Decizia civilă nr. 768/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECIZIE CIVILĂ NR. 768
Ședința publică din data de 09 iulie 2013 Completul compus din:
Președinte: DP, vicepreședinte tribunal Judecător: D. G.
Judecător: C. D. Grefier: P. A.
S-au luat în examinare recursul declarat de recurenta G. L. I. G. M.
-TRADUCĂTOR AUTORIZAT, împotriva sentinței civile nr. 1297/_, pronunțată în dos. nr._ a Judecătoriei Z., având ca obiect,contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurente, av. Nedriță Lucian I., cu delegație depusă la dosar la fila 26, lipsă fiind intimata D. G. a F. P. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul registratură de către intimată întâmpinare.
Se comunică un din întâmpinare cu reprezentantul recurentei, care solicită acordarea unui termen scurt pentru studiul actelor comunicate.
Reprezentantul recurente, av. Nedriță Lucian I., depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Instanța lasă cauza la a doua strigare, pentru a da posibilitatea reprezentantului recurentei să studieze întâmpinarea.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurente, av. Nedriță Lucian I., cu delegație depusă la dosar la fila 26, lipsă fiind intimata D. G. a F. P. S. .
Reprezentantul recurente, av. Nedriță Lucian I. arată că a solicitat suspendarea judecății cauzei în dosarul_ aflat pe rolul Judecătoriei Z. până la soluționarea dosarului aflat pe rolul T. ui Ilfov. De asemenea mai arată că în baza dosarului execuțional nr.25163780/31/_ /37984 s-a început procedura de executare silită împotriva recurentei.
Reprezentantul recurente, av. Nedriță Lucian I. solicită admiterea recursului pentru motivele descrise pe larg în cererea de recurs.
T .
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr. 1297/24 aprilie 2013 Judecătoria Zalău a respins cererea de suspendare a executării silite, formulate de către contestatoarea G. L.
I. G. M., în contradictoriu cu intimata D. G. a F. P. S. - A.
F. P. Z. .
A fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea G. | L. | |
I. G. | M. în contradictoriu cu intimata D. G. a F. P. S. | - A. |
F. P. Z., privind anularea titlului executoriu nr. 2077 și a somației nr. 30/_
/37984, precum și a tuturor măsurilor de executare silită efectuate în baza acestora. În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că prin contestația formulată, contestatoarea G. L. I. G. M. a chemat în judecată intimata D. G. a F. P. S. - A. F. P. Z., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze titlul executoriu nr. 2077 și a somației nr. 30/_ /37984, precum și toate măsurile de executare silită efectuate în baza acestora, suspendare a
executării silite, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, contestatoarea a arătat, în esență, că pe de o parte, DGFP S. - Activitatea de Inspecție Fiscală nu era organul competent să efectueze inspecția fiscală și să semită raportul și decizia de impunere, întrucât la data emiterii acestor acte nu avea domiciliul fiscal în municipiul Z. .
Pe de altă parte, contestatoarea arată că actele contestate sunt nelegale, întrucât intimata în mod greșit a concluzionat că imobilul situat în Voluntari strada
E. Racoviță nr. 31-33, județul Ilfov ar fi fost folosit în alte scopuri decât activitatea economică pentru care a fost autorizată.
Pe cale de consecință de DGFP S. - Activitatea de Inspecție Fiscală nu era organul competent teritorial să emită titlul executoriu nr. 2077 care a fost emis cu încălcarea normelor de competență teritorială prevăzute în mod imperativ în Codul de pr. fiscală și pe cale de consecință Titlul Executoriu nr. 2077 este nelegal.
În drept, s-au invocat dispozițiile Cod fiscal, Cod pr. fiscală și Cod pr.civ.
Contestatoarea a invocat de asemenea, excepția de nelegalitate a raportului de inspecție fiscală nr. 265/_ emis de DGFP S. - Activitatea de Inspecție Fiscală și a Deciziei de Impunere nr. 265/IA/_ emisă de DGFP S. - Activitatea de Inspecție Fiscală.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației, arătând în esență că executarea silită s-a declanșat în baza art. 133 alin.1 Cod procedură fiscală, iar pe calea contestației la executare poate fi pusă în discuție numai legalitatea actelor de executare, nu și temeiul legal al impozitului sau taxei datorate. Apoi, a arătat că s-au respectat întrutotul cerințele legii cu privire la forma actelor de executare și organele competente, nulitatea expresă și absolută prevăzută de art. 46 din Codul de procedură fiscală nefiind incidentă în cauză.
