Decizia civilă nr. 43/2013. Ordonanta presedintiala
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 43/A/2013
Ședința publică de la 20 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: D. -C. GÂRBOVAN
G.: C. B.
S-a luat în examinare apelul declarat de către reclamantul R. I. R., împotriva sentinței civile nr. 726 din 9 mai 2013 a Curții de Apel C. în dosarul nr._, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, privind și pe intimatul L. D. B., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamantului apelant, avocat B. E., cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta pârâtului intimat, avocat Cocuța M., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanții părților arată că nu au cereri de formulat în cauză, condiții în care Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul reclamantului apelant solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială, cu consecința obligării pârâtului intimat, cu titlu provizoriu, respectiv până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ aflat pe rolul T. ui Maramureș, la încetarea acțiunilor prejudiciabile constând în încălcării ale drepturilor cu caracter nepatrimonial privind imaginea, demnitatea și viața privată a apelantului, întreprinse de la data înregistrării dosarului nr._, pe rolul T. ui Maramureș și până în prezent în diferite medii, publicații și îndeosebi la posturile TV locale și naționale, fără cheltuieli de judecată.
Consideră că instanța fondului a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală întrucât aceasta în mod greșit a procedat la aprecierea probelor administrate în cauză, din care rezultă cu evidență faptul că prin afirmațiile intimatului, din emisiunile TV la care a participat, referitoare la persoana apelantului, s-a adus o gravă atingere onoarei și reputației acestuia, atât prin vocabularul folosit cât mai ales prin mesajul pe care intimatul îl transmite astfel opiniei publice, cu intenția clară de a-i aduce o atingerea demnității, creându-i-se astfel certe prejudicii morale.
Apreciază că raționamentul și concluzia instanței de fond sunt fundamental greșite, deoarece trebuia avută în vedere o mai amplă analiză a situației de fond existentă și a probelor administrate, sens în care apreciază că hotărârea atacată este una nelegală și netemeinică.
Arată că dosarul de fond a rămas în pronunțare pentru data de azi.
Reprezentanta pârâtului intimat solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelante apreciind că nu sunt întrunite condițiile
prevăzute de art. 255 C.proc. civ. raportat la art. 996 C.proc. civ., cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
În opinia sa, criticile aduse soluției instanței de fond sunt nefondate, cererea de ordonanță președințială fiind în mod legal respinsă întrucât nu sunt îndeplinite condițiile admisibilității prevăzute de art. 966 C.proc .civ. coroborate cu art. 255 C.civ., măsurile nu au caracter provizoriu și nu pot fi dispuse, iar acțiunile pârâtului sunt justificate de hotărâri judecătorești definitive și executorii.
Este evident că prin însăși cererea dedusă judecății afirmațiile pretins calomniatoare s-au realizat prin mijloace audio-vizuale și au avut loc în perioada campaniei electorale.
Arată că cererea de suspendare a executării hotărârilor judecătorești definitive și executorii formulată de reclamantul apelant a fost respinsă, fiind obligat să elimine de pe site-urile pe care le administrează mai multe articole prin care erau vizate aspectele combătute de pârât în campania electorală.
În replică, reprezentantul reclamantului apelant arată că legea electorală protejează candidatul în contradictoriu cu alți candidați și nu cu alte persoane.
Reprezentanta pârâtului intimat arată că legea nu distinge, neputând fi interpretată restrictiv.
C U R T E A
Prin acțiunea civilă formulată la data de_, reclamantul R. I. R. a chemat în judecată pe pârâtul D. L. B., solicitând ca, pe calea ordonanței președințiale, instanța să dispună: obligarea pârâtului, cu titlu provizoriu, respectiv până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al T. ui Maramureș, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală-încălcarea dreptului la demnitate, onoare, viața particulară, a dreptului la propria imagine și daune morale, la încetarea acțiunilor prejudiciabile constând în încălcări ale drepturilor cu caracter nepatrimonial privind imaginea, demnitatea și viața privată a reclamantului, întreprinse de la data înregistrării dosarului nr._ pe rolul T. ui Maramureș și până în prezent în diferite medii, publicații la posturilor TV locale și naționale; obligarea pârâtului, ca pe cheltuiala proprie, la programele posturilor de televiziune Realitatea TV, EMaramureș TV, Maramureș TV, Axa TV Maramureș (fost Axa Cinemar) și Orizont TV TG. Lăpuș chiar și pe site-urile acestora, să posteze în loc vizibil, pe ecran în timpul tuturor emisiunilor la care acesta participa în direct, sau în reluare, până la pronunțarea unei hotărâri de fond- următorul text: "afirmațiile Domnului L. D. B. din emisiunile TV la care acesta a participat în calitate de invitat, referitoare la I. R. R. sunt în litigiu, înregistrat sub dosar nr._ al T. ui Maramureș, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală-încălcarea dreptului la demnitate, onoare, viața particulară, a dreptului la propria imagine și daune morale, și ca atare trebuie tratate cu circumspecți";; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu purtarea prezentului litigiu.
Prin sentința civilă nr.726/09 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ al
T. ui Maramureș s-a respins acțiunea civilă având ca obiect ordonanță președințială, formulată la data de_, de reclamantul R. I. R. în contradictoriu cu pârâtul D. L. B. .
