Decizia civilă nr. 427/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIV ILĂ Nr. 427/R/2013
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: G. C. F., președinte secție JUDECĂTOR: M. L. B.
JUDECĂTOR: I. S. B.
GREFIER: M. - M. E.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâta C. | L. | PENTRU | |
S. | D. DE P. P. A. T. B. -B. | , împotriva |
sentinței civile nr. 2772/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Petra V. pentru reclamanta-intimată B. P., lipsă fiind pârâta-recurentă C. L. Pentru S. D. de P. A. T., reclamanta B. P. și pârâta- intimată C. J. Pentru S. D. de P. A. T. B. -N.
.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care :
Se constată că, la data de_, reclamanta-intimată B. P. a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul constată recursul în termen declarat, motivat și scutit de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 42 din Legea nr.1/2000.
În temeiul art. 2821C.pr.civ., tribunalul constată că este competent să soluționeze prezenta cauză.
Reprezentantul reclamantei-intimate, avocat Petra V. arată că nu are cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile soluționării recursului de formulat, tribunalul dispune dezbaterea recursului și acordă cuvântul reprezentantului reclamantei-intimate în susținere.
Reprezentantul reclamantei-intimate, avocat Petra V., solicită respingerea recursului ca nefondat.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr. 2772/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. P. , în contradictoriu cu pârâtele C. L. de
S. a D. de P. A. T. B. -Bîrgăului și C. J. Pentru S. D. de P. asupra T. B. -N. .
A fost obligată C. locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor B. -B. să procedeze la întocmirea procesului-verbal de punere în posesie în favoarea reclamantei în ceea ce privește terenul atribuit prin Ordinul Prefectului nr. 105/1993.
A fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtei C. locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor B. -B. la întocmirea
și înaintarea documentației necesare în vederea eliberării titlului de proprietate de către C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
B. -N. pentru terenul atribuit reclamantei prin Ordinul Prefectului nr. 105/1993.
A fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtei C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. -N. la eliberarea titlului de proprietate în favoarea reclamantei.
A fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtelor la plata daunelor de 100 lei pe zi de întârziere de la rămânerea definitivă a acestei hotărâri până la eliberarea titlului de proprietate.
Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță în baza probatoriului administrat, a reținut următoarele.
Prin Ordinul nr. 105 emis de Prefectul județului B. -N. la data de_ s-a atribuit reclamantei în proprietate suprafața de 4000 mp situată în comuna
B. -B., ridul "Blidireasa";, cu mențiunea că punerea în posesie a reclamantei se va face pe suprafețele evaluate în echivalent arabil. La baza emiterii ordinului prefectului nr. 105 au stat dispozițiile Legii nr. 18/1991 și ale Hotărârilor Guvernului României nr. 131/_ și 730/1992, astfel cum se menționează în cuprinsul ordinului menționat. Instanța reține că Legea nr. 18/1991 reglementa, în forma sa inițială, în vigoare la data emiterii Ordinului nr.
105 emis de Prefectul județului B. -N., în cuprinsul art. 35, 37, 39, reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate prin decizie a prefectului, decizie care constituia titlu de proprietate.
Având în vedere faptul că în situațiile de dobândire a dreptului de proprietate prin decizie a prefectului, prevăzute de legea nr. 18/1991, titlul de proprietate era reprezentat de actul emis de prefect, iar nu de titlul de proprietate emis de C.
J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B.
-N., instanța a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei C. locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor B. -B. la întocmirea și înaintarea documentației necesare în vederea eliberării titlului de proprietate de către C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
B. -N. pentru terenul atribuit reclamantei prin Ordinul Prefectului nr. 105/1993 și cererea reclamantei de obligare a pârâtei C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. -N. la eliberarea titlului de proprietate în favoarea reclamantei.
În ceea ce privește punerea în posesie, instanța de fond a reținut că reclamanta, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, a arătat că a fost pusă în posesie de către pârâta C. locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor B. -B. în privința terenului dobândit prin ordin al prefectului însă nu au fost întocmite documente. Potrivit dispozițiilor art. 27 din legea nr. 18/1991 punerea în posesie și întocmirea documentelor de punere în posesie intră în atribuțiile comisiilor locale astfel că, având în vedere faptul că pârâta C. locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor B. -B. nu a probat îndeplinirea acestei obligații, instanța a admis cererea reclamantei de obligare a Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor B. -B. la întocmirea procesului-verbal de punere în posesie în favoarea reclamantei în ceea ce privește terenul atribuit prin Ordinul Prefectului nr. 105/1993.
