Decizia civilă nr. 969/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 969/2013
Ședința publică de la 03 Octombrie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE C. -A. C.
Judecător C. -V. B. Judecător F. S. B. Grefier A. P.
S-a luat in examinare recursul declarat de recurent F. G. împotriva Sentinței civile nr. 30/2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, privind și pe intimat N. T., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatului, av. B. M. Melinda, lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Nemaifiind alte cereri, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii de fond și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 30 din_ pronunțată de Judecătoria Gherla în prezentul dosar
s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul N. T. împotriva pârâtului F. G. și în consecință:
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 15.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale și suma de 3733 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În temeiul antecontractelor de vânzare-cumpărare și de întreținere încheiate cu proprietarii terenurilor în suprafața de 4 ha 29 arii și respectiv 3 ha 29 arii, în localitatea M. G., reclamantul a dobândit posesia și dreptul de a culege recolta de pe aceste terenuri pe care le-a cultivat în decursul anilor 2009, 2010 și 2011 cu lucernă.
Martorii audiați în probațiune au declarat că încă din anul 2006, pârâtul obișnuiește să-și lase mai multe animale să pască pe terenul reclamantului și a altor locuitori ai comunei. Astfel martorul Kiss Martin a declarat că în anul 2011 au fost distruse peste două hectare de lucernă provocând o pagubă de peste 5000 kg lucernă, fapt petrecut și în anii 2009-2010, iar martorul Suciu Ambrozie a confirmat că animalele
pârâtului au păscut pe terenul cultivat de către reclamant. Chiar și martorul Rus Cornel propus de pârât a confirmat că în cursul anului 2011 animalele pârâtului au intrat pe terenul reclamantului, însă a arătat că și animalele altui locuitor au mai intrat pe teren, susținere care nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă, motiv pentru care va fi înlăturată sub acest aspect, pe care instanța îl consideră irelevant în cauză. (fila 20, 26, 30)
Chiar și pe timpul derulării prezentului litigiu, la data de_, pârâtul a intrat cu animalele pe terenul reclamantului, fapt constat prin procesul-verbal de constatare întocmit de comisia locală de constatare din cadrul primăriei M. G. .(f.31)
Din dosarul de cercetare penală nr. 144/P/2011 întocmit de lucrătorii Postul de Poliție a comunei M. G., ce cuprinde o serie de declarații luate cu ocazia audierii părților și a mai multor martori, planșe fotografice și procese verbale de constatare întocmite cu ocazia deplasărilor în teren, rezultă că în mod repetat animalele pârâtului au păscut pe terenul cultivat cu lucernă al reclamantului și a mai multor locuitori ai comunei M. G. care au teren în zonă.
În baza cercetărilor efectuate de organele de cercetare penală, prin Ordonanța din_ a Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală a pârâtului, considerând că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni deoarece nu s-au produs consecințe grave și pârâtul a manifestat regret, exprimându-și totodată disponibilitatea de a soluționa litigiul pe cale amiabilă, fiindu-i aplicată o sancțiune a amenzii cu caracter administrativ în sumă de 1000 lei.
Din concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară efectuată de d-na P. L. A., rezultă că valoarea lucernei de pe suprafața de 4,29 ha. din terenul cultivat de reclamant, aferentă anilor 2009, 2010 și 2011, este de 28588 lei. (fila 47)
Potrivit art.1001 cod civil proprietarul unui animal sau acela care se servește de dânsul, în cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal sau că animalul se află sub paza sa sau că a scăpat.
Din aceste dispoziții rezultă că suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale, care revine întotdeauna proprietarul animalelor, ce este prezumat că are paza juridică a acestora, până la proba contrară.
În speța de față, nu a fost înlăturată de către pârât această prezumție astfel că acestuia îi revine obligația să răspundă pentru pagubele produse de animalele sale.
