Decizia civilă nr. 491/2013. Grănițuire

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ *

DECIZIA CIVILĂ NR. 491/R/2013

Ședința publică din data de 18 decembrie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: C. N., judecător JUDECĂTOR: C. I.

JUDECĂTOR: I. S.

GREFIER: V. V.

S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâții N. E., N. E. și N. L. împotriva sentinței civile nr.4516 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița, având ca obiect grănițuire - revendicare.

Cauza s-a dezbătut în ședința publică din data de 12 decembrie 2013, susținerile și concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia fiind amânată, la cererea reprezentantului recurenților pentru a depune la dosar concluzii scrise, pentru data de azi.

Deliberând, constată:

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr.4516/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ s-a admis acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta V. L. împotriva pârâților N. E.

, N. E., N. L., S. R., prin M. B., prin P. și M. B., prin C. LOCAL B. și, în consecință, s-a stabilit linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantei, înscris în Cf 67648 B., nr. cad. 10107 și terenul proprietatea pârâților N. E., N. E. și

N. L., înscris în Cf 4394 B., nr. top. 559,560 pe aliniamentul dintre punctele B-C de pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul

P. Viorel, acte ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și linia de hotar dintre terenul proprietatea municipiului B., nr.top. 581/10 și terenul pârâților N., nr.top. 559 și 560 din Cf 4393 B. pe aliniamentul dintre punctele B-M, de pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. Viorel, acte ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre; au fost obligați pârâții N. E., N. E. și N. L. să-și retragă, pe limitele de proprietate, astfel stabilite, gardul existent pe terenul reclamantei, iar, în caz de refuz autorizează reclamanta să execute această obligație, pe cheltuiala pârâților; au fost obligați pârâții N.

E., N. E. și N. L. să-i respecte reclamantei dreptul de proprietate asupra porțiunii de 8 mp, pe care o ocupă abuziv din terenul proprietatea sa, notat cu S2 - 8 mp pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. Viorel și obligă pârâții să o predea reclamantei în deplină posesie și pașnică folosință și să se abțină pe viitor de la orice acte de conturbare sau deposedare, urmând ca pârâții să-i permită reclamantei să edifice gardul pe aliniamentul liniei de metă stabilit; s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată în cauză; au fost obligați pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 1936,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut următoarele:

Potrivit colilor c.f. 7954-și 208-B., reclamanta este proprietara tabulară a terenului în suprafață de 250 m.p. aferentă nr. top. 557/1/2 și 558, care se învecinează cu terenul aferent nr. top. 559, 560, înscris, în c.f..4394 B. - proprietatea pârâților N., cu cel înscris în c.f. 2815 B., nr. top. 557/1/1 - proprietatea S. ui R. și cu intersecția străzilor V. Lupu și G. .

Acțiunea în grănițuire este o acțiune reală, petitorie, prin care reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine, prin semne exterioare, întinderea fondurilor lor învecinate, prin care se poate cere stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți sau, după caz, mutarea liniei de hotar, cu obligarea pârâtului la restituirea suprafeței deținute fără drept din terenul limitrof

al reclamantului. Când o dată cu grănițuirea reclamantul solicită și obligarea pârâtului să-i restituie o porțiune din terenul limitrof pe care o deține fără drept, în doctrină și practica judiciară s-a exprimat opinia că acțiunea va avea un caracter complex, atât în grănițuire - capătul principal de cerere, cât și în revendicare - capătul accesoriu de cerere. Cererea accesorie de revendicare poate fi formulată în cadrul unei acțiuni în grănițuire ori de câte ori prin modul de amplasare a hotarului despărțitor dintre proprietățile limitrofe s-a ajuns la încălcarea dreptului de proprietate al proprietarului fondului învecinat. Este de principiu că prin judecarea unei acțiuni în grănițuire, instanța de judecată nu constituie un hotar între două terenuri vecine ce aparțin unor proprietari diferiți, ci reconstituie vechiul hotar, la origine nelitigios, dintre cele două fonduri.

În acest context pentru soluționarea cauzei a fost necesară administrarea unui probatoriu complex, constând în înscrisuri, respectiv actele juridice de dobândire a dreptului de proprietate, schițele de dezmembrare a imobilelor care au stat la baza intabulării dreptului de proprietate al părților, proba cu martori, cercetarea la fața locului privind identificarea celor mai vechi semne de hotar, precum și proba cu expertiza tehnică topografică, care a fost întocmită cu 4 completări ulterioare de către d-nul expert P. Viorel.

În funcție de măsurătorile topografice efectuate și de completarea nr. IV la raportul de expertiză, s-a formulat o precizare de acțiune, așa cum a rezultat din concluziile expertului tehnic și prin care a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să stabilească linia de hotar (metă) dintre terenul proprietatea sa, înscris în CF 67648 B., nr. cad. 10107, terenul pârâților N. E.

, N. E. și N. L., înscris în CF 4394 B., nr. top. 559, 560 (B-C pe Planșa nr. 3 din Completare IV la raportul de expertiză) și terenul M. ui B., nr. top. 581/10 (N-A-B), precum și dintre terenul M. ui B. - nr. top. 581/10 și terenul pârâților N., nr. top. 559, 560 din CF 4394 (B-M); să fie obligați pârâții N. E., N. E. și N. L. să-și retragă, pe limitele de proprietate, gardul existent pe terenul reclamantei; iar în caz de refuz să o autorizeze pe ea să execute această obligație, pe cheltuiala pârâților, să-i respecte dreptul de proprietate asupra porțiunii de 8 mp. pe care o ocupă abuziv din terenul proprietatea sa, (S2 = 8 m.p. - pe Planșa nr. 3 din Completare IV la raport de expertiză) - pe care să i-o predea în posesie și pașnică folosință și să se abțină, în viitor, de la orice acte de conturbare sau deposedare și să-i permită edificarea gardului pe aliniamentul liniei de metă stabilite.