În ședința publică din data de 18 aprilie 2012 instanța de fond a respins
cererea de suspendare a executării silite. Potrivit art. 403, alin. 1 C.pr.civ. ,,până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel."; Contestatoarea nu și-a îndeplinit obligația de a consemna cauțiunea. Nefiind îndeplinită condiția de constând în depunerea cauțiunii în cuantumul fixat de instanță, cererea a fost respinsă.
În ședința publică din data de_, în temeiul art. 4 alin. 1 din Legea 554/2004, instanța de fond a sesizat Tribunalul Sălaj - Secția civilă, cu excepția de nelegalitate a raportului de inspecție fiscală nr. 265/_ emis de DGFP S. și a deciziei de impunere nr. 265/IA/_ emisă de DGFP S., invocată de contestatoare și a dispus suspendarea judecării cauzei pe perioada soluționării excepției.
La data de 24 aprilie 2013 a fost reluată judecata.
Contestatoarea a formulat cerere de suspendare judecății până la soluționarea dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Ilfov.
În ședința publică din data de 24 aprilie 2013 instanța de fond a respins cererea de suspendare a judecății, întrucât soluționarea prezentului dosar nu depinde de soluția ce urmează a fi pronunțată în dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Ilfov.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că titlul de creanță fiscală în cazul de față îl reprezintă decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 265 din_ .
Împotriva titlului de creanță, cel care se consideră lezat în drepturile sale are drept la contestație pe calea contenciosului fiscal, în condițiile reglementate de cap. I Titlul IX din Codul de procedură fiscală.
Potrivit art. 141 alin.2 Cod procedură fiscală, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege, executarea silită urmând a se efectua pe temeiul titlului executoriu formal emis de organul de executare competent în baza alineatului 1 al aceluiași articol.
Contestația la executare nu poate privi titlul executoriu propriu-zis, respectiv decizia de impunere, potrivit art. 172 alin.3 din O.G. 9272003 Codul de procedură fiscală, deoarece pentru contestarea lui există procedura specială prevăzută de lege, contenciosul fiscal.
Așa fiind, orice dezbatere cu privire la fondul raportului de drept fiscal este nerelevantă câtă vreme contestația la executare nu poate fi îndreptată împotriva titlului de creanță care constituie titlu executoriu.
Pe baza titlului de creanță - decizia de impunere, organul fiscal a emis titlul executoriu formal prevăzut de art. 141 alin.1 Cod procedură fiscală. S-a început apoi executarea silită prin comunicarea somației, în condițiile art. 145 Cod procedură fiscală.
Contestatoarea susține că decizia nr. 265/2012 pentru accesorii a fost emisă cu nerespectarea prevederilor legale referitoare la conținutul acesteia și este nulă absolut fiindcă a fost emisă de un organ fiscal necompetent, iar nerecunoașterea deductibilității TVA este contrară legii fiscale.
Criticile aduse de către contestatoarea titlului de creanță pot face obiectul doar al controlului de fond administrativ-fiscal.
Executarea silită se efectuează împotriva contestatoarei în baza unui titlu executoriu formal - titlul nr. 2077, emis în condițiile art. 141 Cod procedură fiscală, pe baza deciziei nr. 265/2012. Organul de executare competent nu poate fi decât organul fiscal care a emis titlul de creanță.
În cadrul controlului de fond administrativ-fiscal urmează a fi stabilit dacă într-adevăr organul fiscal intimat era competent a emite decizia de impunere, raportat la domiciliul fiscal pe care contestatoarea îl avea la data efectuării controlului și a emiterii deciziei de impunere.
Față de toate aceste considerente, prima instanță în baza art. 174 alin.5 din
O.G. 92/2003, a respins contestația la executare formulată de contestatoare privind anularea titlului executoriu nr. 2077 și a somației nr. 30/_ /37984, precum și a tuturor măsurilor de executare silită efectuate în baza acestora.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs contestatoarea G.
L. I. G. M. solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii atacate în
sensul de a se dispune suspendarea judecății pricinii din acest dosar până la soluționarea dosarului nr._ aflat pe rolul T. ui Ilfov, secția civilă, iar în subsidiar admiterea contestației la executare așa cum a fost formulată.
