiciliu necunoscut chemate în judecată pentru grănițuirea proprietății pârâtului pe partea dinspre est, înspre proprietatea intimatului C. O., față de care apelantul pârât nu a formulat pretenții sub aspectul cheltuielilor de judecată.
Apelanții reclamanți nu au putut fi ținuți să suporte nici cheltuielile legate de taxa de timbru plătită de parat pentru petitele de revendicare și grănițuire din cererea reconvențională, aceste cereri nefiind formulate în contradictoriu cu ei, ci cu ceilalți pârâți intimați de la care, așa cum s-a arătat, nu s-au solicitat cheltuieli.
În privința taxei achitate la OCPI tribunalul a apreciat că se justifică suportarea acesteia de către intimații reclamanți numai în proporție de ½ parte, respectiv 120 lei pentru că cererea reconvențională a fost admisă numai parțial.
Așadar, rămâne în discuție doar onorariul avocațial de la fond, în sumă de 2500 lei achitată de apelantul pârât, sumă care a fost ocazionată atâtde apărarea față de acțiunea principală, dar și de cererea reconvențională.
Reclamanții au justificat la randul lor ,onorariu avocațial la fond în sumă de 1000 lei.
Avand în vedere măsura în care cererile reciproce ale părților au fost admise, faptul că onorariul achitat de apelantul parat a vizat și cererea sa reconvențională, în temeiul art.276 C.pr.civ. instanța a acordat în favoarea sa suma de 1000 lei din acest onorariu, sumă ce a fost suportată de reclamanți.
Așa fiind, față de cele anterior arătate, în temeiul art.296 C.pr.civ. a admis în parte apelul declarat de pârâtul Cismaș T. împotriva S. tinței civile nr. 18326/2012,.
În legătură cu cheltuielile efectuate la fond de către paratul C. O.
, a fost menținută soluția primei instanțe în condițiile în care acesta nu a promovat apel.
În ce privește cheltuielile de judecată în apel, instanța a reținut că atât intimatul Cismas T. cât și intimatul C. O. au solicitat în această
fază cheltuieli de judecată doar de la apelanții reclamanți.
Raportat la soluția de respingere a apelului acestora, tribunalulâ, în temeiul art.274 C.pr.civ. a obligat intimatul C. O. la 1500 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței aflate la fila 125.
Conform înscrisurilor depuse la fila 124 de intimatul Cismas T., acesta a suportat în apel, cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial în sumă de 2000 lei. Cum apelul reclamanților a fost respins, iar al paratului a fost admis numai în parte, în temeiul art.276 C.pr.civ., a obligat apelanții reclamanți să plătească intimatului Cismas T. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal pârâtul Cișmaș T. solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul obligării intimaților în solidar la plata tuturor cheltuielilor de judecată,
suportate la instanța de fond în cuantum de 6848 lei, cât și cel din apel în sumă de 2000 lei.
În motivarea recursului întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 312 alin. 3 Cod proc.civ., recurentul a invocat dispozițiile art. 274 și 276 Cod proc.civ., concluzionând că proporția de acordare a acestora raportat la măsura în care lui i s-a admis cererea în opoziție cu reclamanții este nelegală. Aceasta, pentru că, instanța a admis în parte acțiunea reclamanților și cererea reconvențională formulată de el, prin modalitatea în care a dispus grănițuirea, lui i s-au păstrat întru totul granițele față de vecinii atât din dreapta (reclamanții), cât și din stânga
(pârâții), astfel că în esență, el a fost cel care a câștigat litigiul la instanța de fond.
Ceea ce s-a respins din capetele de acțiune formulate de către el nu au o înrâurire de esență în cauză în ceea ce-l privește, respectiv instanța a respins lipsa calității de reprezentant al mandatarei reclamanților și excepția nelegalei timbrări. Instanța a admis doar capătul de acțiune în grănițuire, grănițuire care s-a făcut pe actualele granițe dintre proprietate lui și a vecinilor, astfel că este ilogic că s-au respins celelalte capete de acțiune subsecvente.