În privința cererii reclamantei de obligare a pârâtelor la plata daunelor de 100 lei pe zi de întârziere de la rămânerea definitivă a acestei hotărâri până la eliberarea titlului de proprietate, prima instanță a reținut că potrivit art. 64 din Legea nr. 1871991 în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat
terenul. Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanță. Prin urmare, obligarea la plata daunelor cominatorii poate fi dispusă doar în situația în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, ori în prezenta cauză comisia locală nu refuză înmânarea titlului de proprietate, un asemenea titlu nefiind emis de comisia județeană și nici nu refuză punerea efectivă în posesie ci doar întocmirea procesului-verbal de punere în posesie. Prin urmare, instanța a respins cererea reclamantei de obligare a
pârâtelor la plata daunelor de 100 lei pe zi de întârziere de la rămânerea definitivă a acestei hotărâri până la eliberarea titlului de proprietate.
Privitor la susținerile pârâtei C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. -N. din cuprinsul notelor de ședință depuse la data de_ potrivit cărora emiterea Ordinul Prefectului nr. 105/1993 a avut loc cu încălcarea dispozițiilor legii nr. 18/1991, instanța de fond a reținut că Ordinul Prefectului nr. 105/1993 nu a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar în prezentul dosar nu s-a solicitat, pe cale de cerere reconvențională, anularea sau constatarea nulității absolute a acestui ordin, astfel că în prezent acest ordin constituie titlu de proprietate ce probează existența dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului în litigiu și își produce efectele prevăzute de lege.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta C.
L. De S. a D. de P. A. T. B. -Bîrgăului, solicitând admiterea recursului și anularea sentinței ca neîntemeiate.
În motivarea recursului s-a invocat excepția tardivității cererii introductive pe motiv că nu au fost respectate termenele legale. Recurenta a susținut că la data emiterii ordinului prefectului nr.105/_, nici în baza prevederilor legii nr.18/19912 și nici a prevederilor legii nr.69/1991, prefectul nu deținea competența materială de a atribui teren agricol la schimb pentru terenurile expropriate de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
În continuare a susținut că prefectul avea în competență să atribuie prin ordin terenuri în favoarea unităților de cult din zona necooperativizată, art.21 alin.1 din legea nr.18/1991, terenuri aferente locuințelor în favoarea proprietarilor construcțiilor, art.35 din lege, terenurile agricole, fără construcții, instalații, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului și aflate în administrarea primăriilor la data intrării în vigoare a legii, în favoarea foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, art.37 legea nr.18/1991 și terenuri în zona montană în favoarea familiilor tinere de țărani din mediul agricol montan art.39 din legea nr.18/1991.
Terenul atribuit în baza ordinului menționat reclamantei, a fost revendicat și atribuit ca urmare a dovedirii proprietății Parohiei ortodoxe nr.1 B. Bîrgăului, fiind în folosința acestei entități. A mai reliefat că antecesorul reclamantei a primit în schimbul terenul expropriat de 12955 mp o suprafață de teren de 7886 mp în comuna Livezile în ridul Valea lungă. Recurenta a mai precizat și că reclamanta nu a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, deci nu poate beneficia de prevederile legilor reparatorii.
Recursul declarat a fost scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Intimata reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs f.23-25.
În susținerea întâmpinării s-a reliefat faptul că sunt nefondate criticile invocate de recurentă și că în mod mincinos susține că terenul atribuit intimatei ar fi fost reconstituit Parohiei ortodoxe nr.1 B. Bîrgăului, nefiind depus vreun
document justificativ în acest sens, iar cele depuse ulterior sunt acte întocmite pro causa, titlul de proprietate se referă la terenuri din alte riduri, iar reclamanta folosește acest teren de peste 20 de ani, nefiind conturbată în posesie de cineva.
Nici susținerile recurentei că prefectul nu avea calitatea de a emite acte de proprietate nu sunt întemeiate, prin prisma prevederilor art.37 din legea nr.18/1991, potrivit cărora prefectul atribuia prin ordin în proprietate privată terenurile agricole, fără construcții, instalații, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului și aflate în administrarea primăriilor la data intrării în vigoare a legii, în favoarea foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.
