Decizia civilă nr. 717/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 717/R/2013
Ședința publică de la 26 Iunie 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE O. R. G.
Judecător O. -C. T. Judecător A. -F. D. Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de recurenții L. I. și T. C.
D. împotriva Sentinței civile nr. 361/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimat C. L. DE F. F. T. D. C. C. LOCAL AL M. T., intimat C. J. DE F. F. C. D. C. P. C., intimat O. Ș., intimat D. I., intimat D. A., intimat B. S., intimat F. T., intimat F. I., intimat C. M., intimat SC I. S., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că la data de_ s-a depus la dosar prin registratură din partea intimatei SC I. S. concluzii scrise (filele 81-85), iar la data de_ s-a depus la dosar prin registratură din partea intimaților D. I. și soția D. A., concluzii scrise (filele 86-88).
T. ul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 361 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T. a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de prescripție a dreptului la acțiune invocată de pârâții SC I. S., C. M., D. A., D. I., F. I., F. T. ; a fost admisă excepția tardivității formulării plângerii împotriva Hotărârii Comisiei Județene C. nr. 109/_ ; a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanții L. I., T. C. D. în contradictoriu cu pârâții B. S., C. J. C., C. L. T., D. A., D. I., F. I., F. T., O. Ș., C. M., SC I.
; a fost respins ca tardivă plângerea împotriva Hotărârii Comisiei Județene C. nr. 109/_ ; au fost obligați reclamanții la plata sumei de 2000 lei în favoarea pârâtei SC
I. S. (onorariu avocațial), 1200 în favoarea pârâtei C. M. (onorariu avocațial), 800 lei în favoarea pârâților F. I., F. T. (onorariu avocațial).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele
În fapt, prin sentința civilă nr. 2775/2011 pronunțată de Judecătoria Turda în Dosar civil nr._, irevocabilă prin nerecurare, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții L. I. și T. D., s-a constatat nulitatea absolută parțială a HCJ nr. 109/_ în ceea ce privește înscrierea în poziția 52, anexa 39 a suprafeței de 1,15 ha pentru acordare despăgubiri în favoarea reclamantei T. C. D.
, au fost obligate cele două Comisii la îndeplinirea formalităților necesare pentru punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate în favoarea reclamanților L. I., T. D.
, cu titlu de reconstituire, pentru suprafața de teren de 7928 mp, pe vechi amplasament, respectiv CF 5608 T., nr. top 3181/3/e/2/1/1/1/1, stabilindu-se de asemenea că
diferența de 3572 mp va rămâne înscrisă în anexa de despăgubiri, în favoarea ambilor reclamanți L. I. și T. D. .
S-a stabilit astfel că din imobilul înscris în CF 5608 T. în favoarea antecesorilor reclamanților, doar o porțiune de 7928 mp a rămas neîntabulată în favoarea altor persoane, diferența de suprafață de 3572 mp fiind dezmembrată și înscrisă în cărți funciare noi în favoarea altor persoane.
Prin urmare, s-a reținut că atâta vreme cât situația juridică a terenurilor dezmembrate și înscrise în cărți funciare noi nu este remediată sau modificată pe alte căi, nu se poate constata că diferența de suprafață de 3572 mp este liberă din punct de vedere juridic pentru a fi atribuită în natură reclamanților.
Prin acțiunea de față, reclamanții urmăresc, în esență, dobândirea dreptului de proprietate, prin reconstituire în baza legilor fondului funciar, asupra terenului în suprafață de 3572 mp, cu privire la care prin Hotărârea Comisiei Județene C. nr. 109/_, astfel cum a fost modificată prin sentința civilă nr. 2775/2011 a Judecătoriei T., li s-a stabilit dreptul la despăgubiri.
Raportat la cuprinsul cărților funciare depuse la dosar, instanța a reținut că în CF inițial, 5608 T. nr. top 3181/3/e/2 de sub numărul de ordine A+1, arător în C. ș, a fost înscris cu titlu de drept cumpărare în părți egale în favoarea antecesorilor reclamanților L. I. și L. Eufemia.
În baza Deciziei nr. 181/1984 a fost înscris dreptul de proprietate în favoarea Statului Român, în baza Decretului 218/1960. Imobilul a fost dezmembrat în două parcele noi cu nr. top 3181/3/e/2/1 și 3181/3/e/2/2, în aceeași carte funciară readnotându-se în favoarea vechilor proprietari.