Față de cuprinsul raportului de expertiză tehnică care a suferit mai multe completări, instanța de fond a reținut că imobilul proprietatea reclamantei, avut în vedere încă de la data formulării acțiunii introductive inițiale, este cel situat în municipiul B., str. G., nr. 10, iar potrivit Completării IV la raportul de expertiză ( filele 302-317), acest imobil constituie LOT NR. 1 (colorat cu roșu pe Planșele nr. 1 și nr. 3), care în prezent se identifică în CF 67648 B., nr. cad. 10107 - casă S+P+M și curte, cu suprafața de 250 mp. Anterior imobilul se identifica prin nr. top. 557/1/2 și 558, înscrise în CF 7954 și respectiv 208 și instanța a reținut că în Completarea IV s-a consemnat că ulterior a avut loc o comasare, conform planului de amplasament și delimitare imobil Planșa nr.4, întocmit de S.C.NORDSTERN S.R.L. - Talpoș M., pe care este menționat nr. cad. 10107 și nr. CF vechi 208, 7954 B., fiind identificat și terenul proprietatea municipiului B., limitrof, prin nr. top. 581/10 (fără CF).

Totodată, așa cum se arată de către expertul tehnic, fapt necontestat de către părți, în perioada ulterioară introducerii acțiunii, unele din imobilele în discuție și-au schimbat regimul juridic. Astfel, terenul cu nr. top. 557/1/1 a fost restituit, prin Decizia P. ului mun. B., vechiului proprietar ,astfel că în prezent nu mai constituie proprietatea S. ui R. . Față de această situație, reclamanta nu a mai solicitat stabilirea liniei de metă dintre terenul proprietatea sa și cel identificat prin nr. top. 557/1/1, astfel cum acesta este localizat pe schița- Planșa nr. 1. Ca atare, liniile de metă propuse prin completare IV raport de expertiză respectă schița medalion CF, aspect necontestat de pârâți.

Toate cele trei terenuri limitrofe în discuție se identifică prin date de carte funciară, astfel: al reclamantei V. L. - prin nr. cadastral 10107 din CF 67648, nr. cadastral atribuit terenului identificat prin nr. top. 557/1/2 din CF 7954 și nr. top. 558 din CF 208 (f. 6, 8-11, cu suprafața de 120 m.p. + 36 stj. = 120 + 133,2 = 253,2 m.p.; al pârâților N. prin nr. top. 559 înscris în CF 4394

B. ; al M. ui B. -prin nr. top. 581/10. Planșa nr. 3 din Completare IV raport evidențiază liniile de metă conform evidențelor de carte funciară, singurul criteriu care poate fi avut în vedere la

stabilirea limitelor de proprietate și respectiv a liniilor de hotar în discuție. Prin raportare la schița de carte funciară, metele sunt reprezentate pe Planșa nr. 3 astfel: între reclamantă și M. B. pe traseul punctelor N-A-B; între reclamantă și pârâții N.: B-C; între pârâții N. și M. B.: B- M.

Probatoriul testimonial administrat în cauză exclude posibilitatea reținerii dobândirii de către pârâții reclamanți reconvenționali N. a dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra vreunei porțiuni de teren, cu atât mai puțin din nr. top. 557/1/2 și 558. Pe de altă parte, cu ocazia cercetării locale (f. 146), pârâtul N. a arătat că "suprafața de 20 m.p. uzucapată este amplasată la intrarea în curtea sa de pe str. C.R. Vivu" - ceea ce înseamnă în altă parte decât zona liniilor de metă în discuție. Relevante în soluționarea cauzei au fost declarațiile martorilor Uțiu I. (f. 147-148) și Șirlincan I. (f. 162-162) - care au participat efectiv și zi de zi la demolarea casei vechi, cumpărate de reclamanta

V. L. (situată pe str.G., nr. 10), cât și la edificarea celei noi, proprietatea sa, existentă și în prezent, în locul celei vechi. Aceștia au arătat că întreaga casă nouă, pe întreagă lungimea ei, este situată în interiorul proprietății sale - distanța între fundația casei vechi și cea a casei noi fiind de cca 40-50 cm înspre proprietatea reclamantei. Prin urmare, este evident că pârâții N. nu aveau cum să dobândească un drept de proprietate prin uzucapiune pe terenul de sub casa veche, situată în vecinătatea proprietății lor, iar, pe de altă parte, casa veche, avea înspre proprietatea pârâților N. o streașină cu o lățime de cca. 35-40 cm, iar în spetele casei vechi era o fâșie de teren cu o lățime de cea 0,80-1 m, care nu era lucrată de pârâți. De asemenea, în perioada demolării și respectiv a edificării casei noi de către reclamantă, pârâții N. locuiau în imobilul vecin și foloseau efectiv grădina lor și vedeau zilnic cum se desfășoară lucrările la imobilul acesteia și singura discuție a fost în legătură cu surparea unei porțiuni din zidul de foc, ce a fost refăcută.

Pârâții au în proprietate doar 526 m.p. (nr.top. 559 și 560), însă folosesc 8 mp din terenul reclamantei și 55 mp din terenul S. ui R. - fapt explicat de către expertul tehnic P. Viorel atât în completarea depusă la dosar la filele 258-259, cât și în completarea nr. IV ( filele 302-317) și, fără autorizație de construire, așa cum constată de altfel expertul mai sus menționat, au edificat diverse anexe dincolo de limitele proprietății lor.

