Decizia civilă nr. 5/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ NR.5/R/2013
Ședința publică din 21 februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I.
JUDECĂTOR: A. C. GREFIER: C. B.
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A F.
P. S. împotriva deciziei civile nr. 5319 din 25 octombrie 2012 a Tribunalului S. în dosarul nr._ *, privind și pe intimatul S. V.
A. A., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat Ș. V. A. A., avocat Ielciu Doina, care depune împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C., procuror Trăistaru V., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 20 februarie 2013, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului intimat, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
C., din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 raportat la art. 304 pct. 1
C. proc. civ., invocă excepția privind nelegala neconstituire a completului de judecată, având în vedere neparticiparea procurorului.
Reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. solicită a se constata că nu participă la prezenta cauză.
Reprezentanta reclamantului intimat arată că nu este obligatorie participarea procurorului.
C., reține cauza în pronunțarea asupra motivului de ordine publică invocat.
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul Ș. V. -A. -A. a chemat în judecată S. R. prin M. F., solicitând ca acesta să fie obligat la plata sumei 200.000 euro, reprezentând echivalentul în lei la data efectivă a plății ce reprezintă daune morale pentru condamnarea politică a tatălui său Ș. V., decedat în închisoare, cu cheltuieli de judecată.
Prin precizarea de acțiune, reclamantul a arătat că solicită pe lângă daunele morale și daune materiale în sumă de 2.969.800 lei constând din 4 boi confiscați - 8000 lei/bucată, utilaje agricole în sumă de 33.800 lei (mașină de semănat - 10.000 lei, 2 căruțe a 5000 lei/buc., 2 pluguri de metal - 1500 lei/buc., trier - 3000 lei, vânturătoare - 2000 lei, tăietor de
napi - 1800 lei, 2 grape - 1000 lei/buc., tăietor pentru siloz - 2000 lei), pagube pricinuite prin deposedare 38,64 ha teren agricol - 2.904.000 lei.
A. ul
Prin sentința civilă nr. 5319 din 25 octombrie 2012 a Tribunalului S. în dosarul nr._ *, a fost admisă în parte acțiunea precizată a reclamantului Ș. V. -A. -A., împotriva S. UI R., prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, prin DS .
Instanța a constatat caracterul de drept politic al măsurii administrative luate de către fostul Minister al Securității S. ui împotriva tatălui reclamantului, defunctul Ș. V., prin decizia nr. 510/_ .
Pârâtul a fost obligat la plata către reclamant a sumei de 470.240 lei reprezentând despăgubiri civile.
A fost respinsă cererea pentru acordarea daunelor morale.
A fost respinsă ca nedovedită cererea privind obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.
Recursul
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a F. P. S., solicitând casarea în parte a sentinței cu privire la despăgubirile materiale și constatarea caracterului politic al măsurii administrative și respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
În motivarea recursului pârâtul arată că nu consideră că antecesorul reclamantului a suferit o măsură administrativă cu caracter politic, instanța de fond a constatat în mod nelegal caracterul politic al măsurii administrative interne într-o unitate și colonie de muncă, în condițiile în care numai pentru condamnările penale suferite se putea constata caracterul politic al condamnărilor, iar actul normativ în vigoare nu mai prevede acordarea de despăgubiri bănești pentru acțiunile de genul celor
invocate de reclamant, fiind declarat neconstituțional.
Recurentul arată că, în primul ciclu procesual, Tribunalul Sălaj în mod legal a reținut că terenul în suprafață de 38,64 ha a fost preluat ca urmare a cooperativizării și apoi restituit în anul 1996, constatând că lipsa de folosință a terenului nu s-a datorat condamnării antecesorului reclamantului, iar contravaloarea recoltei nu reprezintă un bun confiscat în înțelesul Legii nr. 221/2009.
Consideră că în mod nelegal Tribunalul Sălaj a dispus acordarea despăgubirilor materiale în sumă de 65.000 lei pentru 4 boi, două căruțe și utilaje agricole (trior, mașină semănat păioase, mașină semănat porumb, prășitoare, vânturător floarea soarelui, sfărâmător porumb,tocător sfeclă, pluguri), întrucât nu a fost dovedită și justificată întinderea lor, respectiv confiscarea lor și există posibilitatea ca aceste bunuri să fi fost restituie în natură.
În primul rând nu s-a dovedit cu înscrisuri că animalele și utilajele agricole au fost preluate de S. R. ca urmare a internării într-o colonie de muncă, bunurile putând fi preluate ca urmare a colectivizării. De altfel, nici unul din martorii audiați nu au declarat că bunurile au fost preluate ca urmare a internării antecesorului reclamantului într-o colonie de muncă.
Stabilirea cuantumului despăgubirilor în sumă de 3.000 lei reprezentând contravaloarea a 4 boi, 3000 lei pentru două căruțe și 30.000 lei pentru toate utilajele agricole este nereală și nejustificată, întrucât instanța a apreciat declarația martorilor ca o dovadă pertinentă. Pentru utilajele agricole în sumă de 30.000 lei instanța de fond nu a identificat prețul pentru fiecare bun în parte, suma fiind una globală.
