Decizia civilă nr. 758/2013. Fond funciar
Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 758/2013
Ședința publică de la 16 Iulie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. S. B.
Judecător E. L.
Judecător C. -V. B. Grefier G. P.
S-a luat spre examinare contestația în anulare promovată de către recurenta M. S. D. prin mandatar S. L. în contra Deciziei nr. 209 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., privind și pe intimații C. L. PENTRU S. D. DE P. N., C. J. PENTRU S. D. DE P. A. T. C., C. P. M.
B., A. DE P. ȘI I. PENTRU A. ( A. ) C., P. N., având ca obiect fond funciar_ .
La apelul nominal făcut în ședința publică de la ora 09:53, cauza fiind fixată pentru ora 09:30 în vederea constituirii legale a completului de recurs, a răspuns reprezentantul intimatului C. P. M. B., avocat A. Mare, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
Tribunalul dispune a se consemna că în prezenta cauză s-a admis cererea de abținere a domnului judecător A. F. D. formulată în acest dosar, în componența completului de judecată în locul domnului judecător intrând doamna judecător C. V. B. . De asemenea, prin Încheierea civilă nr. 187/CC/R din_, cererea de recuzare formulată la termenul de judecată anterior de către contestatoare împotriva doamnei judecător S. Ana S. a fost respinsă. Procedura este legal îndeplinită, astfel că solicită părții prezente să arate dacă are alte cereri.
Avocat A. Mare, cu privire la excepția de inadmisibilitate relativ la teza 2 din art. 318 alin. 1 C.pr.civ. anterior, pentru acuratețe deoarece s-a invocat la termenul anterior că ar fi fost tardivă întâmpinarea, depune dovada primirii citației și a motivelor-dezvoltării motivelor contestației la data de 18 iunie 2013, deci chiar în ziua ședinței de judecată, 19 iunie a reușit să transmită prin fax la dosar întâmpinarea, astfel că era în imposibilitate de a o formula anterior cu 5 zile înaintea termenului de judecată. Tribunalul va aprecia valoarea acestui înscris ca fiind întâmpinare sau concluzii scrise. Interpelat fiind de către instanță, avocat A. Mare arată că a invocat inadmisibilitatea cu privire la întreaga contestație în anulare, nu doar cu privire la unul din motive. Cu scriptul depus azi, face dovada faptului că motivele contestației au fost primite
în 18, iar termenul de judecată era 19 și susține excepția.
Raportat la scriptul depus azi, tribunalul apreciază întâmpinarea formulată în termen și acordă cuvântul pe excepția invocată și pe cea pusă în discuție cu privire la teza a doua.
Avocat A. Mare arată potrivit întâmpinării, că apreciază că e incidentă excepția inadmisibilității având în vedere că indicatele motive nu se încadrează în dispozițiile art. 318 alin.1 C.pr.civ. anterior indicat ca temei de drept de contestatoare, practic prin toate formulările contestatoarei se încearcă o reanalizare a stării de fapt, ceea ce înseamnă cu totul altceva,în opinia sa recurenta încearcă o rejudecare, lucru inadmisibil. Cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depuse la termenul anterior.
Tribunalul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Prin Decizia civila nr. 209/2013 a Tribunalului C. a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamanta M. S. D. împotriva Sentinței civile nr. 410/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, pe care o menține in totul.
A fost respinsa cererea intimatului Composesoratul Urbarial Plaiul M.
privind cheltuieli de judecata in recurs.
Pentru a pronunta această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta solicită reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea sa asupra terenurilor cu care antecesorii săi au fost înscriși în CF nr. 242 B. și corelativ, anularea titlului de proprietate emis în favoarea Composesoratului în privința acestor terenuri.
În mod corect au fost respinse aceste cereri ale reclamantei, de către prima instanță, având în vedere actele depuse la dosarul cauzei.
Astfel, din copiile cărților funciare depuse în recurs, Tribunalul a constatat că terenurile înscrise în CF nr. 242 B. au fost înscrise inițial în alte cărți funciare.
În CF nr. 160 B. (depusă în traducere la filele 80-99 din recurs), la poziția B+62 s-a notat că imobilele de sub nr. A I 1-23 se transcriu în CF nou nr. 242, în proprietatea comunității urbariale (f. 97).