Față de cele reținute mai sus, instanța a constatat că acțiunea principală precizată este pe deplin justificată, astfel că a admis-o ca atare, însă în privința cererii reconvenționale, se impune respingerea acesteia, potrivit argumentelor ce vor fi expuse în continuare.

Obiectul acestei cereri constă în solicitarea de a se constata că pârâta N. E. împreună cu def. ei soț N. I. au dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra suprafeței de cca.20 mp.,din terenul înscris în CF. nr. 7954 B. top.557/1/2 și CF. nr. 208 B. top. 558; să fie obligată pârâta reconvenționala V. L. să-și desființeze lucrările (balcoane false) executate la construcția proprietatea sa și a sistemului de evacuare a gazelor arse de la centrala proprie, edificate pe terenul proprietatea pârâților, iar în caz de refuz, să fie autorizați să le desființeze pârâții, pe cheltuiala pârâtei reconvenționale.

Din întreg probatoriul administrat în cauză, reiese că porțiunea de teren pe care o revendică reclamanta constituie proprietatea sa, pârâții N. ocupând-o în mod abuziv.

În acest sens, în privința cererii prin care pârâții invocă uzucapiunea, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra acestei porțiuni de 8 mp, nu s-a dovedit în speță că ar fi existat o convenție în sensul pretins de reclamanții reconvenționali, prin care aceștia să se fi înțeles cu antecesorii reclamantei sau cu vreo altă persoană în vederea folosinței terenului, nefiind îndeplinite condițiile uzucapiunii reglementate de art. 1452 și urm. c.civ. austriac, prin joncțiunea posesiilor, deoarece nu este vorba despre o posesie utilă, exercitată în termenul prevăzut de lege, iar o porțiune din teren a constituit proprietatea S. ui R., cu regim juridic diferit în ceea ce privește posibilitatea aproprierii sub forma unui drept real.

Nici "balcoanele false" de la construcția proprietatea sa și nici gura de evacuare a gazelor arse nu afectează proprietatea pârâților N., fapt de altfel constatat și de către expertul tehnic P. Viorel, care a relevat în completarea nr IV la raportul de expertiză, tehnică faptul că reclamanta și-a mutat hornul de la centrala termică de pe partea de teren proprietatea pârâților pe partea de teren de 55 mp proprietatea mun. B., iar pe de altă parte, această centrală nu funcționează de aproximativ 2 ani, întrucât reclamanta nu locuiește în casa cu nr.10 de pe str. G. din mun. B. .

Totodată se menționează în Completarea raportului de expertiză că sistemul de evacuare a gazelor - marcat cu punct albastru pe Planșele nr. 1 și nr. 2 - este îndreptat spre terenul proprietatea

S. ui R., planșe care cuprind mențiunile "teren S. R. ", "teren proprietatea S. ui R. ", însă pe ele nu este delimitat terenul proprietatea pârâților N. de terenul proprietatea S. ui R., aflat în folosința acestora, limitrof terenului reclamantei și nici nu este identificat cu date de carte funciară terenul proprietatea S. ui R. .

Totodată, se înțelege că o porțiune din aliniamentul A-B-C marchează linia de metă cu proprietatea pârâților N. ; iar cealaltă porțiune marchează linia de metă cu terenul proprietatea S. ui R., aflat în folosința pârâților N. .

Întrucât s-a confirmat existența gardului pârâților N. pe terenul reclamantei, instanțade fond a reținut că se impune a se muta acest gard, ce trebuie retras pe limita de proprietate propusă de expertul tehnic care a efectuat lucrarea tehnică în cauză .

În ceea ce privește solicitarea de a-i obliga pe pârâți să-i permită edificarea gardului pe linia de metă stabilită, prima instanță a avut în vedere art. 585 cod civil privind dreptul de îngrădire a proprietății - pe care pârâții N. nu îl recunosc reclamantei, text de lege care prevede că "Tot proprietarul își poate îngrădi proprietatea, afară de excepția ce se face la art. 616";.

Raportat la starea de fapt expusă mai sus, s-a admis acțiunea civilă principală, așa cum a fost precizată, la termenul din_ și pe cale de consecință, s-a stabilit linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantei, înscris în Cf 67648 B., nr. cad. 10107 și terenul proprietatea pârâților

N. E., N. E. și N. L., înscris în Cf 4394 B., nr.top. 559,560 pe aliniamentul dintre punctele B-C de pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. Viorel, acte ce vor face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și linia de hotar dintre terenul proprietatea municipiului B., nr.top. 581/10 și terenul pârâților N., nr.top. 559 și 560 din Cf 4393 B. pe aliniamentul dintre punctele B-M, de pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul

P. Viorel, acte ce vor face parte integrantă din prezenta hotărâre; au fost obligați pârâții N. E. ,

N. E. și N. L. să-și retragă, pe limitele de proprietate, astfel stabilite, gardul existent pe terenul reclamantei, iar, în caz de refuz va fi autorizată reclamanta să execute această obligație, pe cheltuiala pârâților; au fost obligați pârâții N. E., N. E. și N. L. să-i respecte reclamantei dreptul de proprietate asupra porțiunii de 8 mp, pe care o ocupă abuziv din terenul proprietatea reclamantei, notat cu S2 - 8 mp pe Planșa nr.3 din Completarea IV, anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. Viorel și au fost obligați pârâții să o predea reclamantei în deplină posesie și pașnică folosință și să se abțină pe viitor de la orice acte de conturbare sau deposedare, urmând ca pârâții să-i permită reclamantei să edifice gardul pe aliniamentul liniei de metă stabilit.