A fost obligat reclamantul R. I. R. la plata către pârâtul D. L. B. a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Între reclamant și pârât există o evidentă stare conflictuală, oglindită în afirmațiile și opiniile exprimate de fiecare dintre ei prin intermediul mass-media, în presa scrisă și audio-vizuală, unde ambele părți au posibilitatea de exprimare (reclamantul în mod constant, fiind de profesie ziarist, pârâtul în mod ocazional, fiind politician și fiind invitat de presă să-și exprime poziția și opiniile).
Prin ceea ce face obiectul dosarului de față, reclamantul afirmă că, la o serie de emisiuni TV, în care a fost chemat ca invitat, în perioada 2011-2013, pârâtul a exprimat opinii personale referitor la persoana reclamantului, aducând atingere onoarei, demnității personale și profesionale a acestuia.
Pentru relevarea afirmațiilor publice ale pârâtului, reclamantul a depus la dosar pe suport CD și în transcriere, o serie de înregistrări ale unor emisiuni TV.
Analizând materialele respective, instanța a reținut următoarele:
-Î n emisiunea "Garda de noapte"; difuzată la CBN B. M. la_, pârâtul a afirmat în dialogul său cu realizatorul emisiunii: "Eu pe un coleg de-al dumneavoastră, nu știu dacă pot să-i spun numele…eu am făcut plângere la CNA și a fost amendat postul vostru cu 100 de milioane …Îmi pare rău…";
- Î n emisiunea "Dosar de candidat"; difuz ată la data de_ , aflat în dialog telefonic în direct cu reclamantul, pârâtul a afirmat:"; După aceea domnul acesta
R. sau cum îl cheamă, poate să spună punctul de vedere, dar deocamdată să termin până la capăt acuzațiile aduse de dumneavoastră și implicit de acest domn R. ";; "Domnu R. vorbește despre o sentință a Curții de Apel C., definitivă și executorie, prin care…";; "faceți niște acuzații la adresa familiei mele, constat încălcarea normelor metodologice";; "Am câștigat colegiul de deputat în 2008, soția este medic chirurg din 2002, cabinet privat, în fiecare zi după orele de program, încă patru ore, suntem o familie, poate cu puțin mai multe venituri, în sensul că muncim mai mult ca să câștigăm mai mult, nu avem nici un leu nemuncit și dintr-un apartament de două camere, la parter pe care zice domnul
R. că îi clinică, extins cu încă 80 mp, unde-și desfășoară soția mea activitatea, cumpărat în 2002-2006. În 2004 am cumpărat un apartament la parterul unui bloc pe B-dul. Republicii. Cinci ani de zile, domnul Dolha, care a fost la d-vs. în emisiune, era consilier local și nu mi-a aprobat Consiliul local extinderea pentru centru medical, în 2009 mi-au aprobat, este un centru medical, dar domnul Mănăstire, dacă se documenta ar fi văzut că este o extindere de apartament de 123 de mp, nu este o clinică medicală, clinica medicală este visul nostru de-o viață, ca urmare a faptului că nu ne-au aprobat în B. M., să concesionăm pe o suprafață de 550 de metri pătrați pentru a construi o clinică, am cumpărat în comuna Groși. Lângă B. M., o suprafață de teren de la Primărie, cu sarcina de a construi, de a face o investiție de 5 milioane de euro, care poate în 10 ani…în autorizația de construire…în această toamnă am început
lucrările. Vom termina, poate în 10-15 ani, sau când vom putea noi, funcție de venituri și …aceasta este clinica despre care vorbește domnul R. de doi ani, și care am început în data de 11 septembrie lucrările";; "Ce nu știe domnul R., dar putea să știe că am fost ceva mai apropiați până în 2010…chiar l-am ajutat în momentele critice ale vieții domniei sale, când nu avea …avea.. fără acoperire…și l-am împrumutat cu niște bani pe care a uitat să mi-i dea înapoi
…și șantajându-mă cu diverse poze…și-am să dovedesc în instanță, pentru că domnia sa m-a acționat în instanță…avem un litigiu …o voi dovedi";; "articolele din ziarul d-vs., pe care le citesc doar eu…așa că vă rog frumos să nu mai comentăm…Așa. Domnilor, ați arătat în materialul prezentat, ca să revenim la oile noastre…nu intru în polemică cu acest domn R., care din întâmplare nu are un trecut tocmai frumos. A făcut de două ori închisoare pentru …";; "…doar pe site-ul Necenzurat. Nicăierea în presa maramureșeană, nu scrie așa ceva. Doar pe site-ul Necenzurat și Știri MM, care sunt al lui domnu R. ";; "…stați să
vă…aș dori foarte mult fiindcă îi și domnu R., să explic acel material care l-ați dat d-vs…";Îi oficial, D. L. este anchetat de ANI";. În subsol sunt scanate documentele pe care… în baza căruia sunt cercetat";; "să vă dezvălui ceva acum și sunt documente care se pot verifica, deci se pot verifica…le-am păstrat pentru arhivă. În anul 2009, anul în care tatăl meu a decedat, care a fost șofer…și mama săraca a venit cu carnetele de CEC, și a zis…mai ai un frate…";copii";…de la țară, poate folosesc puțin vocabularul de acolo…"; scoateți bani de la CEC";. În 1990 aveau la CEC 360.000 lei. În 1996 a scos 600.000 lei de la CEC, cu dobânzile de rigoare, am mai completat cu 500.000 și i-am cumpărat un televizor color";.