Prin Sentința civilă nr. 564/2004 pronunțată în Dosar civil nr. 4620/2003, de către Judecătoria Turda, imobilul înscris sub numărul de ordine A+3, a fost dezmembrat în două parcele noi, nr. top 3181/3/e/2/l/l în suprafața de 14.028 mp, readnotat sub numărul de ordine A+4 în favoarea vechilor proprietari, iar nr. top 3181 /3/e/2/1/2 în suprafață de 4500 mp, s-a intabulat în CF nou 13624 T., în favoarea lui O. Ș. cu titlu de reconstituire a dreptului de proprietate.
Pârâții D. I0AN și D. A., sunt în prezent proprietari tabulari ai imobilului prevăzut cu nr. top. nou 3181/3/e/2/1/2 înscris inițial în CF 5608 T. și transcris apoi în CF 13.624 T., dobândit prin cumpărare de la moștenitorii lui O. Ș., în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 963/_ întocmit de BNP Druia M. . Asupra acestui imobil, în prezent, sub B+2, este notată în CF 50891 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 13624 T. ), interdicția de înstrăinare, grevare, închiriere, demolare, în favoarea Volksbank Romania SA, iar sub C+1, un drept de ipotecă al Volksbank Romania SA asupra imobilului.
Prin Sentința civilă nr. 4160/2004 din Dosarul civil nr. 4334/2004, a Judecătoriei
imobilul înscris la numărul de ordine A+4 a fost dezmembrat în două parcele noi și anume nr. top 3181/3/e/2/1/1/1 în suprafața de 12.928 mp, care a fost readnotat la numărul de ordine A+5 în cartea funciară, în favoarea vechilor proprietari, respectiv suprafața de 1100 mp, nr. top. 3181/3/e/2/1/1/2 transcrisă în carte funciară nouă, în favoarea lui Bocos I., respectiv CF 14026, cu titlu de reconstituire a dreptului de proprietate.
În baza aceleiași hotărâri judecătorești, a fost înscris dreptul de proprietate în favoarea pârâtei Bocos S. în CF 14026 cu titlu de moștenire, sub B+2, ulterior fiind înscris sub B+3,4 dreptul de proprietate în favoarea lui Kiss Martin și soția Kiss M. S. cu titlu de cumpărare. În baza sentinței civile nr. 2144/2008 a Judecătoriei T. dreptul de proprietate asupra acestui imobil s-a înscris sub B+6, în favoarea SC MICROSS, cu titlu de cumpărare. De la acest din urmă proprietar, pârâta C. M. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. top 3181/3/e/2/1/1/2 în suprafață de 1100 mp, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 234/_ emis de BNP Druia M., dreptul său de proprietate fiind înscris în CF 51128 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 14026 T. ), sub B+3.
Imobilul înscris în CF 5608 de sub nr. de ordine A+5, în baza Titlului de proprietate nr. 5315/176/_, a fost dezmembrat în două parcele noi, respectiv
parcela cu nr. topo 3181/3/e/2/1/1/1/1 în suprafața de 7929 mp, readnotat la nr. de ordine A+6 în favoarea vechiului proprietar și nr. topo 3181/3/e/2/1/1/1/2 în suprafața de 5000 mp, înscris în carte funciară nouă CF 14027, cu nr. cadastral 2157, în favoarea lui V. F. E. .
În baza certificatului de legatar nr. 89/2006, s-a întabulat sub B+5,6 dreptul de proprietate, cu titlu de moștenire, în favoarea pârâților F. T. și F. I., în cote de 1/2 fiecare. Pârâții au înstrăinat imobilul pârâtei SC I. S., prin contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 922/2006 de către BNP Druia M., care s-a înscris în CF sub nr. de ordine B+7.
Prin documentație cadastrală, imobilul de sub nr. de ordine A+6, cu nr. top 3181/3/e/2/1/1/1/1 a fost dezmembrat în două noi imobile, respectiv imobilul cu nr. topo 3181/3/e/2/1/1/1/1/1 în suprafața de 7428 mp, readnotat la nr. de ordine A+7 în favoarea vechiului proprietar și imobilul cu nr. topo 3181/3/e/2/1/1/1/1/2 în suprafața de 500 mp, înscris în carte funciară nouă CF 15129, cu număr cadastral 3592, în favoarea defunctei V. E., cu titlu de reconstituire. În baza certificatului de moștenitor nr. 89/2006 s-a întabulat sub B+2, 3 dreptul de proprietate, cu titlu de moștenire, în favoarea pârâților F. T. și F. I., în cote de 1/2 fiecare.