Pentru a fi antrenată această răspundere civilă trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența prejudiciului, existența raportului de cauzalitate dintre comportamentul animalelor și prejudiciu.
În speța de față, reclamantul a făcut dovada întrunirii cumulative a celor trei condiții mai sus menționate, care are dreptul să ceară repararea prejudiciului de la păzitorul juridic al animalelor, astfel că în temeiul art. 1001 cod civil s-a admis acțiunea reclamantului împotriva pârâtului și în consecință a fost obligat pârâtul la plata sumei de 15.000 lei în favoarea reclamantului, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de oi, chiar dacă prejudiciul real suferit de reclamant a fost mai mare, instanța pronunțându-se doar în limitele sesizării.
În temeiul art. 274 al.1 din Codul de Procedură Civilă, potrivit căruia: "Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească
cheltuielile de judecată";, iar raportat la admiterea în totalitate a cererii reclamantului față de pârât și având în vedere cererea expresă a acestuia în acest sens, instanța a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 3733 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar plătit pentru deschiderea acțiunii, precum și costurile raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în probațiune, conform chitanțelor anexate.(fila 6, 25, 33, 39, 51-53)
Împotriva sentinței examinate a promovat recurs pârâtul (f.3)
solicitând admiterea recursului și desființarea hotărârii atacate.
În motivarea cererii
arată în primul rând, că terenul de 4,29 ha este situat la marginea localității M. G. în tarlaua numită "Zehan";. Acolo, mai multe persoane au în proprietate terenuri, printre care și recurentul. Reclamantul nu este proprietarul unui astfel de teren, doar i s- a permis să folosească respectiva parcelă în mod gratuit de către proprietar, dl. Oros L. . Și recurentul a primit un astfel de accept. Însă, datorită faptului că recurentul dorește să achiziționeze și acea parcela de la dl. Oros, reclamantul cu încă o persoană, martor în proces și la fel în dosarul penal, care vor și ei să cumpere parcela, îi poartă dușmănie. De aceea a fost dat în judecată doar pârâtul recurent. Acolo este o tarla pe care nu doar animalele sale circulă liber și pasc. El a recunoscut că și animalele sale au intrat pe acel teren însă nici pe de parte nu au păscut total nutrețul cu pricina. Este relevantă în acest sens declarația martorului Rus Cornel I. el, o persoană dezinteresată față de acest litigiu și prin urmare neutră. Acesta a și indicat cel puțin încă o altă persoană care și-a păscut acolo animalele, însă nu a contat.
În al doilea rând, arată recurentul că nu a avut niciodată 20 de vaci și 11 cai, așa cum declară martorul Kis Martin. De aici nu se poate decât trage concluzia că pe acolo au păscut animalele mai multor proprietari însă, așa cum a mai arătat, doar el a fost cel acuzat sau poate că așa procesul era mai simplu.
În al treilea rând, reclamantul nu are dreptul să ceară despăgubiri pentru că lucerna era cultivată când acesta a început folosința terenului, ea necesitând o reînsămânțare abia peste 6-7 ani. Ca atare, proprietarul terenului ar fi fost în drept să pretindă despăgubiri, nu reclamantul, care a folosit terenul gratuit.
În al patrulea rând arată recurentul că pentru anul 2009 nu avea cum să pretindă despăgubiri reclamantul, fiindcă abia în toamna acelui an a primit acceptul să folosească terenul gratuit, potrivit convenției de la dosar.
Prin întâmpinarea formulată (f.8)
intimatul solicită respingerea recursului, cu consecința menținerii sentinței atacate ca fiind legală și temeinică și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
În susținerea poziției procesuale
intimatul arată următoarele:
l. In legatura cu motivele recursului curpinse sub pct l., arata că este adevărat că nu este proprietarul suprafetei de teren de 4,29 ha,situate la marginea localitatii M. -G., însa- asa cu a aratat si in actiunea civila- folosește, cultivăaceasta suprafata de teren in baza CONVENTIEI care este atasata la dosar. Tot atat de adevarat este ca si paratul are in vecinatate un teren, tocmai aceasta este explicatia ca animalele acestuia lasate fara supraveghere,in mod continuu patrundeau pe terenul
intimatului, pe care-1 avea in folosinta,unde a facut investitii in vederea obtinerii culturii, distrugând cultura de-a lungul anilor 2009; 2010; 2011.