În emisiunea "Apel la comunitate"; difuzată la eMM TV la data de_, pârâtul D. L. B. a afirmat următoarele: "N-are tipografia să scoată…dar e Barbut tala care a făcut pușcărie pentru viol și pentru asta…care ziarist…nu pot să-l numesc…și scrie toate articolele de doi ani încoace.. - și le scrie la adresa mea și a familiei mele";; "Pe site-ul lui, pe care îl citesc doar eu. Și fiindcă îl citeam doar eu site-ul acela, a scos și un ziar care-l vor distribui la noapte, sau mîine noapte, în Colegiul 4, că așa îl va citi cineva. Numai…deci…din păcate am mulți prieteni…cred că nu sunt toți prietenii mei, sunt mulți dușmanii lui Mircea Man, care mă informează. Și, ce scrie acolo, 90% din articole, sunt în sentința civilă definitivă și executorie, urmează să mi-o comunice, în 25 septembrie s-a pronunțat Curtea de Apel C. . Urmează să-l comunice și îl obligă instanța să le șteargă de pe site. Pentru că s-a dovedit, că i-a încălcat soției mele, dreptul nepatrimoniale privind onoarea, demnitatea, viața privată, familială, îl obligă instanța să șteargă și să plătească daune morale soției mele.. Deci, acest domn R.
, trebuie să-i spun numele…este adevărat, este pe site-ul Curții de Apel. Se poate vedea sentința…și chiar acele articole este obligat să le șteargă";; "Sigur, domnia sa face pe nevinovatul…că nu știe cine i-a scos. I-a scos și senatorului Bota un pliant. Tot R. …îi cunosc vocabularul…";; "Un om de bună credință…o să spună domnu Man. Domnu Man a plătit și… și pliantul lui Bota S., ca să arate, uite: sunt oameni serioși. Astă vară R. și Florescu au scos cartea neagră lui Mircea Man, cu articolele din ziarul lor…au venit în instanța să arate…mai e cineva care să la adresa lui…familiei L., știți?...au adus cartea neagră…au pus articolele acolo…în fine. Nu-i ziarist. E puscăriaș…da?.
În altă ediție a emisiunii "Apel la comunitate";, difuzată la data de_, pârâtul a afirmat "Nu o să spună un…nu știu dacă-i coleg de breaslă…acela cu barbă așa…ca ziarist nu pot să-i spun… a făcut pușcărie pentru viol și pentru nu mai știu ce, și pentru tâlhărie. Tâlhărie în sensul că i-a tăiat un deget…";; "Da. Nu…a făcut pușcărie, a tăiat degetul unei bătrâne, ca să-i fure inelul. Deci, îl știu, sunt în proces cu el, nu-i nici o problemă, sunt de aceeași teapă…toată lumea care a re procese "face";";.
În ediția din_ a aceleiași emisiuni, pârâtul a afirmat: "Așa cum mie, acum de două nopți se tot distribuie o fițuică cu articolele lui R. asta care nu pot să-i zic ziarist, care de fapt a fost un pușcăriaș…de două ori a făcut pușcărie…";; "..nu este aici, dar este…presa…presa vremii a scris că a făcut pușcărie pentru viol și pentru tâlhărie…unde i-a tăiat unei femei degetul să-i fure…asta este.. cică ziarist.. sigur Mircea Man…este colaboratorul lui Mircea Man…mi-au scos o fițuică, scot în fiecare seară câte una, nu mă deranjează, sunt unilaterale…sunt în proces cu el…soția mea a câștigat două procese cu el, urmează să șteargă 90% din articolele incriminate, dar în fine, este sentința pe site-ul Curții de Apel.";; "Deci…sunt…sunt niște…nu găsesc cuvântul…măgarii. Sunt niște aberații. Vă dați seama că dacă ar fi 1% adevărat din ce scrie acolo…aș fi în pușcărie, de mult";.
Î n Ziarul Online "Ziar MM "; a apărut un articol în care se arată că:Deputatul PDL D. L., a comentat titulatura de "mafiot imobiliar"; care i-a
fost pusă pe o hartă realizată de către președintele PSD, V. Ponta. Acesta spune că totul i se trage de la jurnalistul I. R. R., în urma materialelor realizate de acesta cu privire la terenul la care deputatul l-a achiziționat la Groși în vederea construirii unei clinici: "De la șantajistul notoriu R. se trage, ce să fac. El a publicat pe câteva site-uri și se uită ăștia pe Google, unde văd de terenul pe care l-am luat pentru clinică. L-am luat cu acte în regulă. Dacă io-s mafiot imobiliar, atunci e în regulă. Alte legături cu domeniul imobiliar nu am, din păcate. La mine e simplă de tot problema, în declarația de avere scrie tot. Mai am terenuri o grămadă, pe la țară, moștenire. Dacă ăștia-s mafioții din PDL, cum sunt eu, atunci e în regulă, au o viziune cei din PSD deosebită pentru corupție. Să fie sănătoși.";, a declarat D. L. .