De asemenea, în CF nr. 84 B., la poziția B+4, s-a notat că imobilul de sub nr. A +1 se transcrie în CF nou nr. 242, în proprietatea comunității urbariale (fila 106).
Așadar, imobilele din CF nr. 242 B. au aparținut comunității urbariale, fiind astfel în coproprietate forțată.
În consecință, antecesorii reclamantei, înscriși sub B + 397, 398 în CF nr.
242 B., aveau doar o cotă parte, dreptul de proprietate fiind deținut în indiviziune, alături de ceilalți proprietari înscriși în cartea funciară.
În astfel de cazuri, dreptul de proprietate nu poate fi reconstituit doar în favoarea unuia dintre coproprietari, astfel cum solicită reclamanta, care dorește să i se atribuie în proprietate exclusivă un teren ce ar fi aferent cotei deținute de antecesorii săi, ci dreptul de proprietate se reconstituie tot în indiviziune, în favoarea formei asociative, în speță composesoratul.
De altfel, chiar și prin cererea depusă de Ile Tatiana în baza Legii nr. 169/1997, înregistrată în 23 ianuarie 1998 (fila 5 dosar fond), aceasta a solicitat 2,10 ha pădure urbarială. Așadar, Ile Tatiana avea reprezentarea faptului că pădurea era proprietate comună.
Antecesorii reclamantei, Ile V. și soția M., născută Albiter, au fost întabulați sub B + 397, 398 în CF nr. 242 B., în baza contractului de vânzare cumpărare, depus de reclamantă la fila 6 din volumul I. În acest contract s-a stipulat că se vinde lui Ile V. și soția M., născută Albiter, parte din pădurea
și pășunea comunală cuprinsă în CF nr. 242 B. . Deci, aceștia nu au dobândit o proprietate exclusivă, ci doar o cotă parte din pădurea și pășunea comunală, astfel cum s-a stipulat în mod expres în contractul de vânzare cumpărare.
Numita Ile Tatiana a solicitat, prin cererea formulată în anul 2000, în calitate de moștenitoare a defunctului Ile V., reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din CF nr. 242 B. . Cum Ile V. a deținut o cotă parte din proprietatea comună a urbariarilor, nu i se poate restitui dreptul de proprietate separat de restul coproprietarilor înscriși în cartea funciară.
În consecință, în mod corect a reținut prima instanță că titlul de proprietate emis în favoarea Composesoratului urbarial a fost legal emis, cu respectarea prevederilor art. 26-28 din Legea nr. 1/2000, întrucât dreptul de proprietate nu se reconstituie în favoarea în favoarea fiecărei persoane care a formulat cerere de reconstituire în privința pădurii și pășunii comunale.
Pentru motivele reținute anterior, susținerile recurentei privind îndreptățirea sa la cota parte din terenurile înscrise în CF 242 B., pădure și pășune comunală, nu pot fi primite.
De asemenea, întrucât reclamanta nu justifică interes în anularea unui titlu de proprietate decât dacă, în urma anulării, terenul respectiv i-ar putea fi restituit, motivele invocate în recurs privind nelegalitatea titlului emis în favoarea composesoratului, altele decât îndreptățirea sa la respectivul teren, nu pot fi primite.
Față de cele reținute anterior, tribunalul a constatat că în mod corect a prima instanță a respins cererea în probațiune formulată de către reclamantă, privind efectuarea unei expertize de identificare a terenului composesoratului, o astfel de probă nefiind utilă cauzei, date fiind actele depuse la dosar.
Recurenta a mai arătat că antecesorii săi au deținut teren în proprietate exclusivă, fiind înscriși în alte cărți funciare, dar acele terenuri nu au fost solicitate prin cererile depuse la Legea 169/1997 și la Legea 1/2000, cu nr. 54/_ și 54/221/_ și deci, nu au fost avute în vedere de C. locală la soluționarea cererilor și nici de către C. J. C. la emiterea Hotărârii nr. 716/_ .
Ori, prezenta acțiune a fost formulată ca plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene nr. 716 din_ .
În plângerea sa, reclamanta a solicitat cei 2,10 ha pădure ceruți de antecesoarea sa, Ile Tatiana.
Așa cum s-a arătat anterior, cererea formulată de Ile Tatiana avea ca obiect 2,10 ha pădure urbarială, astfel că, în baza acestei cereri, nu se putea acorda teren în proprietate exclusivă.
