Decizia civilă nr. 885/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 885/2013
Ședința publică de la 18 Septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. S. B.
Judecător Ana-SS Judecător D. T. Grefier G. P.
S-a luat spre examinare recursul promovat de către contestatorul P.
D. I. în contra Sentinței civile nr. 7568 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. privind și pe intimat C. A. F., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică sa răspuns recurentul personal și asistat de avocat Bochiș Traian V. în substituirea avocat Gavra Dragoș Răzvan, care depune delegația la dosar lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
T. ul constată prezentul recurs în termen, motivat, comunicat, scutit de la plata taxelor judiciare. La data de 28 august s-a formulat si depus întâmpinare însoțită de un set de înscrisuri din care un exemplar se înmânează reprezentantului recurentului.
La solicitarea instanței, reprezentantul recurentului arată nu are alte cereri sau excepții de invocat. Față de lipsa cererilor în probațiune, T. ul declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului, avocat Bochiș Traian V. solicită instanței a admite recursul așa cum a fost formulat, a modifica sentința de fond în sensul admiterii cererii privind cheltuielile de judecată. Art. 275 arătat de instanță în considerente nu își găsește aplicabilitatea în condițiile în care acest proces nu a pornit din inițiativa contestatorului. Contestația la executare este formulată ca urmare a unei inițiative formulată de intimată care a formulat cererea de executare silită deci cheltuielile recurentului au fost generate de atitudinea intimatei care l-a silit pe contestator să formuleze contestația. Fără cheltuieli de judecată.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 7568 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a admis contestația la executare formulată de petentul P. D. -I. în contradictoriu cu intimata C. A. F., și în consecință:
S-a dispus desființarea popririi înființate împotriva terțului poprit SC EBS ROMÂNIA SRL asupra venitului net al petentului prin Adresa de înființare a popririi pronunțata de instanța de fond din oficiu in ședința publica din_ in Dos. nr._ al Judecătoriei C. -N. si anularea acestei adrese.
S-a respins cererea de acordarea a cheltuielilor de judecată formulată de contestator.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Sentința Civilă nr. 5583/2012 pronunțată la data de_ de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosar nr._, devenită irevocabilă la 11 ianuarie 2013, petentul P. D. -I. a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului P. D. Romulus A., născut la data de_, în cuantum de ¼-a parte din veniturile nete lunare realizate, începând cu luna decembrie 2012 și până la majoratul minorului.
La solicitarea intimatei C. A. F., s-a dispus prin Adresa de înființare a popririi pronunțata de instanța de fond din oficiu in ședința publica din_ in Dos. nr._ al Judecătoriei C. -N., înființarea unei popriri in mâinile terțului la SC EBS ROMÂNIA SRL, in cuantum de 1/4 parte din venitul net pe care îl realizează petentul de la acesta din urma.
Instanța a reținut că această poprire s-a realizat fără un temei legal având în vedere faptul că, contrar informațiilor furnizate instanței de către intimată, petentul nu a realizat și nu realizează nici un fel de venituri de la terțul poprit. Această stare de fapt rezultă fără nici o urmă de echivoc din cuprinsul Adresei nr. 8028 emisă la data de_ de terțul poprit EBS România S.R.L., prin care a menționat că debitorul P. Donic-I. nu are calitatea de angajat al firmei, și drept urmare nu se poate înființa poprirea asupra veniturilor salariale ale acestuia.
Față de cele reținute și în temeiul dispz. art. 399 alin. 1 și urm. C. pr.civilă a admis ca întemeiată contestația la executare
În temeiul dispoz. art. 275 C. pr.civilă a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de contestator.
Împotriva acestei hotărâri a pronunțat recurs contestatorul recurent P. D. I., solicitând admiterea prezentului recurs si, in consecința, modificarea in parte a sentinței atacate, pentru motivele prevăzute la art. 304 punctul 7, 8 si 9 Cod procedură civilă, in sensul admiterii cererii de acordare a cheltuielilor de judecata, astfel cum a solicitat in fata instanței de fond.
Instanța de fond in mod greșit a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecata in temeiul art. 275 C. Pr. Civ, deoarece, intimata C.
A. nu a declarat in nici un moment ca nu s-ar opune admiterii contestatiei la executare, cum in mod greșit s-a menționat in practicaua sentinței atacate.