Instanța de apel argumentează faptul că, taxa de timbru la care a fost obligat vizează cererea reconvențională de revendicarea a unei suprafețe de teren de la intimatul C. O. și ceilalți pârâți, însă cererea reconvențională a fost promovată fiind constrâns de acțiunea promovată de reclamanți, astfel că se pune întrebarea dacă el nu a solicitat cheltuieli de
judecată acestor pârâți în ce măsură ar putea să și le recupereze pe cale separată, dacă numiții C. și ceilalți pârâți din cererea reconvențională au vreo culpă în promovarea litigiului.
Prin întâmpinarea depusă intimatul C. O. a învederat că lasă la aprecierea instanței soluția pe care o va pronunța în cauză.
Intimata B. R. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că instanța de apel a interpretat și aplicat legal dispozițiile art. 584 C. civil, prin raportare la dispozițiile art. 276 Cod proc.civ. Raportat la admiterea în parte a acțiunii, respectiv numai a capătului de acțiune în grănițuire și la admiterea în parte a cererii reconvenționale tot numai în privința capătului de acțiune în grănițuire, instanța de apel a dispus, potrivit dispozițiilor art. 276 Cod proc.civ., compensarea onorariului expertului, a taxelor judiciare de timbru și a timbrelor judiciare ocazionate de cererile în grănițuire.
În privința stabilirii sumei repartizată a fi suportată de reclamanți din aceste cheltuieli, decizia instanței de apel este legală, ele trebuind fi suportate în mod egal de părți, raportat la dispozițiile art. 584 teza a II-a
C. civil. Soluția instanței de apel privind acordarea integrală a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial la instanța de fond este legală, având în vedere soluția instanței de apel de admitere în parte a apelului pârâtului și respingerea apelului declarat de reclamanți.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea în baza art. 304 pct. 9 și art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 18326/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții M.
I., M. V., B. R., T. M. senior, T. M. junior și T. I.
împotriva pârâtului Cismaș T. și a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul Cismaș T. în contradictoriu cu
pârâții D. I., D. C., M. R., M. I., M. C. E., D. F.
I., D. V. M., L. M. C., I. H. V., I. D., C. V., C.
M., și C. O. .
Prin decizia civilă nr. 198/A/_ a T. ului C. a fost admis în parte a apelul declarat de pârâtul Cismaș T. împotriva hotărârii instanței de fond care a fost schimbată în parte, în sensul că au fost compensate parțial cheltuielile de judecată iar reclamanții au fost obligați să plătească pârâtului Cismaș T. suna de 1120 lei cheltuieli de judecată la fond.
Din hotărârea instanței de fond curtea reține că acțiunea a fost admisă față de pârâtul Cismaș T., în ce privește stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile reclamanților și pârâtului Cismaș T. .
Cererea reconvențională formulată de pârâtul Cismaș T. a fost admisă în parte față de pârâții D. I., D. C., M. R., M. I., M. C. E., D. F. I., D. V. M., L. M. C., I. H. V.
, I. D., C. V., C. M., și C. O. în ce privește stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile pârâtului reconvențional Cismaș T. și acești pârâți.
Prin urmare, cuantumul cheltuielilor de judecată se poate stabili doar în ceea ce privește în raporturile dintre reclamanți și pârâtul Cismaș
T. doar în ceea ce privește acțiunea principală, aceasta fiind acțiunea ce se poartă între reclamanți și pârâtul Cismaș T. .
În legătură cu aceste cheltuieli, curtea reține, raportat la obiectul acțiunii că, potrivit dispozițiilor art. 584 C. civil, "cheltuielile de grănițuire se fac pe jumătate dacă în sarcina pârâtului nu se constată vreo activitate culpabilă legată de schimbarea liniei de hotar";.
Potrivit art. 276 Cod proc.civ., "când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele
poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor";.
Suma pretinsă de recurent cu titlu de cheltuieli de judecată la instanța de fond este de 6848 lei, din care suma de 3026,90 lei reprezintă taxă judiciară de timbru și timbru judiciar plătite pentru soluționarea cererii reconvenționale având ca obiect revendicare, suma de 227,78 lei reprezentând cheltuieli pentru citarea prin publicitate a pârâților chemați în judecată de către pârâtul reconvențional Cismaș T. prin cererea reconvențională, suma de 853,40 lei reprezentând taxe pentru efectuarea expertizelor achitate în cotă de ½ parte de către reclamanți și pârâtul Cismaș T., suma de 240 lei taxe achitate la Oficiul de cadastru și P.
itate Imobiliară C. de către pârâtul Cismaș T. pentru fotocopierea cărților funciare și suma de 2500 lei onorariu avocat.