Î n dreptul la replică oferit pârâtului de același ziar on -line, în aprilie 2013,
pârâtul a arătat că:";R. R. a simțit pe pielea lui cum funcționează sistemul, după ce, în urmă cu doi ani, a primit interdicția de a scrie orice despre M. L., soția deputatului maramureșean D. L., fapt ce a creat un precedent judiciar extrem de periculos, se precizează în articol. Replica fostului deputat s-a raportat la fraza de mai sus " afirmația este neadevărată, conform dispozitivului sentinței din dosarul_ . De altfel, în dosarul_, conform dispozitivului sentințelor T. ui Maramureș și Curtea de Apel C., definitive și executorii, se constată încălcarea drepturilor nepatrimoniale ale lui L. M. și-l obligă pe jurnalist la plata cheltuielilor de judecată, plata daunelor morale, ștergerea articolelor, publicarea pe site-urile lui a dispozitivelor sentințelor, precum și difuzarea acestuia la Maramureș TV, în patru ediții succesive. Doresc să publicați acest drept la replica pentru a se afla adevărul și pentru a nu-l mai victimiza pe
, care nu a respectat minimele cerințe deontologice în aceasta profesie. Nu l-a cenzurat nimeni";, se precizează în dreptul la replică";.
Pornind de la starea de fapt expusă mai sus, tribunalul a procedat la analiza textelor legale incidente, pe care reclamantul își întemeiază acțiunea, astfel:
Art. 255 alin. 3 și alin. 4 Cod civil, prevede că: (3) "În cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei sau audiovizuale, instanța judecătorească nu poate să dispună încetarea, cu titlu provizoriu, a acțiunii prejudiciabile decât dacă prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, dacă acțiunea nu este în mod evident justificată, potrivit art. 75, și dacă măsura luată de instanță nu apare ca fiind disproporționată în raport cu prejudiciile cauzate.
Dispozițiile art. 253 alin. 2 rămân aplicabile.
(4) Instanța soluționează cererea potrivit dispozițiilor privitoare la ordonanța președințială, care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care cererea este formulată înainte de introducerea acțiunii de fond, prin hotărârea prin care s-a dispus măsura provizorie se va fixa și termenul în care acțiunea în fond trebuie să fie introdusă, sub sancțiunea încetării de drept a acelei măsuri. Dispozițiile alin.6 sunt aplicabile.
Art.996 alin.2-4 Cod procedură civilă prevăd că: (2)"Ordonanța este provizorie și executorie. dacă hotărârea nu cuprinde nici o mențiune privind durata sa și nici nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.
Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului";.
Analiza temeiniciei acțiunii reclamantului trebuie să pornească de la corespondența faptelor reclamate cu cerințele de drept substanțial. În această ordine de idei, tribunalul a reținut următoarele:
Conform art. 255 alin. 3 Cod civil, în cazul prejudiciilor aduse prin mijloace scrise sau audiovizuale, instanța judecătorească poate dispune încetarea cu titlu provizoriu a acțiunii pretins prejudiciabile, doar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe:
prejudiciul adus reclamantului să fie grav;
acțiunea prejudiciabilă nu este în mod evident justificată potrivit art. 75 Cod civil:
măsura luată de instanță să nu fie disproporționată în raport cu prejudiciile cauzate.
Afirmațiile pârâtului referitoare la persoana reclamantului, în contextul în care au fost făcute sunt doar parțial justificate, numai în măsura în care se referă la soluția dată de instanță în dosarul care implică pe reclamant și soția pârâtului. În rest, afirmațiile pârâtului, referitoare la calitățile profesionale ale reclamantului sau la trecutul infracțional al acestuia nu sunt justificate în contextul art. 75 Cod civil, nefiind o expresie a exercitării cu bună credință a dreptului la libera exprimare.
Reținând așadar că acțiunea prejudiciabilă a pârâtului este doar parțial (și nu pe deplin) justificată, tribunalul a analizat gravitatea prejudiciului cauzat reclamantului.
Din această perspectivă, s-a reținut că, deși este notorie și cunoscută realizatorilor, cititorilor și telespectatorilor presei scrise și audiovizuale, adversitatea dintre reclamant și pârât, aceasta este public percepută ca și un conflict personal al celor doi, fără mari ecouri sociale.
Din comentariile postate de cititorii presei on-line (fila 122-127 dosar) rezultă că publicul nu este foarte interesat de conflictul dintre reclamant și pârât.
Astfel, în comentariul datat_ ora 15:28 postat de un utilizator anonim pe site-ul ziarului on-line ziar MM se arată: "Domnule Dragoș, rog nu mai promovați un caz personal între doi indivizi, caz care nu are nici o relevanță pentru comunitate. Nu știu cine este dl. L., dacă a fost parlamentar sigur și-a muiat tocul în călimară, dar știm cu toții cine este dl. R., deontologul…, în presa locală. Eu când văd ceva scris de către domnia sa…sau poza de Rasputin mioritic dau next sau delete. Este posibil ca R. să aibă dreptate în speța respectivă, dar tot nu mă interesează domnia sa ca și om și jurnalist. Nu cred în lupii îmbrăcați în pile de oaie, în comuniștii convertiți la liberalism";.
Un alt cititor, semnat "V. ";, la data de_ a postat un comentariu relevând: "Într-o țară liberă, ziariștii au voie, în principiu, să scrie orice. Au o singură limită:propriul bun- simț. În momentul când granița e depășită, ziaristul trebuie sancționat așa cum a pățit-o R. ";.