În motivul de recurs invocat contestatoarea solicită a se dispune nulitatea sentinței pentru încălcarea de către instanță a formelor de procedură întrucât deși sentința a fost pronunțată la un termen ulterior dezbaterilor sentința nu include încheierea de dezbateri în care să fie cuprinse și concluziile finale ale părților și mersul dezbaterilor, iar această dispoziție legală are caracter imperativ și neîntocmirea încheierii de dezbateri atrage nulitatea absolută a hotărârii. Se arată apoi că sentința cuprinde erori grave cum ar fi referința la o ședință de judecată din data de 17 aprilie 2013 în condițiile în care, la data de 17 aprilie 2013 nu fusese stabilit un termen de judecată și se face referire la decizia nr. 265/_ ca fiind titlul de creanță fiscală dar în speță nu a fost emisă și depusă la dosarul cauzei o astfel de decizie dar și referința la dosarul nr._ aflat pe rolul T. ui Ilfov, care are ca obiect acțiune în anulare promovată de contestatoare împotriva Deciziei nr. 111/2012, a Raportului și a Deciziei nr. 265/JA/2012. Se arată apoi că, motivarea sentinței conține motive contradictorii în sensul că în cererea de suspendare formulată de contestatoare instanța reține că soluționarea dosarului nu depinde de soluția ce urmează a fi dată în dosarul nr._ de pe rolul T. ui Ilfov, pe când în privința fondului cauzei instanța reține că în cadrul controlului de fond administrația fiscală urmează a fi stabilit dacă organul fiscal era competent să emită decizia de impunere, situație în care dacă nu era competent ar duce în mod inevitabil la admiterea acțiunii în anulare și la desființarea Deciziei nr. 264/IA/2012. Se consideră apoi că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal întrucât titlul executoriu nr. 2077 din_ emis de Administrația F. P. a Municipiului Z. nu era organul fiscal competent să emită titlul executoriu ci era competent teritorial organul în a cărui rază teritorială își avea domiciliul, la momentul emiterii titlului executoriu, respectiv în Voluntari str. E. Racoviță nr. 31-33, vila F01A, județul Ilfov. Se arată apoi că Raportul și Decizia nr. 265/IA
/2012 sunt nelegale ca fiind emise de un organ fiscal necompetent respectiv de DGFP S. care nu era competent să efectueze inspecția fiscală și să emită Raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere ci DGFP Ilfov (Administrația
F. P. Voluntari) și nu DGFP S. - Activitatea de Inspecție Fiscală. Deci la data efectuării inspecției fiscale emiterii Raportului și a Deciziei nr. 265/IA /2012 contestatoarea nu avea domiciliul fiscal în județul S. - Municipiul Z., astfel că raportul și Decizia nr. 265/IA /2012 sunt nelegale șu nule absolut, fiind emise cu încălcarea art. 33, alin. 1 Cod procedură fiscală de către un organ fiscal necompetent. Mai precizează contestatoarea că însăși DGFP S. își contrazice concluzia că imobilul nu este folosit de contestatoare pentru alte scopuri, decât activitatea economică autorizată atunci când se acceptă deducerea chiar parțială a TVA-ului aferent cheltuielilor cu utilitățile care se operează atunci când imobilul este folosit de contestatoare pentru activitatea economică autorizată.
Mai arată contestatoarea că prin prezentul recurs atacă și decizia de respingere a cererii de suspendare a judecății care se bazează pe prevederile art. 244, alin. 1, pct. 1 din codul de procedură civilă în vigoare la data începerii procedurii de executare silită, iar în cazul în care Tribunalul Ilfov va aproba acțiunea în anulare se va desființa Raportul și Decizia fapt ce va avea influență asupra soluției ce se va pronunța în prezentul dosar.
Recursul contestatoarei G. L. I. G. M. nu este întemeiat.
În primul motiv de recurs contestatoarea invocă nulitatea sentinței civile nr. 1297/_ pronunțată de Judecătoria Zalău întrucât lipsește încheierea din 17 aprilie 2013 nu a fost stabilit un termen de judecată.
Nu este întemeiat acest motiv de recurs întrucât conform citativului cu stadiul procesual termenul de judecată stabilit în cauză a fost pentru data de 24 aprilie 2013(f.92, dosar fond).
La termenul de judecată din 24 aprilie 2013 rezultă din practicaua întocmită că la acest termen de judecată nu s-a prezentat nimeni motiv pentru care s-a amânat pronunțarea în cauză pentru data de 29 aprilie 2013 timp în care părțile puteau formula concluzii scrise.(f.118-dosar fond).