S-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată în cauză.

În baza art. 274 C.pr.civ., văzând culpa procesuală a pârâților, care au generat prezentul proces, fiind față de soluția adoptată în prezenta cauză, părți căzute în pretenții, au fost obligați la plata către reclamanta a cheltuielilor de judecată în sumă de 1936,6 lei, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar, a onorariului pentru expertiză și a onorariului avocațial, potrivit scriptelor de la filele 2,4,33,133 și 328 din dosar.

Împotriva sentinței expuse au declarat recurs, în termen legal, pârâții-reclamanți reconvenționali N. E., N. E. și N. L. , solicitând admiterea acestuia, în principal, casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar, modificarea sentinței în sensul respingerii granituirii pe aliniamentul solicitat si stabilirii liniei de hotar dintre terenul proprietatea lor si proprietatea intimatei reclamanta V. L., pe aliniamentul actual si respingerea acțiunii in revendicare și admiterea cererii reconventionale, cu cheltuieli de judecata, având în vedere următoarele motive:

Reținerile instanței nu sunt fondate. Limita de mejda stabilita de instanța pe aliniamentul B-C planșa 3 din completarea IV anexa la raportul de expertiza, nu este corecta. Expertul a stabilit o mejda in mod artificial, alta decât cea care este reala si exista in evidentele cârtii funciare. Este de observat că mejda trasata de expert nu merge in linie dreapta, face o ruptura (bucla ) in zona delimitată, linia de meta fiind diferita fata de schița de detaliu de la cf folosita in documentația de concesionare, schița medaliona cf la scara 1:2880 de la cf, schița întocmita de expertul Botnariu D.

vizata de OCPI si deasemenea schița anexa de la certificatul de aliniere( pe care expertul o considera caJfiind fara relevanta juridica ). Toate schitele enumerate mai sus proiectează o mejda in linie dreapta asa cum am propus noi pe aliniamentul actual, La completarea IV este anexata o schița veche întocmita de P. Viorel, unde mejda trasata este diferita, respectiv merge in linie dreapta, fara vreo întrerupere. Pe linia de mejda, exista repere din trecut, un Zid de cărămida care este construit pe aliniamentul mejdei propusa de pârâții reclamanți reconvenționali, care merge drept si care a fost remarcat de instanța cand a fost la cercetare la fata locului, dar despre care nu se mai face vorbire in sentința . Acest artificiu tehnic aduce atingere dreptului lor de proprietate. Desi s-a suprapus situația actuala din teren peste schița existenta la cadastru, planșa 3/a, de unde nu rezulta nici o întrerupere de linia de meta, fara bucla, totusi instanța a ales o varianta care nu poate fi susținuta tehnic comparabil cu situația din cf. Planșa 3 care trebuia sa fie întocmita conform planșei de suprapunere, nu este corecta, aceasta diferă fata de ceea ce este in evidentele de cf Nu înțeleg si nu acceptă ca limita de mejda sa fie creata artificial preferențial pentru intimata, doar pentru propriul confort, afectandu-le proprietatea.

Ceea ce este foarte ciudat si a trecut neobservat de instanța de fond este faptul ca expertul se contrazice pe el prin cele doua schița diferite executate in timpi diferiți si nu în ultimul rand prin transcrierea suprapunerii planșei 3 . Nu inteleg de ce instanța de fond a considerat litera de lege ceea ce a concluzionat strâmb expertul in expertiza, fara a face o minima verificare vizuala si comparare a schitelor enumerate mai sus .Cu ușurința se poate observa neconcordantele intre schite . A accepta o schița de granituire alta decât cea care a stat la baza intabularii, ar însemna modificarea evidentelor cadastrale existente si implicit ciuntirea dreptului meu de proprietate .

Au solicitat tirmiterea cauzei spre rejudecare, deoarece expertiza nu este suficient de explicita, iar in recurs nu se pot administra alte probe decât înscrisuri. Expertul a concluzionat evaziv faptul ca reclamanta folosește 10 mp, din gard, dar nu a menționat care este suprafața folosita in plus si din lotul cui este suprafața . Este evident ca daca folosește mai mult, atunci folosește din terenul cuiva, având în vedere ca discutam de o granituire, considera ca trebuie stabilite in mod concret si corect limitele de proprietate având in vedere ca granituirea se face o singura data intre parti, existând riscul ca sa se legalizeze o mejda incorecta creata artificial. Expertul în completarea IV retine " reclamanta este prejudiciata prin meta actuala ca nu este intabulata si nu folosește corect cei 8 mp. pe care parații ii folosesc si nu isi poate repara pretele casei in caz de nevoie ", Pai daca reclamanta nu este intabulata pe mejda propusa de expert atunci cum poate fi prejudiciata de 8 mp. si cum poate expertul unilateral sa modifice o schița de cf intabulata ? In ceea ce privește faptul ca parații nu si-ar putea repara peretele( ceea ce nu este real), calea juridica este alta si nu inteleg de ce trebuie sa fie favorizați prin mișcarea mejdei.

De asemenea, expertul retine ca " parații N. folosind in prezent S2 =8 mp. din terenul reclamantei, dar duna granituire doar suprafața SA=6 mp.". Din nou neconcordante in concluzii, care duc spre o soluție de rejudecare, pentru a se lamuri si acest aspect. Instanța de fond îi obliga sa predea suprafața de 8 mp. Care este oare realitatea 8 sau 6 mp ?