În altă ordine de idei, reclamantul nu a făcut dovada că acțiunea prejudiciabilă constând în afirmațiile pârâtului ar fi afectat în mod grav reputația sa de ziarist și om de presă. Este firesc și evident că reclamantul (la nivel personal) este deranjat de afirmațiile pârâtului referitoare la probitatea sa personală sau profesională însă acest disconfort personal nu poate fi asimilat unui prejudiciu grav, în sensul celui prevăzut în art. 255 alin. 3 Cod civil, singurul apt de a determina luarea unei măsuri provizorii de îngrădire a libertății de exprimare a pârâtului pe calea ordonanței președințiale.
În consecință, sub aspect substanțial, nu sunt îndeplinite cerințele cumulative ale art. 255 alin. 3 Cod civil.
În contextul legal ce reglementează procedura specială a ordonanței președințiale, tribunalul a analizat cerințele de admisibilitate ale acestei proceduri și anume: urgența,vremelnicia și neprejudecarea fondului.
Condiția urgenței nu este îndeplinită în cauză. Astfel, faptele prejudiciabile reclamate, au debutat în anul 2011, conflictul de opinii dintre părți s-a
manifestat public timp de mai mult de doi ani, cererea de față fiind înregistrată la data de_, ulterior înregistrării acțiunii de drept comun în dosar nr. _
.
Utilizarea continuă și actuală a unor expresii jignitoare și după formularea cererilor în dosarul de față și în dosarul nr._ nu a fost dovedită, pentru a justifica urgența măsurii solicitate.
Dreptul la replică difuzat de Ziar MM în luna aprilie 2013 este singura intervenție publică a pârâtului de după chemarea sa în judecată despre care s-a făcut dovada în cauză. Această intervenție-drept la replică- în care pârâtul enunță pe scurt cuprinsul unei hotărâri judecătorești definitive dintr-un proces anterior (având ca părți reclamantul și soția pârâtului) și solicită publicației online să evite victimizarea reclamantului afirmând că reclamantul nu ar fi respectat "minimele cerințe deontologice";, nu poate constitui prin ea însăși o
justificare a urgenței ca și o condiție esențială de admisibilitate a ordonanței președințiale.
Dreptul la replică al pârâtului ( precedat de un articol al reclamantului) relevă împrejurarea că starea conflictuală personală dintre părți continuă să existe, însă acest conflict rămâne în plan personal, fără influențe sociale majore și suficient de grave încât să determine luarea unei măsuri provizorii de îngrădire a liberei exprimări a pârâtului.
Existența prejudiciului și gradul de afectare negativă la nivel personal a reclamantului ca urmare a acțiunilor și afirmațiilor pârâtului urmează a fi analizată în acțiunea promovată în condițiile dreptului comun în dosarul nr._ aflat pe rolul T. ui Maramureș.
În cauza de față, nefiind întrunite cerințele de drept substanțial cerute de art. 255 alin. 3 Cod civil, nici condiția urgenței, imperativ necesare pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, acțiunea a fost respinsă conform dispozitivului.
În temeiul art. 451 Cod procedură civilă reclamantul a fost obligat la plata către pârât a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată dovedite cu chitanța nr. 14/2013 reprezentând onorariul avocațial achitat avocatului M. Cocuța în baza contractului de asistență juridică 27475/C/2013 și a împuternicirii avocațiale depusă la fila 78 dosar.
Nu au fost acordate cheltuielile în sumă de 1000 lei dovedite cu chitanța nr. 10/_ reprezentând onorariul avocațial achitat avocatului Janeta M., raportat la împrejurarea că aceasta nu figurează pe împuternicirea avocațială, nu a semnat ca redactor nici unul din actele depuse la dosar pentru pârât și nu s-a prezentat în instanță în reprezentarea acestuia.
Menționarea în cuprinsul chitanței a aceluiași contract de asistență juridică (27475/C/2013) nu este suficientă pentru a pune și aceste cheltuieli în sarcina părții adverse, în condițiile în care respectivul contract nu a fost depus la dosar.
Având caracter confidențial, contractul de asistență juridică nu a putut fi cerut din oficiu de instanță, însă era obligatorie depunerea împuternicirii avocațiale și pentru acest al doilea avocat al pârâtului, pentru dovedirea raportului juridic de asistență și reprezentare și acordarea cheltuielilor de judecată în cuantumul cerut.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul R. I. R. solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței civile nr. 726/2013 a T. ui Maramureș în sensul admiterii cererii de emitere a ordonanței președințiale astfel cum a fost formulată.
În motivare s-a arătat că instanța fondului a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, procedând în mod greșit la aprecierea probelor administrate în cauză.
În motivarea sentinței instanța în mod greșit procedează la enunțarea unor soluții pronunțate anterior în dosare ce s-au derulat între apelant și soția intimatului deși în cauză s-a făcut dovada că afirmațiile intimatului L. D. B. din emisiunile TV la care acesta a participat în calitate de invitat, referitoare la persoana apelantului, constituie obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul T. ui Maramureș.
Instanța de fond a interpretat greșit probatoriul administrat în cauză, din acesta reieșind cu evidență faptul că prin afirmațiile intimatului din emisiunile TV la care acesta a participat în calitate de invitat, referitoare la persoana apelantului, s-a adus o gravă atingere onoarei și reputației acestuia, prin vocabularul folosit și mai ales prin mesajul pe care intimatul îl transmite astfel opiniei publice, cu intenția clară de a-i aduce o atingere demnității, de a-i discredita imaginea, creându-i astfel certe prejudicii morale.