Ordinul prefectului fiind un act administrativ jurisdicțional a rămas definitiv prin neatacare, situație în care nu se mai pot invoca aspecte ce țin de nelegalitatea emiterii lui, fiind în procedura punerii acestuia în executare. Contrar celor susținute de recurentă obiect al reconstituirii dreptului de proprietate au făcut nu doar terenurile cooperativizate, ci și terenurile trecute în proprietatea statului în temeiul oricăror acte normative, iar în cauză terenul deținut de antecesorul intimatei reclamante de 12955 mp a fost expropriat prin decretul nr.114/1982, iar în anul 1993 a fost emis ordinului prefectului nr.105/_ prin care a fost atribuită suprafața de 8000 mp teren în ridul B.
, teren ce urma să le fie pus în posesie ulterior.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că nu există temeiuri care să atragă casarea ori modificarea sentinței atacate, motiv pentru care recursul promovat va fi respins ca nefondat potrivit considerentelor ce vor fi arătate în cele ce urmează.
Critica recurentei potrivit căreia cererea introductivă ar fi fost tardivă, pe motiv că nu au fost respectate termenele legale, fără a fi indicat care anume termen, este nefondată, fiindcă, față de obiectul acțiunii formulate de reclamantă prin care s-a solicitat obligarea comisiilor de fond funciar să întocmească și să înainteze procesul verbal de punere în posesie legea nr.18/1991 nu impune vreun termen anume în acest sens, situație în care fiind vorba de o obligație de a face pretinsă prin acțiune pârâților, cererea nu este tardiv formulată.
Nefondată este și critica recurentei privind faptul că prefectul nu avea în competență să atribuie prin ordin terenul în litigiu reclamantei petentei, fiindcă, după cum corect a reținut și prima instanță, Ordinul Prefectului nr. 105/1993 nu a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar în prezentul dosar nu s-a solicitat, pe cale de cerere reconvențională, anularea sau constatarea nulității absolute a acestui ordin, astfel că în prezent acest ordin constituie titlu de proprietate ce probează existența dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului în litigiu și își produce efectele prevăzute de lege. Așa fiind, reținând că nu a fost atacat în cauză acest ordin, nu se mai pot examina aspectele ce țin de nelegalitatea emiterii lui, fiind deja în procedura punerii acestuia în executare, situație în care criticile recurentei sub acest aspect sunt lipsite de relevanță. Oricum, în treacăt fie spus, prefectul, conform art.37 din legea nr.18/1991, atribuia prin ordin în proprietate privată terenurile agricole, fără construcții, instalații, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului și aflate în administrarea primăriilor la data intrării în vigoare a legii, în
favoarea foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.
Tribunalul nu găsește întemeiată nici susținerea recurentei că terenul atribuit reclamantei prin Ordinul Prefectului nr. 105/1993 ar fi fost reconstituit în favoarea Parohiei ortodoxe nr.1 B. Bîrgăului, fiindcă din titlul de proprietate atașat cererii de recurs nr.19932/_ prin care i s-a reconstituit acestei parohii și suprafața de 6000 mp în ridul B. tarla 22, parcela 3048/b1 nu reiese că ar fi același cu terenul de 4000 mp atribuit reclamantei prin Ordinul Prefectului nr. 105/1993, fiindcă din adeverința nr.169/2012
emisă de Consiliul local al comunei B. Bîrgăului reiese că terenul reclamantei este înscris în parcela 2077. Mai mult, recurenta nu a dovedit că Parohia ortodoxă nr.1 B. Bîrgăului ar folosi terenul pe care a fost obligată prin sentința atacată C. locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor B. -Bîrgăului să procedeze la întocmirea procesului-verbal de punere în posesie în favoarea reclamantei, teren atribuit acesteia prin Ordinul Prefectului nr. 105/1993.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 2772/2013 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._, pe care o va menține în întregime.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recurenta se află în culpă procesuală față de respingerea recursului, motiv pentru care va fi obligată recurenta să plătească intimatei reclamante suma de 200 lei cheltuieli de judecată în recurs ce reprezintă onorariu avocațial achitat potrivit chitanței justificative depuse la dosar f.28.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. L. de S. a
D. de P. asupra T. B. -Bîrgăului, cu sediul în B. - Bîrgăului, județul B. -N., împotriva sentinței civile nr. 2772/2013 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._ .
Obligă recurenta să plătească intimatei B. P. , cu domiciliul în B. Bîrgăului, str. B., nr. 218, județul B. -N., suma de 200 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||||
G. | C. F. M. | L. | B. | I. | S. B. M. | M. | E. |
MLB//2ex.// 12 noiembrie 2013 Jud. fond J. A.
| ← Decizia civilă nr. 153/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 808/2013. Fond funciar → |
|---|