Cheltuielile de judecata acordate de instanța apreciaza ca nu sunt corecte, conform art. 584

c.c. cheltuielile de judecate se suporta pe jumătate, dar instanța a stabilit in sarcina ei in întregime cheltuielile,

In ceea ce privește cererea reconventionala, apreciaza ca aceasta în mod nefondat a fost respinsa. Au dovedit faptul ca au folosit acest teren dintotdeauna prin joncțiunea posesiilor. Nu se poate, retine ca nu ar fi existat o convenție intre foștii proprietari antecesorii reclamantei si ai pârâților. Reținerile instanței de fond nu sunt corecte, pai tocmai de esența uzucapiunii, este sanctiunea pentru fostul proprietar de a-si pierde dreptul de proprietate datorita neglijentei lui de a-si lasa in nelucrare proprietatea. Intre parti nu au fost pana acuma litigii de mejda, Prin urmare nu este nedovedit acest capăt de cerere, proba cu martori administrata fiind relevanta în cauza. In ceea ce privește terenul statului roman, expertul nu a delimitat in mod concret terenul statului roman pentru care s-a solicitat uzucapiunea fata de terenul reclamanților uzucapat, pentru ca sa se poate face delimitările de cuviința . Si sub acest aspect cauza suferă administrarea de noi probe, fiind necesara trimiterea spre rejudecare pentru lămurirea acestui aspect.

In ceea ce privește balcoanele intimatei, arată ca acestea asa cum au fost construite sunt așezate pe proprietatea pârâților si gura de evacuare a gazelor la fel. Expertul nu s-a pronunțat daca

gura de evacuare a gazelor este pe mejda actuala sau depaseste limtele de mejda si cu cat . Si sub acest aspect sunt necesare noi clarificări. Daca se exclude de instanța de recurs artificiul expertului privind mejda considera ca este dovedit si acest capăt de cerere .

În drept, se invocă art. 304 punctul 9 cp.c

Reclamanta V. L., legal citată, nu s-a înfățișat instanței, însă și-a delegat reprezentant ales în cauză și a formulat concluzii (f.23-26) prin care solicită respingerea recursului declarant de

N. E., N. E. si N. L., ca netemeinic si nelegal cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata.

Criticile aduse hotărârii atacate sunt neîntemeiate si nu sunt in măsura sa dovedească existenta unei alte stări de fapt decât cea reținuta de instanța de fond. Astfel, asa cum reiese din actele existente la dosar, reclamanta este proprietara tabulară a terenului în suprafață de 250 m.p. aferentă nr. top. 557/1/2 și 558, care se învecinează cu terenul aferent nr. top. 559, 560, înscris, în c.f..4394 B. - proprietatea recurenților N., cu cel înscris în c.f. 2815 B., nr. top. 557/1/1 - proprietatea S. ui R. și cu intersecția străzilor V. Lupu și G. . Pentru soluționarea cauzei a fost necesară administrarea unui probatoriu complex, constând în înscrisuri, respectiv actele juridice de dobândire a dreptului de proprietate, schițele de dezmembrare a imobilelor care au stat la baza intabulării dreptului de proprietate al părților, proba cu martori, cercetarea la fața locului privind identificarea celor mai vechi semne de hotar, precum și proba cu expertiza tehnică topografică, care a fost întocmită cu 4 completări ulterioare de către d-nul expert P. Viorel.

T. nd cont de cuprinsul raportului de expertiză tehnică cu completările sale, instanța a reținut, in mod justificat, că imobilul proprietatea reclamantei, avut în vedere încă de la data formulării acțiunii introductive inițiale, este cel situat în municipiul B., str. G., nr. 10, iar potrivit Completării IV la raportul de expertiză ( filele 302-317), acest imobil constituie LOT NR. 1 (colorat cu roșu pe Planșele nr. 1 și nr. 3), care în prezent se identifică în CF 67648 B., nr. cad. 10107 - casă S+P+M și curte, cu suprafața de 250 mp. Anterior imobilul se identifica prin nr. top. 557/1/2 și 558, înscrise în CF 7954 și respectiv 208 și instanța reținând că în Completarea IV s-a consemnat că ulterior a avut loc o comasare, conform planului de amplasament și delimitare imobil Planșa nr.4, întocmit de S.C.NORDSTERN S.R.L. - Talpoș M., pe care este menționat nr. cad. 10107 și nr. CF vechi 208, 7954 B., fiind identificat și terenul proprietatea municipiului B., limitrof, prin nr. top. 581/10 (fără CF).

Totodată, așa cum se arată de către expertul tehnic, fapt necontestat de către părți, în perioada ulterioară introducerii acțiunii, unele din imobilele în discuție și-au schimbat regimul juridic. Astfel, terenul cu nr. top. 557/1/1 a fost restituit, prin Decizia P. ului mun. B., vechiului proprietar, astfel că în prezent nu mai constituie proprietatea S. ui R. . In aceste conditii, reclamanta nu a mai solicitat stabilirea liniei de metă dintre terenul proprietatea sa și cel identificat prin nr. top. 557/1/1, astfel cum acesta este localizat pe schița- Planșa nr. 1.

