Decizia civilă nr. 4270/2013. Declararea judecatoreasca a mortii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4270/R/2013
Ședința publică din 31 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta T. M. M. împotriva deciziei civile nr. 159/A din 28 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe intimatul T. L., prin curator special Ș. I. S., având ca obiect declararea judecătorească a morții.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C., procuror Trăistaru Violeta, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, prin motivele de recurs, reclamanta recurentă a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 C. proc. civ.
Reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are cereri de formulat.
C., din oficiu, invocă excepția nulității recursului raportat la motivele de recurs invocate.
Reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea excepției nulității recursului având în vedere că acestea nu se încadrează în motivele legale.
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de_, reclamanta T. M. -M. l-a chemat în judecată pe pârâtul T. L., solicitând instanței să dispună declararea morții prezumate a acestuia.
Soluția primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 15.560/06 Septembrie 2012 a Judecătoriei C. -N.
, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Considerente
Prin Sentința civilă nr. 19.196/_ pronunțată în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de petenta T. M. -M. și a fost declarată dispariția numitului T. L., născut la data de_, CNP 1., cu ultimul domiciliu în C. -N., Bld. 21 decembrie 1989, nr. 137, bl. M4, sc. 1, ap. 120, jud. C. .
Față de dispozițiile Decretului nr. 31/1954, dispozițiile art. 49 din noul cod civil modifică doar intervalul de timp ce trebuie să treacă de la ultimele știri și după care se poate solicita declararea judecătorească a morții (de la 4 ani la 2 ani).
În conformitate cu art. 3 din Legea nr.71/2011, "actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor";.
Reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 49 Cod civil, însă, față de decesul pârâtului ce se susține că ar fi avut loc în anul 2009, instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile Decretului nr. 31/1954.
Potrivit art. 16 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954, cel declarat dispărut
"poate fi declarat mort, de asemenea prin hotărâre judecătorească, dacă de la data ultimelor știri din care rezultă că era în viață au trecut patru ani. Declararea morții nu poate fi însă, hotărâtă mai înainte de împlinirea unui termen de șase luni de la data afișărilor și publicării extrasului de pe hotărârea prin care s-a declarat dispariția";.
În conformitate cu prevederile art. 40 raportat art. 37 din Decretul nr. 32/1954 s-au efectuat cercetări în evidențele organelor de Poliție, și în evidențele Consiliului local cu privire la persoanele cu privire la care se solicită declararea
judecătorească a morții și s-au făcut publicații despre cerere într-un ziar, la sediul Consiliului local și s-a dispus citarea prin afișare la ultimul domiciliu a pârâților.
De la data acestor publicații au trecut mai mult de 30 de zile după cum prevede art. 38 din Decretul nr. 32/1954.
Raportat la dispozițiile legale înainte enunțate, instanța a reținut că în cauză nu sunt întrunite condițiile legale.
Pe de o parte, nu au trecut 4 ani de la data ultimelor știri despre pârât, respectiv septembrie 2009, așa cum prevede art. 16 din Decretul Lege nr. 31/1954.
Pe de altă parte, instanța a reținut că din probele de la dosar nu rezultă că pârâtul ar fi încetat din viață, iar faptul că s-a declarat dispariția nu echivalează cu prezumția morții acestuia.
Din declarația testimonială a rezultat că pârâtul nu a mai fost văzut la domiciliu și că familia acestuia "presupune că pârâtul este decedat";. În contextul în care din ancheta socială rezultă că societatea comercială la care pârâtul este asociat a acumulat datorii în urma unui credit garantat cu ipoteca pe apartamentul pârâtului (împrejurare susținută de altfel și de martor), absența pârâtului duce la presupunerea rezonabilă că acesta s-ar sustrage de la executare silită și nu la concluzia că nu mai este în viață.
Instanța a apreciat că, în lipsa unor indicii din care să rezulte că motivul dispariției pârâtului ar fi decesul, nu s-a putut dispune declararea judecătorească a morții.