Din aceste sume având în vedere modalitatea în care a fost admisă acțiunea, soluția instanței de apel, care obligă reclamanții să plătească pârâtului Cismaș T. cota de ½ din onorariul de avocat și din taxele de fotocopiere a cărților funciare, este legală. Reclamanții nu pot fi obligați să suporte taxele judiciare de timbru și timbru judiciar aferente soluționării cererii reconvenționale și citării prin publicitate a pârâților chemați în judecată prin această cerere în condițiile în care aceasta a fost admisă în parte doar față de pârâții chemați în judecată prin aceasta și nu față de reclamanți.
Susținerea pârâtului Cismaș T. că formularea cererii reconvenționale a fost determinată de acțiunea formulată de reclamanți și că urmare acestui fapt, cheltuielile ocazionate au fost mai mari și se
datorează reclamanților nu poate fi primită. Faptul că pârâtul a înțeles să- și reglementeze situația juridică a terenului în cazul acțiunii promovată de reclamanți atunci când a formulat cerere reconvențională împotriva și a altor persoane, a fost la latitudinea lui, această cerere putând fi făcută și pe cale separată. Desigur că se pune întrebarea dacă cererea reconvențională ar fi fost înregistrată ca acțiune separată ulterior soluționării irevocabile a prezentului litigiu și în care reclamanții din această cauză nu ar fi avut calitatea de parte în acel litigiu, ar fi putut fi obligați să-i plătească reclamantului din acea cauză cheltuieli de judecată, motivat pe faptul că, pierzând procesul, a fost nevoit să-i cheme în judecată pe pârâții din cererea reconvențională pentru reglementarea situației juridice a terenului.
Ceea ce este esențial este faptul că, din momentul în care se angajează un raport procesual prin chemarea în judecată a unor persoane, în speță, pârâtul care a formulat cerere reconvențională, acesta este obligat să indice pe toți cei chemați în judecată, iar poziția de parte câștigătoare îl îndreptățește la obținerea cheltuielilor de judecată.
Poziția juridică de parte câștigătoare în proces este determinată din raportul dintre conținutul obiectului acțiunii și rezultatul obținut prin hotărârea de soluționare a litigiului. Ori în cauză, din conținutul obiectului cererii reconvenționale și rezultatul obținut prin hotărârea judecătorească atacată, rezultă că aceasta are ca părți obligate față de Cismaș T., pârâții din cererea reconvențională și nu reclamanții.
În ce privește cheltuielile de judecată din apel, soluția este legală și sub acest aspect. Apelul pârâtului Cismaș T. a fost admis doar în parte, iar apelul declarat de reclamanți a fost respins.
Prin urmare, atunci când pretențiile ce formează obiectul litigiului au fost admise doar parțial, instanța va acorda celui care a câștigat procesul numai o parte din cheltuieli de judecată, proporțional cu pretențiile admise. Suma de 1000 lei la care au fost obligați reclamanții apelanți să o plătească intimatului Cismaș T. din onorariu de avocat de 2000 lei suportat de acesta, este legal stabilită în raport de limitele în care a fost admis apelul,apel care a fost admis în parte în sensul că a fost schimbată în parte sentința atacată și, drept urmare, au fost compensate parțial cheltuielile de judecată, iar reclamanții obligați să plătească pârâtului suma de 1120 lei cheltuieli de judecată la instanța de fond.
În ce privește celelalte critici din declarația de recurs referitoare la faptul că proporția stabilită din cuantumul cheltuielilor de judecată nu este corectă, cu justificările aferente, reprezintă motive de netemeinice, care nu pot fi analizate în recurs, raportat la dispozițiile art. 304 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Cișmaș T. împotriva deciziei civile nr. 198 din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 3 octombrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
A. | C. A. | A. C. | ANA I. | C. B. |
Red. IA dact. GC 2 ex/_
Jud. apel: M. Oncică S., D.I.Tașcă
| ← Decizia civilă nr. 1202/2013. Actiune in constatare | Decizia civilă nr. 483/9. Actiune in constatare → |
|---|