Astfel, liniile de metă propuse prin completare IV raport de expertiză respectă schița medalion CF, aspect necontestat de pârâți. Toate cele trei terenuri limitrofe în discuție se identifică prin date de carte funciară, astfel: al reclamantei V. L. - prin nr. cadastral 10107 din CF 67648, nr. cadastral atribuit terenului identificat prin nr. top. 557/1/2 din CF 7954 și nr. top. 558 din CF 208 (f 6, 8-11, cu suprafața de 120 m.p. + 36 stj. = 120 + 133,2 = 253,2 m.p.; al pârâților N. prin nr. top. 559 înscris în CF 4394 B. ; al M. ui B. -prin nr. top. 581/10. Planșa nr. 3 din Completare IV raport evidențiază liniile de metă conform evidențelor de carte funciară, singurul criteriu care poate fi avut în vedere la stabilirea limitelor de proprietate și respectiv a liniilor de hotar în discuție. Prin raportare la schița de carte funciară, métele sunt reprezentate pe Planșa nr. 3 astfel: între reclamantă și M. B. pe traseul punctelor N-A-B; între reclamantă și pârâții N.

: B-C; între pârâții N. și M. B.: B-M.

Probatoriul testimonial administrat în cauză (declarațiile martorilor Uțiu I. - f. 147-148 și Șirlincan loan C. -f. 162-162) dovedește netemeinicia cererii de uzucapare a terenului de către pârâții reclamanți reconvenționali N. asupra vreunei porțiuni de teren, cu atât mai puțin din nr. top. 557/1/2 și 558. Prin urmare, este evident că pârâții N. nu aveau cum să dobândească un drept de proprietate prin uzucapiune pe terenul de sub casa veche, situată în vecinătatea proprietății lor, iar, pe de altă parte, "casa veche, avea înspre proprietatea pârâților N. o streașină cu o lățime de cea. 35-40 cm, iar în spetele casei vechi era o fâșie de teren cu o lățime de cea 0,80-1 m, care nu era

lucrată de pârâți. Mai mult, asa cum s-a dovedit, în perioada demolării și respectiv a edificării casei noi de către reclamantă, pârâții N. locuiau în imobilul vecin și foloseau efectiv grădina lor și vedeau zilnic cum se desfășoară lucrările la imobilul acesteia și singura discuție a fost în legătură cu surparea unei porțiuni din zidul de foc, ce a fost refăcută.

De asemenea, cu ocazia cercetării locale (f. 146), pârâtul N. a arătat că "suprafața de 20

m.p. uzucapată este amplasată la intrarea în curtea sa de pe str. C.R. Vivu" - ceea ce înseamnă în altă parte decât zona liniilor de metă în discuție

Pârâții au în proprietate doar 526 m.p. (nr.top. 559 și 560), însă folosesc 8 mp din terenul reclamantei și 55 mp din terenul S. ui R. - fapt explicat de către expertul tehnic P. Viorel atât în completarea depusă la dosar la filele 258-259, cât și în completarea nr. IV ( filele 302-317) și, fără autorizație de construire, așa cum constata de altfel expertul mai sus menționat, au edificat diverse anexe dincolo de limitele proprietății lor.

T. nd cont de toate aceste aspect, instanta de fond a admis acțiunea reclamantei si pe cale de consecința a respins cererea reconvenționala ca neîntemeiata.

Din întreg probatoriul administrat în cauză, a reieșit că porțiunea de teren pe care a revendicat-o reclamanta constituie proprietatea sa, pârâții N. ocupând-o în mod abuziv.

În privința cererii prin care pârâții au invocat uzucapiunea, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra acestei porțiuni de 8 mp, nu s-a dovedit în speță că ar fi existat o convenție în sensul pretins de reclamanții reconvenționali, prin care aceștia să se fi înțeles cu antecesorii reclamantei sau cu vreo altă persoană în vederea folosinței terenului, nefiind îndeplinite condițiile uzucapiunii reglementate de art. 1452 și urm. c.civ. austriac, prin joncțiunea posesiilor, deoarece nu este vorba despre o posesie utilă, exercitată în termenul prevăzut de lege, iar o porțiune din teren a constituit proprietatea S. ui R., cu regim juridic diferit în ceea ce privește posibilitatea aproprierii sub forma unui drept real.

Recurenții susțin ca expertul nu s-ar fi pronunțat asupra "balcoanelor"", dar in realitate acesta a constatat ca nici "balcoanele " și nici gura de evacuare a gazelor arse nu afectează proprietatea pârâților N., expertul menționând in completarea nr IV la raportul de expertiză, tehnică faptul că reclamanta și-a mutat hornul de la centrala termică de pe partea de teren proprietatea pârâților pe partea de teren de 55 mp proprietatea mun. B., iar pe de altă parte, această centrală nu funcționează de aproximativ 2 ani, întrucât reclamanta nu locuiește în casa cu nr. 10 de pe str. G. din mun. B. .

Totodată se menționează în Completarea raportului de expertiză că sistemul de evacuare a gazelor -marcat cu punct albastru pe Planșele nr. 1 și nr. 2 - este îndreptat spre terenul proprietatea

S. ui R., planșe care cuprind mențiunile "teren S. R. ", "teren proprietatea S. ui R. ", însă pe ele nu este delimitat terenul proprietatea pârâților N. de terenul proprietatea S. ui R., aflat în folosința acestora, limitrof terenului reclamantei și nici nu este identificat cu date de carte funciară terenul proprietatea S. ui R. . Rezulta că o porțiune din aliniamentul A-B-C marchează linia de metă cu proprietatea pârâților N. ; iar cealaltă porțiune marchează linia de metă cu terenul proprietatea S. ui R., aflat în folosința pârâților N. .

In concluzie, in cauza s-au administrat probele necesare si utile soluționării cauzei, iar hotărârea pronunțata de instanța de fond este una temeinica si legala, astfel ca se impune respingerea recursului declarat ca netemeinic si nelegal si obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecata.

Recursul declarat în cauză este nefondat.