Așadar, în mod corect prima instanță a respins plângerea formulată de reclamantă împotriva Hotărârii nr. 716 din_ a Comisiei Județene C. .
Față de toate aceste considerente și în baza art. 312 C.pr.civ. tribunalul a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamanta M. S. D. împotriva Sentinței civile nr. 410/_, pronunțată in dosar nr._ al Judecatoriei Huedin, pe care a menținut-o în totul.
A respins cererea intimatului Composesoratul Urbarial Plaiul M. B. privind cheltuieli de judecată în recurs, acestea nefiind dovedite.
Împotriva hotărârii recurenta M. S. D. a formulat contestație în anulare solicitând admiterea contestației în anulare.
In sustinere arata că dezlegarea dată recursului este rezultatul unor erori materiale - art. 497 alin. 2 pct. 2 cod de procedură civilă nou, respectiv considerarea că imobilele din CF 242 B. au aparținut comunității urbariale, astfel că sunt în coproprietate forțată și consecință antecesorii reclamantei înscriși sub B + 397, 398 din CF nr. 242 B., aveau doar o cotă
parte, dreptul de proprietate fiind deținut în indiviziune, alături de ceilalți proprietari, constituie o gravă eroare materială .
Aceasta eroare materială s-a făcut și atunci când s-a considerat că Ile Tatiana, a cerut prin cererea din 23 ianuarie 1998 doar 2,10 ha pădure urbarială și că ea avea reprezentarea faptului că pădurea este proprietate comună.
Tot din eroare s-a considerat și că pădurea și pășunea comunală este același lucru cu pădure și pășune urbariala si composesorala, și ca antecesorii reclamantei au fost întabulați în CF 242 în baza contractului de vânzare-cumpărare, contract în care s-ar prevedea că se vinde parte din pădurea și pășunea comunală și consecință ei nu au dobândit o proprietate exclusivă ci doar o cotă parte din pădurea și pășunea
comunală, sinonim cu composesorală.
Un alt motiv de contestație în anulare este, că respingând recursul a omis să cerceteze unul din motivele de casare invocate și anume restituirea către reclamantă a sumei ele 50 000 lei încasată ilegal de Composesoratul Urbarial "Plaiul M. " B. cu titlu de subvenții - art.497 alin. 2 pct. 3 cod de procedură c i v i l ă .
Composesoratul Urbarial Plaiul M. B. s-a constituit abia în_ prin Sentința nr. 711/_, adică după depunerea cererilor de reconstituire ale antecesorilor contestatoarei reclamante.Cererile antecesorilor reclamantei, datează din 1998 și 2000.
În schimb Composesoratului i s-a validat o suprafață de teren pe care nu a avut-o niciodată, eliberându-i-se Titlul de proprietate pentru terenul cuvenit contestatoarei, fară nici un act doveditor corect, legal și pertinent, cu toate ca, așa cum prevede și legea nu i se putea reconstitui mai mult decât a avut anterior în proprietate.
Or instanța, din eroare nu a observat că prin procesul verbal din_ (filele 301-305 dosar), averea totală a composesoratului era de 234 "antici", suprafața ce o avea și la data naționalizării, conform procesului verbal din_ (filele 317-318 dosar). Dacă s-ar fi văzut și analizat aceste probe, instanța de recurs nu ar fi căzut într-o eroare gravă și desigur alta era soluția, nefiind
încălcat nici dreptul la apărare și la un proces echitabil.
În ce privește suprafața reală și actuală a celor 234 antici, instanța a considerat-o, dintr-o eroare gravă, ca fiind aceiași, probabil, cu suprafața reconstituită prin titlul de proprietate nr. 12 din_ atacat, adică 441 ha și 3900 mp.
În realitate, așa cum a reușit să afle contestatoarea studiind evoluția măsurătorilor de suprafață din cele mai vechi timpuri până azi, "antic" vine de la măsurile vechi, "picior olimpic"1și "piciorul antic", care aveau o suprafață de 0,3083 mp, ceea ce tradus azi înseamnă 144,3075 ha !
Așadar, conform acestei decizii și conform înscrierilor din CF 242 B., la acea dată erau înscriși ca proprietari ai terenurilor în litigiu antecesorii și autorii contestatoarei reclamante și consecință aceste imobile nu au cum să se regăsească în patrimonial Composesoratului.