Făcându-se referire la semnificația sintagmei "demnitatea persoanei"; din punct de vedere obiectiv și subiectiv și la calitatea apelantului de jurnalist de investigații, în mod bizar instanța de fond apreciază în considerentele hotărârii atacate că adversitatea dintre reclamant și pârât este public percepută ca și un conflict personal al celor doi, fără mari ecouri sociale, reținându-se în argumentarea acestui raționament două comentarii postate pe site-ul ziarului on line MM de către cititori prin care aceștia concluzionează, aparent că nu ar fi interesați, de conflictul existent între apelant și intimat. Cu toate acestea intimatul având o conduită care denotă rea credință nu a luat în considerare faptul că deși nu deține nici un fel de probe pentru a-și susține afirmațiile, existând un litigiu între părți generat de acestea, a continuat să formuleze acuzații grave legate de fapte penale pe care acesta le-ar fi săvârșit de-a lungul timpului în desfășurarea activității sale de jurnalist, să lanseze ipoteze care îl pun într-o lumină total nefavorabilă pe apelant, știrbindu-i astfel credibilitatea de jurnalist de investigații, cu tendința clară de a submina bunul renume pe care apelantul și l-a format de-a lungul timpului.
În concluzie, toate afirmațiile intimatului au produs o gravă vătămare onoarei și reputației apelantului.
Mai mult decât atât, întrucât prin ridiculizarea și ironizarea vieții private a apelantului, prin umilirea acestuia în mod public, coroborate cu prezentarea unor situații neadevărate vădit insultătoare s-a depășit dreptul cetățenilor de a fi corect informați cu privire la aspectele de interes ale comunității, respectiv viața și activitatea unui ziarist apreciat pe plan local și național.
Instanța de fond s-a mărginit în analizarea prezentei cereri pe raționamentul că faptele reclamate au debutat în anul 2011, însă a omis să se pronunțe cu privire la aspectul învederat prin însăși cererea formulată, respectiv acela al imposibilității apelantului de a monitoriza fiecare intervenție a intimatului în mass-media locală și națională, înregistrările emisiunilor invocate în dosar având doar caracter exemplificativ al amplorii demersului intimatului.
Deși în cererea de apel s-au solicitat cheltuieli de judecată, prezent în fața instanței reprezentantul apelantului a arătat că nu solicită cheltuieli de judecată în cauză.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 999 C.pr.civ. raportat la art. 466 și urm. C.pr.civ. și art. 451-453 C.pr.civ.
În apărare, intimatul L. D. B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că în mod legal prima instanță a respins cererea de ordonanță președințială, nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 996 C.pr.civ. coroborat cu art. 255 Cod civil, măsurile solicitate neavând caracter provizoriu și neputând fi dispuse raportat la dispozițiile art. 255 alin. 3 cod civil și art. 75 Cod civil. De asemenea, s-a arătat că acțiunile pârâtului sunt justificate de hotărâri judecătorești definitive și executorii, respectiv sentința civilă nr. 1123/2012 a T. ui Maramureș astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 88/2012 a Curții de Apel C. și permise de art. 37 și urm. din Legea nr. 35/2008, nefiind prejudiciabile în sensul dispozițiilor art. 255 alin. 3 Cod civil, iar reclamantul nefăcând dovada existenței unui prejudiciu real.
Referitor la condițiile generale de admisibilitate prevăzute de art. 996 C.pr.civ. s-a arătat că nu poate fi reținută în favoarea reclamantului condiția existenței unei aparențe de drept față de hotărârile judecătorești invocate. Susținerile pârâtului în emisiunile TV vizate prin cererea de ordonanță președințială au suportul de fapt al considerentelor acestor hotărâri judecătorești, justificându-se pentru informarea corectă a opiniei publice în perioada campaniei electorale.
Nici condiția urgenței nu este îndeplinită, neputându-se reține că drepturile sale nepatrimoniale sunt obiectul unei acțiuni ilicite și actuale din partea pârâtului, atâta timp cât se recunoaște chiar și prin cererea dedusă judecății că acțiunile au fost circumscrise perioadei 0_ -_, corespunzătoare campaniei electorale, cererea fiind promovată după aproximativ două luni de la data ultimei emisiuni TV și la mai mult de 4 luni de la prima emisiune. Nu s-a putut dovedi nici utilizarea continuă și actuală a unor expresii jignitoare după promovarea dosarului nr._ al T. ui Maramureș, singura intervenție publică din aprilie 2013 neconstituind în esență o vătămare a drepturilor reclamantului. De asemenea, așa cum în mod corect s-a reținut în considerentele sentinței, nu se poate susține de către reclamant că acțiunile pârâtului din perioada campaniei electorale prezintă un risc actual de cauzare a unui prejudiciu greu de reparat, în sensul dispozițiilor art. 255 alin. 1 Cod civil.