Imobilul de sub nr. de ordine A+7, cu nr. top 3181/3/e/2/1/1/1/1/1 a fost dezmembrat în două noi imobile, respectiv imobilul cu nr. topo 3181/3/e/2/1/1/1/1/1/1 în suprafața de 6928 mp, readnotat la nr. de ordine A+8 în favoarea vechiului proprietar și imobilul nou căruia i s-a atribuit nr. cadastral 3815, în suprafața de 500 mp, transcris în carte funciară nouă CF 15317, în favoarea lui O. S.
, cu titlu de reconstituire. În baza certificatului de moștenitor nr. 75/_ asupra imobilului s-a înscris dreptul de proprietate cu titlu de moștenire, în favoarea moștenitorilor lui O. S. .
Instanța a analizat capetele de cerere formulate de reclamanți în ordinea firească, ce s-ar impune în mod necesar în vederea reglementării situației juridice a imobilului în litigiu, deși nu în acest fel au fost formulate. Sub acest aspect, s-a avut în vedere că acțiunea reclamanților a fost justificată de necesitatea rezolvării situației juridice a înscrierilor funciare asupra imobilului în litigiu, pentru ca ulterior aceștia să solicite și să obțină reconstituirea dreptului de proprietate în natură.
Totodată, s-a reținut că afirmațiile pârâtei C. M. sunt reale în privința inexistenței unei pretenții concrete a reclamanților în petitul 1 al acțiunii, motiv pentru care acesta nu va fi analizat ca atare prin hotărârea de față.
Relativ la puterea de lucru judecat invocată de pârâta SC I. S., prin întâmpinarea depusă la dosar, instanța va reține că este fără îndoială real că daca într- un proces, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, s-a recunoscut sau s-a infirmat un drept, puterea de lucru judecat a respectivei hotărâri poate fi invocata într-un litigiu ulterior, distinct, cu consecința faptului că instanța, în cadrul noului proces, nu poate nesocoti prima hotărâre, statuând într-un sens contrar acesteia.
Cu toate acestea, contrar susținerilor pârâtei, prin sentința civilă nr. 2275/2011 pronunțată în dosarul nr. 22._, instanța nu a statuat cu privire la dreptul reclamanților de a încasa doar despăgubiri cu privire la terenul în suprafață de 3572 mp, ci raportat la situația de carte funciară a reținut că nu poate analiza reconstituirea în natură în favoarea reclamanților cu privire la acesta. Cu alte cuvinte, instanța nu a analizat fondul acestei pretenții deduse judecății, astfel încât cu privire la acest aspect, sentința invocată nu are putere de lucru judecat în prezenta cauză.
În ceea ce privește solicitarea de rectificare de carte funciară - raportat la precizările scrise și cele făcute oral la termenul de judecată din data de_ - aceasta privește rectificarea tuturor dezmembrărilor și întabulărilor din cartea funciară inițială, CF 5608 T., precum și din cărțile funciare noi deschise, referitoare la terenul care a aparținut antecesorilor reclamanților, cu consecința reînscrierii terenurilor dezmembrate în cartea funciară inițială.
Ca justificare în fapt a acestei solicitări, reclamanții au precizat că înscrierea pârâților în cărțile funciare și anterior a autorilor acestora s-au făcut eronat, asupra altor terenuri decât cele deținute în proprietate, identificările topografice fiind greșite.
Temeiurile de drept invocate în ceea ce privește rectificarea de carte funciară sunt art. 33, art. 34, art. 36 din legea nr. 7/1996.
Instanța a apreciat că sunt aplicabile cauzei prevederile legii nr. 7/1996, iar nu dispozițiile art. 908 din Noul Cod Civil, la care au făcut referire pârâții D. I. și D. A. și care au fost invocate - pentru prima dată în concluziile scrise - și de către reclamanți, raportat la prevederile art. 76 din legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora "Dispozițiile art. 876 - 915 din Codul civil privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.";
Ca atare, s-a avut în vedere că potrivit art. 33 din legea nr. 7/1996 "(1) În cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. (3) Prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate. (4) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. (5) Erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu. (6) Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor și cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenției Naționale";.
Potrivit art. 34 din același act normativ: "Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului";.
Potrivit art. 35 "(1) Acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției dreptului material la acțiunea în fond, va fi imprescriptibilă. (2) Față de terțele persoane care au dobândit cu bună-credință un drept real prin donație sau legat, acțiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani, socotiți din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere, cu excepția cazului în care dreptul material la acțiunea în fond nu s-a prescris mai înainte";.