Tocmai de aceia composesoratul a eșuat și în încercarea de înscriere în CF 242 B. a unei suprafețe de 590 ha, cum rezultă și din Incheiarea nr. 6409/_ de sub B433, prin care s-a respins cererea de întabulare a composesoratului.
Toate acestea, ce din eroare nu au fost observate și avute în vedere, constituie aceleași grave erori materiale.
Ad 2. — Din eroare materială s-a considerat că Ile Tatiana, a cerut prin cererea din 23 ianuarie 1998 doar 2,10 ha pădure urbarială și că ea avea reprezentarea faptului că pădurea este proprietate comună.
Este adevărat că la data de_ Ile Tatiana a depus cererea nr. 54 pentru terenul în suprafață de 2,10 ha din pădurea urbarială, însă la data de_ depune sub același număr 54/221 o a doua cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate a întregului teren avut în CF 424.
Și C. L. B. a participat la inducerea în eroare a instanței prin cale două adrese contradictorii comunicate.
Prin adresa nr. 2968/_ (fila 21 fond) spune că "suprafața de teren - pădure și pășune - solicitată în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 892/1934 din CF 242 B., nu se află la dispoziția comisiei comunale, ea aparținând Composesoratului. In concluzie, comisia comunală nu poate să
propună comisiei județene validarea suprafeței solicitate" . Apoi, o lună mai târziu, la_ prin adresa nr. 3280 (fila 20) spune că: ""defuncta Ile Tatiana a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii nr. 18/1991, adică cererea nr. 492/_, prin care a primit 1 ha pădure la locul Ponița. Alte cereri nu s-au găsit. "
Or astea trebuia să dea de gândit instanțelor și să verifice cum de s- au pierdut cererile de reconstituire și cum se face că după două luni, la_ ,
județeană de fond funciar C., prin Hotărârea contestată nr. 716, respingând contestația reclamantei, face referire la nr. 54/_ și nr. 54/221/_ !!!
Or astea trebuia să dea de gândit instanțelor și să verifice cum de s-au pierdut cererile de reconstituire și cum se face că după două luni, la_, C.
J. de Fond Funciar C., prin Hotărârea contestată nr. 716, respingând contestația reclamantei, face referire la nr. 54/_ și nr. 54/221/_ !!
Ad 3. - Pădurea și pășunea comunală nu este același lucru cu pădure și pășune composesorală, iar antecesorii reclamantei au fost intabulați în CF 242 în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 892/1934 !!!
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Composesoratul Urabrial
Plaiul M. B. a invocat excepția inadmisibilității cererii contestatiei in anulare, intrucat motivele invocate de către contestatoare nu se încadrează în dispoz. art. 318 alin. 1 C.pr.civ, referitoare la contestația în anulare specială.
Pe fondul cauzei, intimatul solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Analizând contestația în anulare prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul retine urmatoarele:
Analizand cu prioritate exceptia inadmisibilitatii contestatiei in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 318 al 1 C.pr. civ, tribunalul retine urmatoarele:
Contestația în anulare promovată se întemeiază pe prevederile art.318 Cod procedură civilă, respectiv vizează săvârșirea unor greșeli materiale de către judecătorii instanței de recurs.
În literatura de specialitate și în practica judiciară s-a stabilit că sunt greșeli materiale acele erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept urmare pronunțarea unor soluții
greșite, fiind vorba despre acele greșeali pe care o comite instanța, prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care conduc la o solutie gresita.
Potrivit dispozitiilor art. 318 C.pr. civ, "hotararile instantelor de recurs pot fi atacate cu contestatie in anulare cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale " ,textul de lege avand in vedere greseli materiale cu caracter procedural, contestatia in anulare neoutand fi admisa atunci cand se invoca stabilirea eronata a situatiei de fapt in urma aprecierii probelor sau interpretarii faptelor ori rezultatul interpretarii unui text de lege, intrucat acestea echivaleaza cu o greseala de judecata.