În ceea ce privește condiția neabordării fondului litigiului, cerință rămasă neverificată de instanța de fond prin hotărâre, nici aceasta nu este îndeplinită în speță, înregistrările video și articolele menționate în cererea de ordonanță președințială nefăcând obiectul litigiului de drept comun înregistrat sub nr. dosar_ al T. ui Maramureș. În acest dosar reclamantul nu a solicitat a se constata încălcarea dreptului la imagine decât pentru un singur fapt pretins ilicit, respectiv afirmația "șantajist notoriu";.
Măsurile solicitate nu au caracter provizoriu și nu pot fi dispuse raportat la dispozițiile art. 255 alin. 3 Cod civil și art. 75 Cod civil, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile expres prevăzute de art. 255 alin. 3 Cod civil. Acțiunile pârâtului sunt justificate în sensul prevederilor art. 75 Cod civil, fiind permise de dispozițiile art. 37 și urm. din Legea nr. 35/2008, fiind de asemenea justificate prin prisma dispozitivului și considerentelor hotărârilor judecătorești menționate anterior. Acestea au fost în mod corect reținute în considerentele hotărârii atacate, raportat la apărările pârâtului și dispozițiile art. 75 Cod civil și art. 255 alin. 3 Cod civil.
Analizând apelul declarat de reclamantul R. I. R. împotriva sentinței civile nr.726/09 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, în limitele cererii de apel, Curtea reține următoarele:
Din conținutul motivelor de apel rezultă că sentința pronunțată de Tribunalul Maramureș a fost criticată de către reclamant din perspectiva modalității de interpretare a probelor administrate în cauză, în accepțiunea reclamantului din acestea rezultând cu evidență grava atingere a onoarei și
reputației acestuia, fiind clară intenția de a se aduce atingere demnității sale și de a-i fi discreditată imaginea.
La fel ca și instanța de fond, Curtea apreciază necesar a se analiza în cauză dacă din probele administrate se poate concluziona în sensul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială,respectiv cele generale, de ordin procedural, prevăzute de art.996 C.pr.civ., cât și cele de drept substanțial, prevăzute de art. 255 alin.3 C.civ., în mod evident raportat la modul de formulare a textelor de lege, cumulativ.
Conform art.996 C.pr.civ., text de lege la care se face trimitere la alin.4 al art.255 C.civ., cererea de ordonanță președințială este admisibilă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului.
Având în vedere cerința îndeplinirii cumulative a tuturor condițiilor enumerate mai sus, în mod corect a procedat tribunalul când a analizat numai una dintre acestea, respectiv urgența, constatând că nu este îndeplinită în cauză. În aceste condiții era lipsit de sens a se analiza și îndeplinirea celorlalte condiții menționate, această modalitate de a proceda nefiind una legală.
Deși acțiunea de fond a fost promovată la data de_, cererea de ordonanță președințială a fost promovată numai la data de_ .
De asemenea, cu toate că ultima acțiune prejudiciabilă a pârâtului se invocă în cuprinsul cererii de ordonanță președințială ca fiind săvârșită la data de_, cererea este formulată numai la aproape două luni după această dată, respectiv la data de_ .
De altfel, în apel nu se critică acest aspect, neaducându-se argumente suplimentare în sensul îndeplinirii acestei condiții, numai în cazul dovedirii ca fiind îndeplinită a acestei condiții fiind necesară analizarea îndeplinirii celorlalte condiții menționate de textul de lege precizat anterior.
În aceste circumstanțe, a necriticării acestui aspect, nu s-ar mai pune practic problema analizării celorlalte condiții prevăzute de art.255 alin.3 C.civ., numai în ceea ce privește o parte dintre acestea fiind formulate critici prin cererea de apel, având în vedere necesitatea îndeplinirii cumulativ a tuturor condițiilor prevăzute de art.996 C.pr.civ., respectiv art.255 alin.3 C.civ., astfel cum s-a precizat mai sus.
Procedând totuși la analizarea criticilor formulate de reclamant din perspectiva art.255 alin.3 C.civ. se apreciază și de către curte că nu s-a făcut dovada îndeplinirii în mod cumulativ a acestora pentru a se putea lua măsurile provizorii prevăzute de alin.2 al art.255 C.civ.
În primul rând, din modul de formulare al textului rezultă că în situația prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale pentru a se putea dispune de către instanță încetarea cu titlu provizoriu a acțiunii prejudiciabile se impune a se stabili că prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, că acțiunea nu este în mod evident justificată potrivit art.75 C.Civ. și că măsura nu apare ca fiind disproporționată în raport de prejudiciile cauzate.
Condiția gravității prejudiciului este cea care este mai amplu analizată în apelul formulat, apreciindu-se că prin afirmațiile pârâtului intimat în emisiunile la care a participat, dovedite și necontestate, s-a adus o atingere gravă demnității și imaginii reclamantului.
Într-adevăr, din conținutul transcrierilor intervențiilor publice ale pârâtului de la datele de_, 0_ ,_ ,_, 0_ rezultă că afirmațiile pârâtului la adresa reclamantului pot fi de natură a crea prejudicii drepturilor cu caracter nepatrimonial ale reclamantului, în special în ceea ce privește afirmațiile
în sensul că acest ar fi un pușcăriaș, săvârșind infracțiunile de viol și tâlhărie, fără a rezulta că s-ar fi prezentat și dovezi în acest sens.