De asemenea, art. 36 dispune că "Acțiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greșita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta și împotriva terțelor persoane care și-au înscris un drept real, dobândit cu bună-credință și prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acțiunea de fond nu s-a prescris";.
Raportat la prevederile legale anterior citate, s-a constatat că acțiunea în rectificare de carte funciară poate fi promovată pe cale principală numai atunci când printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, anterioară, s-a constatat vreuna dintre împrejurările prevăzute de art. 34.
Acțiunea în rectificare de carte funciară se poate solicita și pe cale accesorie, însă grefată pe o cerere principală care ocrotește dreptul subiectiv vătămat prin înscrierea neconformă situației juridice reale.
Rectificarea cărții funciare presupune întotdeauna o verificare de fond a dreptului care se realizează în cursul cercetării judecătorești, fiindcă această operațiune juridică nu se poate dispune decât în baza unei hotărâri prin care se soluționează litigiul privitor la dreptul înscris.
De cele mai multe ori, acțiunea în rectificarea cărții funciare întemeiată pe dispozițiile art. 34 punctul 1 din Legea nr. 7/1996, republicată, se grefează pe acțiunea principală având ca obiect anularea sau constatarea nulității actului în temeiul căruia s- a făcut înscrierea ori constatarea nulității înscrierii sau a încheierii prin care s-a dispus înscrierea vătămătoare.
În speță, însă, acțiunea în rectificare formulată de reclamanți nu se grefează pe o altă acțiune principală care să tindă la stabilirea neconformității înscrierilor funciare cu realitatea faptică, nici nu s-a invocat existența unei hotărâri judecătorești anterioare care să constate această împrejurare.
Susținerile reclamanților în sensul că este vorba numai de îndreptarea unor erori materiale și de rectificarea înscrierilor eronate sunt în mod vădit neîntemeiate. Instanța a apreciat astfel că în condițiile în care, în esență, reclamanții susțin că pârâții și autorii lor s-au întabulat asupra altor imobile decât cele dobândite în proprietate, nu suntem în prezența unei simple erori materiale, ci a unei împrejurări de fapt care se circumscrie prevederilor art. 34 pct. 1 din legea nr. 7/1996 privind nevalabilitatea înscrierii.
Ca urmare, în ceea ce privește excepțiile de prescripție a dreptului material la acțiune invocate în cauză de către pârâți, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 35 alin. 2 potrivit cărora "(2) Față de terțele persoane care au dobândit cu bună-credință un drept real prin donație sau legat, acțiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani, socotiți din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere, cu excepția cazului în care dreptul material la acțiunea în fond nu s-a prescris mai înainte";, precum și ale art. 36 care dispune că "Acțiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greșita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta și împotriva terțelor persoane care și-au înscris un drept real, dobândit cu bună-credință și prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acțiunea de fond nu s-a prescris";.
Instanța a reținut că în temeiul dispozițiilor legale citate, analiza excepției de prescripție a acțiunii în rectificare se impune a se realiza nu numai prin raportare la momentul efectuării înscrierii în cartea funciară și la modul de dobândire a dreptului de proprietate - cu titlu oneros sau gratuit - ci și la eventuala prescriere a acțiunii de fond. Or, în condițiile în care reclamanții nu au investit instanța cu o acțiune principală, la care să se raporteze acțiunea de rectificare de carte funciară, nu este posibilă analizarea nici a excepțiilor de prescripție invocate, motiv pentru care instanța urmează a le respinge.
În ceea ce privește fondul acțiunii, reținând astfel cum s-a arătat și mai sus, că prezenta acțiune în rectificare nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 34 din Legea nr. 7/1996, întrucât nu s-a solicitat în principal constatarea existenței vreunuia dintre cazurile enumerate de textul legal, nici nu s-a depus la dosar vreo hotărâre judecătorească prin care să se fi constatat anterior existența vreunuia dintre aceste cazuri, instanța a considera că petitele privind rectificarea de carte funciară sunt neîntemeiate, urmând să fie respinse.
Cu privire la excepția tardivității formulării plângerii împotriva Hotărârii Comisiei Județene, invocată de pârâta C. M., s-a avut în vedere că potrivit prevederilor art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991 împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria in a cărei raza teritoriala este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Reclamanții au susținut, prin concluziile scrise depuse la dosar, că Hotărârea privind menținerea suprafeței de 3572 mp în anexa de despăgubiri emană de la instanța de judecată, iar nu de la C. L. sau C. J., astfel încât nu sunt incidente în cauză prevederile art. 53 alin. 2 din legea nr. 18/1991.