Instanța a constatat prin urmare că dispozițiile prevăzute de lege nu au fost întrunite, astfel că, în baza art. 16 și urm. din Decretul nr. 31/1954 coroborat cu art.40 din Decretul nr. 32/1954 instanța a respins cererea de formulată de reclamantă.
A. ul
Prin decizia civilă nr. 159 din 28 martie 2013 a T. ului C. apelul reclamantei a fost respins ca nefondat.
Considerente
Întrucât cererea vizează capacitatea civilă a persoanei, speței de față, i se aplică noile dispoziții legale instituite o dată cu intrarea în vigoare a noului cod civil, temeiul juridic fiind art. 6 al.6 care stipulează în mod expres faptul că " dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de
întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi";.
Procedura de urmat, așa cum corect, a arătat și apelanta, este cea instituită de disp. art. 49 și urm. din noul cod civil. Ceea ce se ignoră de către apelantă este însă, neîndeplinirea cumulativă a condițiilor legale pentru declararea judecătorească a morții intimatului.
Potrivit art. 49 al. 1 din noul cod civil " în cazul în care o persoană este dispărută și există indicii că a încetat din viață, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puțin 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii din care rezultă că a încetat din în viață."
Din interpretarea acestor dispoziții legale două sunt condițiile care trebuie a fi îndeplinite și anume trecerea unui interval de timp de 2 ani de la data primirii ultimelor informații și existența unor indicii că a încetat din viață.
Dacă prima condiție este îndeplinită, în sensul că din luna septembrie 2009, când a fost sesizată de către apelantă dispariția soțului său T. L., nu s-au primit nici un fel de informații cu privire la acesta, nu același lucru se poate spune despre cea de-a doua condiție, neexistând indicii că acesta a încetat din viață.
Din probele administrate atât în fața primei instanțe, cât și în fața instanței de apel, rezultă că, din luna septembrie 2009, acesta nu a mai fost văzut nici de vecini și nici de alte cunoștințe, că nu a mai luat legătura cu apropiații săi, orice demers întreprins de rude în sensul descoperirii vreunei informații despre el rămânând fără rezultat concret, fapt confirmat de martorii Cioară Nadia Cornelia, Cioară I. Dorel și Mureșan Florin V. .
Ceea ce s-a conturat este împrejurarea că de mai bine de 2 ani nu s-a mai primit nicio știre sau informație de la numitul T. L., dar nu s-a reliefat, din probele administrate, nici un semn, sau dovadă că acesta ar fi încetat din viață.Simpla presupunere a membrilor familiei că este decedat, dedusă din împrejurarea că nu l-au mai văzut, fără alte probe( o scrisoare, un eventual accident, sau o implicare într-o altercație violentă, un document de la o unitate spitalicească, etc.)din care să se deducă ideea că ar fi posibil să fi încetat din viață nu poate justifica cererea de declarare a morții.
Recursul
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs reclamanta, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului, schimbării sentinței apelate, cu consecința admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, au fost invocate motive ce țin de reaprecierea probelor, solicitându-se instanței de recurs să stabilească o altă stare de fapt pe baza probelor administrate în fața instanțelor de fond.
Un astfel de motiv de recurs nu se încadrează în cele prevăzute de art.
304 Cod proc. civ.
Neexistând motive de recurs de ordine publică pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 306 alin. 2 Cod proc. civ., în temeiul art. 137 alin. 1 Cod proc. civ., raportat la art. 306 alin. 1 și 3 Cod proc. civ., curtea va admite excepția nulității recursului invocată din oficiu.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Constată nul recursul declarat de reclamanta T. M. -M. împotriva deciziei civile nr. 159 din 28 martie 2013 a T. ului C., pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 31 octombrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
A. | C. A. | A. C. | ANA I. | C. B. |
Red. CAA dact. GC 2 ex/_
Jud. apel: D.I. Tașcă, C.A. C.
| ← Decizia civilă nr. 159/2013. Declararea judecatoreasca a mortii | Decizia civilă nr. 5/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
|---|