Contestatoarea arata ca in mod gresit instanta de recurs a considerat că
imobilele din CF 242 B. au aparținut comunității urbariale, astfel că sunt în coproprietate forțată și consecință antecesorii reclamantei înscriși sub B + 397, 398 din CF nr. 242 B., aveau doar o cotă parte, dreptul de proprietate fiind deținut în indiviziune, alături de ceilalți proprietari, constituie o gravă eroare materială ; ca Ile Tatiana, a cerut prin cererea din 23 ianuarie 1998 doar 2,10 ha pădure urbarială și că ea avea reprezentarea faptului că pădurea este proprietate comună și că pădurea și pășunea comunală este același lucru cu pădure și pășune urbariala si composesorala, și ca antecesorii reclamantei au fost întabulați în CF 242 în baza contractului de vânzare-cumpărare, contract în care s-ar prevedea că se vinde parte din pădurea și pășunea comunală și consecință ei nu au dobândit o proprietate exclusivă ci doar o cotă parte din pădurea și pășunea
comunală, sinonim cu composesorală.
Analizand sustinerile contestatoarei, tribunalul constata ca din interpretarea textului art. 318 C.pr. civ rezulta ca acesta vizează greșeli de fapt nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale, ori aspectele enumerate de contestatoare nu pot fi asimilate intelesului de greseala materiala, conform dispozitiilor legale mai sus aratate.
A considera altfel, ar însemna ca părțile să poată solicita rejudecarea căii de atac, ceea ce ar echivala cu o opoziție la o hotărâre irevocabilă, așa încât contestația în anulare ar deveni o cale ordinară de atac.
Analizand contestația în anulare referitoare la nemotivarea recursului împotriva Deciziei nr. 209/2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului
C., tribunalul retine urmatoarele:
Contestatoarea sustine că instanta de recurs respingând recursul a omis să cerceteze unul din motivele de casare invocate și anume restituirea către reclamantă a sumei ele 50 000 lei încasată ilegal de Composesoratul Urbarial "Plaiul M. " B. cu titlu de subvenții - art.497 alin. 2 pct. 3 cod de procedură c i v i l ă .
Analizand acest motiv al contestatiei in anulare tribunalul il gaseste ca fiind neantemeiat avand in vedere faptul ca in considerentele deciziei s-a statuat faptul ca recurenta nu este o persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate, motivul invocat referitor la restituirea către reclamantă a sumei ele 50 000 lei încasată ilegal de Composesoratul Urbarial "Plaiul M. " B. cu titlu de subvenții, avand caracter subsidiar nu se impunea a fi motivat distinct, deducandu-se ca implicit a fost respins si acest motiv pentru aceleasi considerente .
Tribunalul, retine ca in acelasi sens s-a pronuntat Curtea Europeana a Drtepturilor Omului in cauza Buzescu contra Romaniei in care a statuat ca cu toate acestea, desi art. 6 alin. 1 din Conventie obligã instantele sã îsi motiveze hotãrârile, nu poate fi interpretat în sensul impunerii unui rãspuns detaliat pentru fiecare argument, iar intinderea obligatiei de a motiva poate
varia în functie de natura hotãrârii si trebuie stabilitã în lumina circumstantelor cauzei.
Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, tribunalul va admite excepția inadmisibilității contestației la executare referitoare la motivul invocat privind eroarea materială și respinge ca inadmisibilă contestația în anulare referitoare la acest motiv, va respinge ca nefondată contestația în anulare referitoare la nemotivarea recursului împotriva Deciziei nr. 209/2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C. pe care o menține în totul. In temeiul dispozitiilor art. 274 C. pr. civ va obliga contestatoarea să plătească intimatului Composesoratul Urbarial P. M. B., suma de 900 lei, cheltuieli de judecată în contestația în anulare, reprezentand onorariu
avocatial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția inadmisibilității contestației la executare referitoare la motivul invocat privind eroarea materială și respinge ca inadmisibilă contestația în anulare referitoare la acest motiv.
Respinge ca nefondată contestația în anulare referitoare la nemotivarea recursului împotriva Deciziei nr. 209/2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C. pe care o menține în totul.
Obligă contestatoarea să plătească intimatului Composesoratul Urbarial
P. M. B. suma de 900 lei cheltuieli de judecată în contestația în anulare.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Iulie 2013.
Președinte, F. S. B. | Judecător, E. L. | Judecător, C. -V. B. |
Grefier, G. P. |
G.P. 17 Iulie 2013
Red FSB/AP/2 EX/_
← Decizia civilă nr. 741/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 1234/2013. Fond funciar → |
---|