O astfel de susținere este însă, în opinia instanței, nefondată, câtă vreme includerea reclamanților în anexa de despăgubiri s-a realizat prin Hotărârea Comisiei Județene C. nr. 109/2003, care este din nou contestată de aceștia, iar ceea ce s-a dispus prin sentința civilă nr. 2275/2011 a Judecătoriei T. a fost doar constatarea
nulității absolute parțiale a acesteia, în ceea ce privește suprafața de teren de 7928 mp, cu privire la care s-a dispus reconstituirea în natură în favoarea reclamanților.
Prin acțiunea de față, reclamanții au contestat din nou Hotărârea Comisiei Județene C. nr. 109/2003, cu privire la dispozițiile neanulate din aceasta care îi privesc.
Având în vedere însă data formulării acțiunii, precum și împrejurarea că reclamanții au mai avut un litigiu în care au contestat această hotărâre, având prin urmare cunoștință de această hotărâre cel puțin de la acel moment, se impune a se constata că termenul de formulare a prezentei plângeri, de 30 de zile, este cu mult depășit, astfel încât a fost admisă excepția tardivității invocată de pârâta C. M., cu consecința respingerii ca tardiv formulată a plângerii împotriva Hotărârii Comisiei Județene C. nr. 109/_ .
Mai departe trebuie s-a reținut că, în condițiile în care situația de carte funciară a imobilului în litigiu este în continuare aceeași, terenul aflându-se în proprietatea altor persoane, nefiind prin urmare liber din punct de vedere juridic, instanța nu poate dispune cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate, în natură, în favoarea reclamanților.
Restul petitelor deduse judecății - privind obligarea celor două comisii de fond funciar la îndeplinirea formalităților necesare pentru punerea în posesie pe vechiul amplasament și eliberarea Titlului de Proprietate în favoarea reclamanților L. I. și T.
C. D. pentru suprafața de 3572 mp, precum și obligarea pârâtului Consiliul Local
T. la eliberarea readucerea la starea inițială de arător a întregii suprafețe de teren - vor fi de asemenea respinse, având în vedere soluțiile dispuse cu privire la petitele anterioare, precum și împrejurarea că, până la acest moment, reclamanții nu au obținut titlul de proprietate asupra terenului în suprafață de 7928 mp, conform sentinței civile nr. 2275/2011, singurul înscris apt să constate dreptul lor de proprietate.
Împotriva acestei sentințe au promovat în termen legal recurs reclamanții, solicitând casarea în totalitate a hotărârii și reținerea spre soluționare a cauzei.
În motivarea cererii, învederează instanței că Hotărârea nr. 109/_, emisă de
județeană a fost comunicată cu încălcarea legii penale, semnătura recurentei de pe confirmarea de primire fiind falsificată, trecerea pe anexa de despăgubiri s-a făcut cu încălcarea legilor de fond funciar, terenul revendicat fiind liber și neatribuit nici unei alte persoane.
Instanța de fond care a pronunțat Sentința civilă nr. 2775/2011 a trecut peste voința părților, stabilind îndreptățirea la despăgubiri.
În ceea ce privește respingerea acțiunii în rectificare, se arată că în concret s-a solicitat îndreptarea înscrierilor eronate efectuate în cuprinsul Cărții F. e, care se datorează culpei experților tehnici, care au efectuat greșit expertizele de identificare a imobilelor ce aparțin pârâților, iar prin îndreptarea acestor înscrieri, se urmărește ca starea tabulară să corespundă cu situația juridică reală.
Referitor la cheltuielile de judecată, apreciază că instanța nu a adus la cunoștință reclamanților cuantumul acestora, și nici nu a cenzurat cheltuielile de judecată solicitate, deși pârâții au beneficiat de asistență juridică doar la câteva termene.
În drept, se invocă art. 299, art. 301, art. 303, art. 304 pct. 9 C.pr.civ., art. 312 C.pr.civ., art. 274 alin. 3 C.pr.civ., art. 15 lit. f din Legea nr. 146/1997.
Prin întâmpinările formulate, intimații persoane fizice solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, arătând, în esență, faptul că în mod temeinic și legal s-a admis excepția tardivității cererii în anularea hotărârii comisiei județene, care fusese atacată anterior, într-un alt dosar, respectiv_ al Judecătoriei T., iar în privința capătului de cerere privind rectificarea, aceasta nu poate opera decât în condițiile prevăzute de art. 34 din Legea nr. 7/1996.