Paratul-recurent doreste sa spuna ca, numai daca esti proprietarul terenului respectiv, ai dreptul la despagurbiri, simpla folosinta nu conteaza, desi el insusi recunoaste (chiar in motivele recursului si cu ocazia luarii interogatoriului) cum ca, "eu am recunoscut ca si animalele mele au intrat pe acel teren". Considera ca aceasta idee este gresita, atata vreme cat intimatul de aceea a folosit terenul respectiv, facand cheltuieli si depunand munca, pentru a culege in final recolta pentru a-mi asigura furaj pentru efectivul sau de animale.
Ceea ce guverneaza in aceasta situatie se regaseste inscris in dispozitiile legale in materia raspunderii civile delictuale, si anume "atat potrivit disp.art.1001 Cod Civil: Proprietarul unui animal sau acela care se serveste de dansul, in cursul serviciului,este responsabil de prejudiciu1 cauzat de animal sau ca animalul se afla sub paza sa sau ca a scapat. " Totodata, disp. art. 1375 NCC: "Proprietarul unui animal sau cel care se serveste de el raspunde, independent de orice culpa, de prejudiciul cauzat de animal, chiar daca a scapat de sub paza sa."
2.Paratul- recurent contrazice in motivele de recurs declaratiile martorului KISS MARTIN, ceea ce considera ca este inadmisibil. Totodata, arata ca animalele mai multor persoane (nenominalizate) ar fi pascut acolo, insa in fata instantei de fond, chiar daca a aratat acelasi lucru, nu a reusit a le dovedi.
3.1n legatura cu afirmatia paratului-recurent ca intimatul nu ar avea dreptul sa ceară despagurbiri, deoarece ar fi folosit terenul in mod gratuit, cum ca numai proprietarul terenului ar avea acest drept. Tototdata ca la inceputul folosintei a fost nevoie de o reinsamantare a lucernei. Acestei situatii se aplica disp.art.1381 NCC care se refera la reparatie. "Orice prejudiciu da dreptul la reparatie.(2)Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzarii prejudiciului,chiar daca acest prejudiciu nu poate fi valorificat imediat." Oricum am privi lucrurile, expertiza agricola a concluzionat ca paguba produsa de animalele paratului se ridica la o suma mult mai mare, la 28.588 lei (douazecisioptmiicincisuteoptzecisiopt)
- (potrivit expertizei)-decat cea solicitata in actiunea civila - de 5.000 lei (cincisprezecemii), suma la care dealtfel a si fost obligat paratul-recurent potrivit sentintei civile atacate.
4.în legatura cu motivul recursului cuprins sub acest punct,cum ca,abia in anul 2009 ar fi primit acceptul folosirii terenului si ca, pe acest an nu ar avea dreptul la despagubiri, consideră ca toate dovezile de la dosar, converg spre un alt adevar cum ca intimatul are dreptul la despagubire si pentru acest an. Sunt incidente dealtfel dispozitiile legale in materie, precum in cele ce urmeaza: art.l381 NCC (3)"Despagubirea trebuie sa cuprinda pierderea suferita de cel prejudiciat, castigul pe care in conditii obisnuite, el ar fi putut sa il realizeze si de care a fost lipsit, precum si cheltuielile pe care le-a facut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului."
Pentru toate acestea, solicită instanței de control judiciar a dispune respingerea recursului si, in consecinta, mentinerea ca fiind legala si intemeiata a sentintei civile atacate.