Referitor la acordarea cheltuielilor de judecată, solicită respingerea acestora, deoarece simpla existență a unei acțiuni formulate în baza unei legi care putea conduce la dobândirea unor despăgubiri de către anumite persoane, nu constituie o "speranță legitimă";, deoarece forma inițială a dispozițiilor alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 nu permitea ca la sfârșitul procesului persoanele îndreptățite să aibă câștig de cauză.
Întâmpinarea la recurs
Prin întâmpinare, intimatul solicită menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
C., din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C. pr. civ., a invocat motivul de recurs de ordine publică prev. de art. 304 pct. 1 C. pr.civ., referitor la constituirea completului de judecată, pe motiv de neparticipare a procurorului.
Astfel, în primul ciclu procesual, prin decizia civilă nr. 1277/_ a Curții de A. C., a fost admis recursul ambelor părți și sentința civilă nr. 5388/_ a Tribunalului S. casată, cauza fiind trimisă spre rejudecare pentru a se stabili caracterul politic al măsurilor luate față de antecesorul reclamantului și a fi administrate probe privind daunele materiale solicitate.
Legea nr. 221/2009 reglementează, în art. 1, care anume dintre condamnările dispuse prin hotărâri penale în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 constituie de drept condamnări cu caracter politic, în art. 3, ce anume măsuri administrative sunt considerate de drept a avea caracter politic, în timp ce, prin dispozițiile cuprinse în art. 4, permite persoanelor condamnate sau supuse unor măsuri administrative ori moștenitorilor acestora să solicite constatarea caracterului politic și în cazul altor hotărâri penale de condamnare sau măsuri administrative. În textul acestui articol, sunt inserate o serie de dispoziții referitoare la instanța competentă (tribunalul de la domiciliul reclamantului), la constituirea completului de judecată, în sensul participării obligatorii a procurorului și la calea de atac împotriva hotărârii, aceasta fiind supusă doar recursului. În art. 5, legea specială reglementează posibilitatea solicitării unor daune morale (cu privire la care s-a pronunțat Curtea Constituțională prin deciziile la care face referire prima instanță în considerente) sau/și materiale, completând normele de drept procesual civil din art. 4 în sensul că cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru. Este adevărat că reglementează și
instanța competentă, făcând trimitere la dispozițiile art. 4 alin. (3) și calea de atac împotriva hotărârii pronunțată de aceasta, fără a relua dispoziția privind participarea obligatorie a procurorului.
Cu toate aceste, C. apreciază că normele cuprinse în art. 4 sunt aplicabile în cazul tuturor acțiunilor exercitate în temeiul Legii nr. 221/2009, întrucât, din așezarea acestui articol în cuprinsul textului de lege, rezultă că acesta cuprinde dispoziții procesuale referitoare la constatarea caracterului politic, de drept sau nu, al oricăror condamnări sau măsuri administrative cu astfel de caracter, precum și în ceea ce privește repararea prejudiciului cauzat de acestea. Aceasta deoarece C., conform jurisprudenței sale, a stabilit că reclamanții justifică interes să solicite instanței constatarea caracterului politic al unei condamnări sau măsuri administrative, chiar dacă aceasta este de drept una cu caracter politic, conform legii, aceasta constituind o reparare pe cale nepatrimonială a prejudiciului cauzat, alături de cea patrimonială.
Așadar, condamnările și măsurile administrative cu caracter politic de drept sunt prevăzute, așa cum s-a reținut deja, în două articole anterioare articolului 4, în partea introductivă a acestuia, legiuitorul recunoscând
dreptul persoanelor prejudiciate de a solicita constatarea caracterului politic și al altor condamnări sau măsuri administrative. Din dispunerea topografică a acestor norme în textul legii, rezultă că dispozițiile procesuale din cuprinsul art. 4 se referă la toate acțiunile fundamentate pe constatarea caracterului politic a condamnărilor sau măsurilor administrative, fără vreo distincție între cele de drept și celelalte, ca și la capetele de cerere referitoare la repararea prejudiciului.
Întrucât, în constituirea completului de judecată ce a pronunțat sentința obiect al recursului, nu a participat și procurorul, conform dispozițiilor imperative cuprinse în art. 4 alin. (5) din Legea nr. 221/2009, subzistă motivul de recurs de ordine publică prev. de art. 304 pct. 1 C. pr.civ., invocat de Curte din oficiu.
Fiind motiv de nulitate a hotărârii, în temeiul art. 312 alin. 3 C. pr. civ., aceasta va fi casată și cauza reținută spre rejudecare, urmând a se stabili termen de judecată pentru care vor fi citate părțile, urmând a fi discutate și cererile în probațiune formulate de pârâtul recurent privind prejudiciul material solicitat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâtul S. | R. | prin Ministerul |
Finanțelor Publice - Direcția Generală a F. | P. | S. împotriva |
sentinței civile nr. 5319 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosarul nr._ *, pe care o casează și reține cauza spre rejudecare.
Fixează termen în cauză,_ . Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
A. A. C. | ANA I. | A. C. | C. | B. |
Red. CAA dact. GC 2 ex/_
Jud. fond: D. I.
| ← Decizia civilă nr. 4270/2013. Declararea judecatoreasca a mortii | Sentința civilă nr. 1876/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
|---|