În privința onorariilor avocațiale se arată că acestea sunt mai mult decât corecte și decente reflectând munca depusă de avocat.
Analizând recursul promovat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, T. ul reține următoarele:
Finalitatea acțiunii promovate o constituie reconstituirea dreptului de proprietate, în varianta restituirii în natură pentru o suprafață de 3572 m.p., care se identifică în CF nr. 5608 T., în condițiile în care, într-un dosar anterior, respectiv_ al Judecătoriei T., s-a constatat nulitatea absolută parțială a Hotărârii Comisiei Județene nr. 109/_, în ceea ce privește înscrierea reclamantei cu o suprafață de 1,15 ha pentru acordarea de despăgubiri, comisiile fiind obligate să purceadă la punerea în posesie pe vechiul amplasament pentru o suprafață de 7928 m.p., din CF 5708 T., pentru diferența rămasă, de 3572 m.p., urmând a rămâne înscrisă în anexa de despăgubiri.
motivarea acestei sentințe, T. ul reține faptul că reconstituirea în natură s- a realizat raportat la faptul că doar porțiunea menționată a rămas neîntabulată în favoarea altor persoane, diferența de suprafață fiind dezmembrată și înscrisă în cărți funciare noi, în favoarea altor persoane.
Susținerile experților care au realizat expertiza topografică administrativă în cauză și ale părților în legătură cu greșelile de identificare și dezmembrare a imobilului nu au fost primite de către judecătorie, câtă vreme, modul în care acestea au fost realizate, nu face obiectul analizei instanței în cauza respectivă.
Într-o atare situație, în care deja hotărârea comisiei județene a fost cenzurată de către instanța de judecată, din perspectiva îndreptățirii la restituirea în natură, reclamanții nu mai au posibilitatea repunerii în discuție a acestui aspect, rămas în puterea lucrului judecat.
În plus, potrivit art. 53 alin.2 din Legea 18/1991 plângerea promovată împotriva acestei hotărâri este tardivă, indiferent de modalitatea de comunicare a acestei hotărâri, în condițiile în care a făcut anterior obiectul analizei dosarului menționat, la cererea reclamanților.
În ceea ce privește operațiunile de rectificare a cărților funciare, tribunalul apreciază că, într-adevăr, recurenții tind să corijeze niște erori de identificare topografică, cadastrală săvârșite de către experți, așa încât, chiar dacă nu sunt incidente prevederile art. 908 N.C.civ. o asemenea cerere este admisibilă întâlnindu-se mai multe situații de acest gen în practica judiciară.
Însă, chiar dacă acest petit ar fi admisibil în maniera în care a fost formulat, este lipsit de relevanță, în contextul în care reclamanții nu mai pot rediscuta îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament așa cum s-a arătat.
Referitor la cheltuielile de judecată contestate, T. ul apreciază că acestea sunt proporționale cu munca depusă de către avocat și complexitate cauzei, indiferent de faptul că avocații nu s-au prezentat la toate termenele de judecată,aceștia formulând întâmpinare și participând la majoritatea termenelor, raportat la momentul împrocesuării părților pe care le-au reprezentat.
De remarcat că onorariul cuvenit pârâtei SC I. S.R.L. a fost redus de la 5000 lei la 2000 lei.
Față de cele ce preced, T. ul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții reclamanți L. I. și T. C. D. împotriva Sentinței civile nr. 361 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul ca fiind temeinică și legală.
În baza art. 274 C.pr.civ., reținând culpa procesuală a recurenților, tribunalul îi va obliga pe aceștia să plătească intimatei C. M. suma de 1.000 lei, intimatului D.
I. suma de 2.700 lei și intimatei S.C. I. S.R.L. suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanțelor depuse în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții reclamanți L. I. și T.
D. împotriva sentinței civile nr. 361 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
Obligă recurenții să plătească intimatei C. M. suma de 1.000 lei, intimatului
I. suma de 2.700 lei și intimatei S.C. I. S.R.L. suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2013.
Președinte, O. R. G. | Judecător, O. -C. T. | Judecător, A. -F. D. |
Grefier, L. C. |
L.C. 26 Iunie 2013
Red. O.T./tehnored. C.H. 2 ex./ 2 iulie 2013.
Jud. fond. A. G. N. - JUDECĂTORIA TURDA
| ← Decizia civilă nr. 242/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 782/2013. Fond funciar → |
|---|