In drept: art. 115 si urm. din CPC si disp.art.274 CPC.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 312 alin.3 C.pr.civ. coroborat cu art. 3041C.pr.civ., îl va admite pentru următoarele considerente:
Referitor la primul motiv de recurs invocat de catre recurent in sensul ca intimatul a primit cu titlu gratuit dreptul de a folosi terenul in suprafata de 4,29 ha, drept pe care il are si recurentul care intentioneaza sa cumpere acel teren si ca atare reclamantul nu are drept la plata despagubirilor, tribunlaul retine ca acest motiv este nefundat pentru urmatoarele considerente:
Din cuprinsul conventiei incheiate intre N. T. si Oros L. din data_ de rezulta ca reclamantul are dreptul sa culeaga recolta de pe suprafata de 4, 29 ha teren, or din probatiunea administrata in cauza nu rezulta ca recurentul a dobandit si el acest drept.
Apar insa intemeiate sustinerile recurentului in sensul ca nu putea fi obligat la plata contravalorii recoltei pe intreg anul 2009, in conditiile in care conventia in baza careia reclamantul avea dreptul de a culege recolta, a fost incheiata doar in octombrie 2009, motiv pentru care tribunalul urmeaza sa diminueze cuantumul despagubirilor acordate, apreciind ca paratul recurent, se impune a-l despagubi pe reclamant numai cu c/v recoltei ce s-ar fi obtinut la coasa a III-a din acel an, respectriv, 2152 lei.
Sustinerile recurentului in sensul ca nu doar animalele lui au pasunat pe terenul folosit de reclamant sunt infirmate de probele de la dosar declaratii de martori precum si de probele din dosarul 1446/P/p 2011, din care rezulta ca animalele recurentului au fost cele care au provocat aceste pagube.
Tribuanlul retine ca potrivit raspunsului paratului la interogator, la intrebarea numarul 2, daca a distrus cultura de lucerna de pe suprafata de 2 ha si 10 ari, in luna august 2011, acesta a aratat ca doar 1 ha de lucerna a fost insamantat, astfel ca acest raspuns coroborat cu concluziiile raportului de expertiza, precum si procesul verbal de constatare incheiat la data de_, rezulta ca reclamantul este indreptatit doar la c/v recoltei privind cultura de lucerna aferenta coasei a III-a, de pe suprafata de 1,60 ha teren, care a fost compromisa in totalitate din cauza pasunatului, adica la valoarea de 966 lei.
In concluzie, tribunalul in temeiul dispozitiilor art. 312 C.pr. civ, va admite in parte recursul declarat de paratul F. G. impotriva Sentintei civile nr. 30/2013 din_ pronuntata in dosar nr._ al Judecatoriei Gherla pe care o modifica in parte, doar sub aspectull cuantumului despagubirlor la care a fost obligat paratul, in sensul ca obliga paratul sa plateasca reclamantului suma de 11.720 lei.
In temeiul dispozitiilor art.274 C.pr. civ va obliga paratul sa plateasca reclamantului suma de 4389,3 cheltuieli de judecata in ambele instante, reprezentand onorariu expert-1512, taxa judiciara de timbru-814 lei, onorariu avocatial, taxa judiciara de timbru in recurs-158, 3 lei si onorariu avocatial in recurs -900 lei.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite in parte recursul declarat de paratul F. G. impotriva Sentintei civile nr. 30/2013 din_ pronuntata in dosar nr._ al Judecatoriei Gherla pe care o modifica in parte in sensul ca obliga paratul sa plateasca reclamantului suma de 11.720 lei. Obliga paratul sa
plateasca reclamantului suma de 4389,3 cheltuieli de judecata in ambele instante.
Decizia este irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Octombrie 2013.
Președinte, C. -A. C. | Judecător, C. -V. B. | Judecător, F. S. B. |
Grefier, A. P. |
A.P. 07 Octombrie 2013
| ← Încheierea civilă nr. 211/2013. Pretenții | Sentința civilă nr. 310/2013. Pretenții → |
|---|