Mai mult decât atât, opoziția intimatei la admiterea contestatiei la executare rezulta indubiabil chiar din cuprinsul întâmpinării formulate ("Respingerea prezentei contestații..";) si susținuta cu tărie de către aceasta la ultimul termen de judecata, aspecte reținute si in cuprinsul considerentelor sentinței atacate.
Nu are nici o legătura sau importanta faptul ca intimata si-a dat seama într-un târziu faptul ca a demarat greșit o executare silita, atâta timp cat recurentul apucase deja sa faca cheltuieli legate de onorariul avocațial pentru contestarea acestei executări silite si taxa de timbru judiciar si timbrul judiciar aferente.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 7, 8,9 art. 312 alin. 3 C.Pr.Civ.
Prin întâmpinarea formulată de intimata C. A. F., s-a solicitat respingerea recursului, respectiv respingerea obligării la plata cheltuielilor de judecată, deoarece această plângere are la bază o
neînțelegere, care nu a adus nici un prejudiciu, mai ales financiar, recurentului.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, instanța reține următoarele:
Soluția asupra unei cereri accesorii este în strânsă legătură cu soluția pretențiilor formulate pe cale principală.
Cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată urmează soarta soluției cererii principale, în funcție de aceasta stabilindu-se culpa procesuală.
Contestația la executare a fost admisă, ceea principial duce la concluzia că pârâta este în culpă procesuală.
Instanța de fond a dat eficiență art. 275 C.pr.civ., care prevede că pârâtul care a recunoscut la prima uzi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.
În fața instanței de fond intimata a depus la data de 27 martie 2013 întâmpinare prin care solicită respingerea contestației și neobligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.
În cuprinsul întâmpinării se fac apărări în legătură cu fondul pretențiilor formulate, ceea ce denotă că intimata a solicitat respingerea în întregime a contestației.
Se poate reține așadar că incidența art. 275 C.pr.civ. în cauză nu poate fi opusă contestatorului care este în drept să solicite și să obțină obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Din această perspectivă argumentele cuprinse în întâmpinare apar ca neîntemeiate fără legatură cu obiectul recursului.
Pentru considerentele arătate mai sus instanța apreciază că într- adevăr în cauză este incident motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată, recurentul a justificat în fața instanței de fond efectuarea unor cheltuieli în cuantum de 1000 lei, fila 65. Obligarea unei părți, la plata cheltuielilor de judecată, se circumscrie culpei sale procesuale. Însă și dreptul de a cere cheltuieli de judecată ca și orice alt drept, trebuie exercitat cu bună credință, astfel încât exercitarea acestuia să nu fie de natură a crea părții adverse un prejudiciu, susceptibil de a fi reparat pe cale a răspunderii civile delictuale.
De aceea, în fiecare caz în parte, este necesar a se evalua, raportat la toate elementele și circumstanțele speței, culpa procesuală a părții căzute în pretenție, prin prisma cererii de obligare la cheltuieli de judecată. Trebuie verificat cât reprezintă un cuantum rezonabil și necesar pentru sancționarea culpei procesuale, pentru stabilirea sumelor ce vor fi acordate cu acest titlu. Este real că art.274 al.3 C.pr.c. conferă posibilitatea cenzurării onorariului de avocat, însă aceasta se poate face doar în condițiile arătate mai sus, prin raportare la culpa procesuală a unei din părți.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că un onorariu de 500 lei, este suficient și rezonabil, pentru a sancționa culpa procesuală a recurentului motiv pentru care în temeiul art. 312 alin.3 și 304 pct.9 C.pr.civ. va admite recursul declarat de contestatorul P. D. I. în contra Sentinței civile nr. 7568 din_ pronunțată în dosar nr._ al
Judecătoriei C. -N., pe care o modifică în parte în sensul că obligă intimata C. A. F. să plătească contestatorului P. D. I. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de contestatorul P. D. I. în contra Sentinței civile nr. 7568 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o modifică în parte în sensul că obligă intimata C. A. F. să plătească contestatorului P. D. I. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Septembrie 2013.
Președinte, F. S. B. | Judecător, Ana-SS | Judecător, D. T. |
Grefier, G. P. |
G.P. 23 Septembrie 2013 Red.dact.D.T./C.Ț.
2 ex/_ Jud.fond.A. Moș
| ← Decizia civilă nr. 966/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 237/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