Litiganții își dispută reciproc suprafața de teren poziționată limitrof imobilelor învecinate ce le dețin în proprietate, suplimentar pârâții reclamanți reconvenționali recurenți reclamând și proprietatea terenului învecinat celor două menționate aparținând S. ui român pretins dobândit prin modul originar de apropriere al uzucapiunii. Finalitatea principală a demersurilor juridice pendinte este revendicarea, căreia delimitarea proprietăților îi este accesorie, manifestarea de voință a părților fiind neechivocă din această perspectivă. De altfel abordarea similară a instanței de fond, ce a indicat calea de atac a recursului caracteristică ipotezei date și circumstanțiată valorii patrimoniale în litigiu, cale de atac necontestată și exercitată ca atare, nu a făcut obiect de controversă.

Contrar susținerilor recurenților, tribunalul conchide că nu este dat nici un motiv de casare a hotărârii recurate și trimitere a cauzei spre rejudecare. Considerentul ce justifică aserțiunea recursului este acela că expertiza nu este suficient de explicită, iar în recurs nu se pot administra alte probe decât înscrisuri. Verificările întreprinse nu confirmă însă nici un fel de deficiențe ale lucrării tehnice de specialitate. Specialistul în topometrie a întocmit mai întâi raportul de expertiză tehnică (f. 87-109) la data de_ și a avut în vedere extrasele de carte funciară ale imobilelor învecinate, schița medalion de carte funciară, planul de încadrare în zonă, certificatul de aliniere și regim de construire obținut de fam. N. în anul 1973 și documentația ce a stat la baza emiterii lui, schița aferentă autorizații de înstrăinare obținută de vecina Bretfelean în anul 1974, schița detaliu a imobilului concesionat de stat persoanei de la care reclamanta l-a achiziționat în anul 2003. Concluziile au fost acelea că reclamanta folosește cu 8 mp mai puțin din proprietatea sa, iar pârâții reclamanți-reconvenționali cu 270 mp mai mult, construcțiile edificate de prima neafectând imobilele învecinate, nici chiar suprafața folosită de secunzii alăturată proprietății lor, balcoanele și sistemul de evacuare a gazelor din centrala termică a construcției noi neafectând proprietatea limitrofă. Răspunzând obiecțiunilor formulate de pârâții-reclamanți reconvențional și completate (f.126 și 154), după ce instanța de judecată s-a deplasat în teren când a audiat pe martorul Uțiu I. la data de_ și a ascultat în ședință publică pe martorii Șirlincan C. I., M. I., N. M., judecarea pricinii fiind suspendată în intervalul_ -_ -_, expertul a completat lucrarea la data de_ (f.256-265), lămurindu-le cu excepția delimitării proprietății reclamantei de cea a statului român aflată în posesia pârâților, ocazie cu care concluziile inițiale au fost reiterate. La termenul de judecată din data de_, la solicitarea litiganților, instanța de judecată a pretins expertului să evidențieze limita menționată, să identifice și evidențieze suprafața de teren aparținând statului și aflată în posesia pârâților, precum și să explice suplimentar de ce nu este posibilă mejduirea conform folosinței actuale, respectiv excluderea schiței întocmită în anul 1972 de Serviciul de sistematizare B., completarea raportului de expertiză depusă la dosar la data de_ elucidând toate aspectele discutate(f.302-317). Cererea pârâților reclamanți-reconvențional de întocmire a unei contraexpertize, pentru motivul lipsei variantei de grănițuire conform folosinței și a valorizării schiței din anul 1972, a fost, după ascultarea părților, respinsă justificat de instanța de judecată, ce a apreciat corespunzător că cele două aspecte sunt deja lămurite prin explicațiile furnizate în cauză. De altfel folosința actuală era deja evidențiată de expert în schițele întocmite, astfel încât în ipoteza opțiunii instanței pentru această variantă semnele de hotar erau însemnate scriptic, dar prezente și în teren, iar relevanța acordată schiței din anul 1972 este tot o chestiune de apreciere care aparține exclusiv instanței de judecată, neimpunând completarea lucrării tehnice în circumstanțele evidențierii deja realizate a metei actuale, pe care se pretinde că ar justifica-o. Mai mult, în calea de atac nu se face vorbire despre necesitatea efectuării unei alte lucrări tehnice, critica adusă lucrării de specialitate fiind aceea că "nu este suficient de explicită";. Or explicațiile specialistului lămuresc toate aspectele controversate a căror elucidare i s-a pretins de către litiganți și instanța de judecată.

Nu subzistă nici temeiuri de modificare a hotărârii judecătorești recurate în sensul pretins în subsidiar prin cererea de recurs. Sentința criticată corespunde exigențelor temeiniciei și legalității, este rezultatul corespunzătoarei evaluări a dovezilor cauzei și conformei aplicări a dispozițiilor legale incidente, argumentele de fapt și drept expuse în considerentele ei neimpunându-se a fi reiterate.

Probațiunea administrată (depozițiile martorilor ascultați de prima instanță, cercetarea locală efectuată, expertiza tehnică topometrică) este convergentă în a atesta pe de o parte edificarea de către reclamantă a construcțiilor sale în interiorul perimetrului proprietății tabulare deținute de 250 m.p. aferentă nr. top. 557/1/2 și 558, pe de altă parte încălcarea de către pârâții N., proprietari tabulari ai nr. top. 559, 560 învecinate, a dreptului său de proprietate prin ocuparea unei porțiuni de teren, precum și ocuparea tot de către pârâți, fără antrenarea efectelor uzucapiunii, a unei porțiuni din terenul cu nr. top. 557/1/1 proprietate a statului român, restituit pe parcursul cauzei fostului proprietar. Primul dintre imobile se învecinează pe aceeași latură cu următoarele două, ultima completare a raportului de expertiză tehnică evidențiind atât situația actuală, a cărei perpetuare se urmărește de pârâții reclamanți reconvențional (planșa 1 de la f. 306), cât și cea corespunzătoare situației tabulare și schiței medalion de carte funciară rezultată din suprapunerea planului de

ansamblu cu schița de carte funciară scanată, a cărei restabilire o dorește reclamanta (f.307, detaliat 308).