Curtea apreciază însă că nu s-a dovedit în concret că în acest fel s-au creat reclamantului prejudicii grave, astfel cum se prevede la alin.3 al art.255 C.civ., eventualele prejudicii aduse acestuia prin acțiunile pârâtului fiind suficient a fi reparate, în cazul în care cererea va fi apreciată întemeiată, prin hotărârea care se va pronunța ca urmare a investirii instanței de judecată cu acțiunea de fond înregistrată sub nr._ .
Aceasta ținând cont și de faptul că nu se poate face abstracție de contextul în care au fost făcute aceste afirmații, context care rezultă din hotărârile judecătorești depuse la dosar de către pârât, sentința civilă nr.1123/_ a T. ui Maramureș și decizia civilă nr.88/2012 a Curții de Apel C., hotărâri judecătorești de al căror conținut trebuie să se țină cont pentru a se stabili care este starea de fapt în cauză.
Astfel, prin sentința civilă nr.1123/2012 a T. ui Maramureș, modificată prin decizia civilă nr. 88/2012 a Curții de Apel C., s-a admis acțiunea civilă formulată de către reclamanta L. E. M. împotriva pârâtului
R. I. R. și a S.C. Intensiv Media Production S.R.L, constatându-se încălcarea drepturilor nepatrimoniale ale reclamantei privind imaginea, onoarea, demnitatea și viața privată și în consecință au fost obligați pârâții în solidar la plata unor daune morale în favoarea reclamantei, pârâtul fiind obligat să facă public dispozitivul sentinței în modalitățile expres precizate. Pârâtul a fost obligat și să elimine articolele prin care se aduce atingere drepturilor nepatrimoniale ale reclamantei. În considerentele deciziei pronunțate de Curtea de Apel C., la fila 27 din aceasta, au fost menționate afirmațiile făcute de către jurnalistul R. I.
R. la adresa soției pârâtului din acest dosar, L. E. M., reclamanta din dosar, afirmații pe baza cărora, prin coroborare cu alte probe, s-a stabilit starea de fapt în cauză, admițându-se acțiunea formulată de către aceasta în limitele redate anterior.
Starea conflictuală dintre cele două părți din dosar este deci evidentă, așa cum a reținut și prima instanță, existând deja anterior înregistrării cererii de chemare în judecată pe care a fost grefată această cerere de ordonanță președințială.
O oarecare relevanță prezintă și faptul că pârâtul se afla la momentele arătate în cererea de ordonanță președințială în campanie electorală, însă nu în limitele invocate de către acesta ci în limitele prevăzute în mod expres de art.37 din Legea nr.35/2008 care prevăd următoarele:
"În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, cât și cetățenii cu drept de vot au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor electronice și a celorlalte mijloace de informare în masă.
Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. ";
Chiar și în condițiile în care nu se prevedea în mod expres că mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept este evident că în timpul campaniei electorale libertatea de exprimare a opiniilor nu poate deveni una absolută.
Se apreciază deci că acțiunile pârâtului nu pot fi apreciate ca fiind evident justificate potrivit art.75 C.Civ., așa cum prevede art.255 alin.3 C.civ., teză susținută de către acesta în apărare, măsura în care aceste afirmații sunt justificate sau nu, și făcute cu respectarea drepturilor prevăzute de art.70-74
C.civ. urmând a se stabili în dosarul de fond, în limitele investirii instanței prin cererea reclamantului.
O altă precizare importantă care se impune a fi făcută este aceea că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condiției prevăzute de alin.1 al art.255 C.civ., respectiv a existenței unei acțiuni ilicite privind drepturile nepatrimoniale, actuale sau iminente. Și aceasta trebuie însă îndeplinită, alin.3 al art.255 C.civ. adăugând numai condiții suplimentare pentru situația prejudiciilor menționate de acesta, față de cele menționate cu caracter general la primul alineat.
Aceasta deoarece, ultima acțiune ilicită cauzatoare de prejudicii invocată de către reclamant a fost cea din_, referitor la intervenția pârâtului din aprilie 2013(redată în sentința atacată), aceasta fiind astfel cum s-a precizat și în sentința atacată, un drept la replică la un articol scris de către reclamant și care a apărut în ziarul online";Ziar MM";. În acesta din urmă pârâtul a făcut însă numai referire la hotărârile pronunțate de către instanțele judecătorești în cauza în care a fost parte soția sa și reclamantul din prezenta cauză, R. I. R., fără a face alte afirmații referitoare la reclamant.
Având în vedere ansamblul considerentelor de mai sus, Curtea apreciază că apelul declarat de către reclamant împotriva sentinței civile nr.726/09 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș este nefondat, urmând a fi respins în temeiul art.480 alin.1 C.pr.civ, sentința fiind păstrată ca fiind temeinică și legală.
În temeiul art.453 alin.1 coroborat cu art.482 C.pr.civ apelantul va fi obligat la plata în favoarea intimatului L. D. B. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge apelul declarat de reclamantul R. I. R. împotriva sentinței civile nr.726/09 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, ca nefondat.
Obligă apelantul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, în favoarea intimatului L. D. B. .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 20 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | G. | , | |
A. | C. D. -C. | GÂRBOVAN C. B. |
Red.A.C./dact.L.C.C.
5 ex./_ Jud.fond: W. D.
| ← Încheierea civilă nr. 436/2013. Ordonanta presedintiala | Decizia civilă nr. 294/2013. Ordonanta presedintiala → |
|---|