Conform minutei din 29 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Zalău s-a respins cererea de suspendare a executării silite dar și contestația la executare formulată de contestatoarea recurentă chiar dacă în sentința civilă nr. 1297/_ s-a trecut data de 24 aprilie 2013.(f.120-dosar fond).
De asemenea se poate observa și faptul că, din eroare s-a făcut menținerea în practicaua sentinței civile că mersul dezbaterilor și concluziile părților pe fond sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 17 aprilie 2013.
Or, se poate observa din actele dosarului că în data de 17 aprilie 2013 nu a fost stabilit termen de judecată ci doar în data de 24 aprilie 2013 când cauza a fost soluționată.
Se arată apoi de contestatoare că sentința civilă cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii întrucât se face referire la o ședință de judecată din 17 aprilie 2013 sau la decizia nr. 265/_ care nu a fost depusă la dosarul cauzei sau referirea la un dosar nr._ aflat pe rolul T. ui Ilfov. Numai că așa cum s-a menționat din eroare s-a făcut în practicaua sentinței referire la încheierea de ședință din 17 aprilie 2013, iar decizia de impunere nr. 265/IA
/2012 emisă de DGFP S. se află la dosarul cauzei la filele 25-28, iar cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare a fost respinsă prin sentința civilă recurată.
S-a reținut în considerentele sentinței civile cu privire la cererea de suspendare a judecății până la soluționarea dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Ilfov că în ședința publică din 24 aprilie 2013 instanța a respins cererea d suspendare a judecății, întrucât soluționarea prezentului dosar nu depinde de soluția ce urmează a fi pronunțată în dosar nr._ aflat pe rolul T. ui Ilfov.
Deci nici acest motiv de recurs nu este întemeiat.
Se arată apoi, că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv că pentru emiterea titlului executoriu nr. 2077 era competent organul din raza teritorială în care își avea domiciliul contestatoarea, la momentul emiterii titlului respectiv cel din Voluntari str. E. Racoviță nr. 31-33, vila F01A, jud. Ilfov și nu cel situat în Municipiul Z. .
Cu privire la acest motiv de recurs trebuie reținut că contestația la executare nu poate nici titlul executoriu propriu zis, respectiv decizia de impunere potrivit art. 172, alin. 3 din OG nr. 927/2003 Cod ul de procedură fiscală, întrucât pentru contestarea lui există o procedură specială prevăzută de lege, respectiv contenciosul fiscal.
Pe baza titlului de creanță organul fiscal a emis titlul executoriu, prevăzut de art. 141 alin. 1 Cod procedură fiscală și s-a început executarea silită conform art. 145 Cod procedură fiscală.(f.76 dosar fond).
Executarea silită se efectuează împotriva contestatoarei în baza titlului executoriu - titlul nr. 2077, emis pe baza deciziei nr. 265/2012, iar organul de executare competent nu poate fi decât organul fiscal care a emis titlul de creanță. Deci, Administrația F. P. a Municipiului Z. și cu Administrația F. P. Voluntari, cum susține contestatoarea recurentă.
Desigur că atunci când titlul de creanță devine executoriu și este pus în executare, contestația la executare are ca obiect numai aspecte formale ale executării, inclusiv titlul executoriu, fără însă a se putea antama fondul acesteia și care putea fi analizat numai în procedura specială reglementată de Codul de procedură fiscală.
Prin contestația la executare se pot invoca prescripția executării silite sau vicii de formă ale titlului executoriu. În speță însă contestatoarea nu invocă vreun viciu al titlului executoriu contestat.
Deci organul fiscal intimat era competent a emite decizia de impunere raportat la domiciliul fiscal pe care contestatoarea în avea la data efectuării controlului și a emiterii deciziei de impunere.
Așa încât nici acest motiv de recurs nu este întemeiat.
În privința cererii de suspendare a judecății emisă la soluționarea dosarului nr._ aflat pe rolul T. ui Ilfov, s-a respins această cerere iar instanța de fond arătat motivele respingerii cererii așa cum rezultă din considerentele sentinței civile recurate.
În consecință, în baza art. 312, alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge recursul.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea G. L. I. G.
M., împotriva sentinței civile nr. 1297/_, a Judecătoriei Z. . Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 iulie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
DP D. G. C. DP A.
Plecat în C.O. semnează plecată în C.O. semnează Vicepreședintele instanței Vicepreședintele instanței
DP DP
Red.DG/_
Dact,MJD/_ Ex.2
Jud. fond E. R. U. D.
| ← Decizia civilă nr. 1189/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 86/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