Unitar fiind probată respectarea de către reclamantă a vechilor semne de hotar cu ocazia lucrărilor de construire întreprinse, relevanță prioritară în caracterizarea conduitei vecinilor ca fiind sau nu în acord cu îndreptățirea reciproc disputată o are demarcarea limitei dintre proprietăți făcută de specialistul topometru. Expertul P. Viorel a avut în vedere toate înscrisurile exhibate de litiganți, a suprapus măsurătorile efectuate în teren peste schița medalion de carte funciară pe care a vectorizat-o după scanare, suprapunerea fiind făcută pe calculator, a stabilit limitele celor trei loturi învecinate conform evidențelor de carte funciară, ce nu au fost avute în vedere atunci când angajații orașului B., serviciul de sistematizare, au întocmit în anul 1972 schița de care pârâții se prevalează. Acestei schițe nu i se poate acorda relevanță decisivă, actul fiind lipsit de caracteristicile determinării configurației proprietății pe care o are schița de carte funciară, astfel că orice diferențe față de aceasta din urmă îl descalifică. Traseul linear sau frânt al metei nu este optativ, ci reprezintă proiectarea aliniamentului configurat conform evidențelor de carte funciară, fixarea graniței fiind impusă de schițele de carte funciară. În circumstanțele fixării metei în acord cu configurația tabulară a proprietăților învecinate și cu respectarea suprafețelor înscrise în cărțile funciare, întocmirea unei variante diferite care să propună un alt traseu ce ar determina pentru reclamantă o suprafață mai mică și pentru pârâți una mai mare, corespunzătoare folosinței neconforme ce a determinat litigiul revendicativ pendinte, folosință dealtfel evidențiată, nu se impune a fi făcută cu necesitate întrucât nu respectă criteriul minimal al acordului cu caracteristicile tabulare. Eronat se susține și existența contrazicerilor în lucrarea tehnică ori a neconcordanțelor. Explicațiile expertului în considerentele ultimei completări, avută în vedere de instanță, sunt lămuritoare în a înlătura orice dubiu în privința priorității acordate configurației tabulare a proprietăților limitrofe, a suprafețelor disputate, a apartenenței acestora și a determinării întinderii folosințelor și proprietăților, argumentele tehnice și înscrisurile pe care se fundamentează justificându-le integral. Acesta este și motivul pentru care prima instanță a optat pentru propunerea expertului, fiind exclusă în circumstanțele date orice altă variantă, obiectivitatea celei propuse de expert impunând-o cu necesitate.

Modul de folosință actual nu poate argumenta prin el însuși adoptarea altei soluții, încălcarea de către pârâții reclamanți reconvențional recurenți a proprietății reclamantei intimate impunându-se a fi sancționată cu retragerea în lipsa demonstrării interveniri vreunei convenții (susținere ce se circumstanțiază simplei afirmații, contrazisă de datele speței) ori a exercitării unei posesii utile în sensul stabilit de legiuitor în cuprinsul art. 1452 și urm. Cod civil austriac invocat ca temei juridic.

Pe de altă parte exercitarea de către reclamanții reconvențional a posesiei cu depășirea întinderii dreptului de proprietate asupra celuilalt teren învecinat nu întrunește caracteristicile aproprierii prin modul originar de dobândire a proprietății - uzucapiunea de lungă durată, în modalitatea joncționării posesiei cu cea a antecesorilor, cum judicios a conchis prima instanță, suprafața de teren în discuție fiind preluată de statul român, astfel încât regimul juridic ce-l reglementa excludea caracteristica utilității posesiei impusă de legiuitor.

Eronat se reclamă și neconformitatea modului de acordare a cheltuielilor de judecată. Contrar tezei recurenților, tribunalul reține în acord cu prima instanță că textul art. 584 din Codul civil nu vizează cheltuielile de judecată, neavând vreo conotație procesuală, ci cheltuielile împrejmuirii imobilelor limitrofe, ce trebuie suportate proporțional de vecini. În materia cheltuielilor de judecată rămân incidente prevederile art. 274-276 Cod proc. civ. cărora prima instanță le-a dat eficiența cuvenită.

Pentru considerentele exprimate, în temeiul art. 312 Cod proc. civ. recursul declarat va fi respins ca nefondat iar în baza art. 274 din același cod recurenții obligați în solidar să plătească intimatei V. L. cheltuieli de judecată în sumă de 1500 lei reprezentând onorariu avocațial justificat cu chitanța atașată la dosar f. 28.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art.312 Cod procedură civilă:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții-reclamanți reconvenționali N. E., N.

E. și N. L., toți cu domiciliul în B., str.C.R.Vivu, nr.63, județul B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr.4516/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ *.

Obligă pârâții reclamanți, în solidar, să plătească intimatei V. L. , domiciliată în B., str.G., nr.10, județul B. -Năsăud, 1500 lei cheltuieli de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 decembrie 2013.

Președinte, Judecători, G. ier,

C. N. C. I. - I. S. V. V.

Red.dact. N.C._ Jud fond MNL

← Decizia civilă nr. 4186/2013. Grănițuire  Decizia civilă nr. 11/2013. Grănițuire →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 491/2013. Grănițuire