Sentința civilă nr. 6/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6/2013
Ședința publică din 09 Ianuarie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE: O. -C. T. GREFIER: G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulate de reclamanții V. L., E. T.
V., T. M., T. M. și pe pârât S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect Despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, procuror R. a Răducanu, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 decembrie 2012, prin registratura instanței s-a comunicat din partea C.N.S.A.S. copia dosarului fond rețea R 1. (F.R. 3378/C. ), cu precizarea că nu s-a identificat dosarul fond penal al numitului T. .
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj arată că nu are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța declară închise procedura probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj solicită respingerea în întregime a acțiunii și precizează că probele administrate nu dovedește cu titlu de certitudine condamnarea reclamantului și caracterul condamnării.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus la data de_ reclamanții V. L., E. T. V., T. M., T. M. au solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtul S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, să constate caracterul politic al condamnării antecesorului lor, T. (TEREO) NICOLAE deținut politic în Penitenciarul Gherla și să oblige pe pârât la plata unor despăgubiri în sumă de 2500 Euro sau echivalentul în lei, la data plății, pentru fiecare dintre reclamanți, pentru prejudiciul moral suferit prin condamnarea bunicului lor la pedeapsa închisorii.
În motivarea cererii, învederează instanței că sunt moștenitori ai defunctului
T. (TEREO) NICOLAE, care, în perioada instaurării regimului comunist, a fost condamnat politic și deținut în Penitenciarul Gherla.
Mai arată că nu au nici un fel de cunoștințe despre infracțiunile pentru care a fost condamnat, situație în care nu pot preciza dacă aceste infracțiuni se încadrează în dispozițiile art. 1 din Legea nr. 221/2009.
În susținerea prejudiciului moral arată că după arestarea acestuia a avut de suferit întreaga familie.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul arată că nu se opune solicitării de constatare a caracterului politic al măsurii condamnării și admiterii acestui petit doar în cazul în care se va dovedi că cererea este întemeiată, iar în ceea ce privește petitul privind daunele morale solicită respingerea.
În susținerea poziției procesuale invocă neconstituționalitatea dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 potrivit Deciziei nr. 1358/_ a Curții Constituționale.
1
Analizând cererea formulată, Tribunalul o va respinge pentru următoarele considerente:
În vederea soluționării primului petit, Tribunalul a făcut o serie de demersuri către CNSAS pentru a se comunica dosarul penal privind pe antecesorul reclamanților. Prin adresa nr. P1407/_ această instituție a înaintat în copie xerox, în integralitate, dosarul din fondul rețea, menționând că nu a fost identificat dosarul din fondul penal al defunctului, în răspunsul primit din partea SRI menționându-se că acesta figurează pe o fișă de evidență din care rezultă că prin Decizia nr. 163/1950 a fost închis patru ani și eliberat la_, dar dosarul nu s- a clasat în arhivă.
Cercetând copia acestui dosar, Tribunalul constată că potrivit unui raport întocmit de MAI Raionul H., antecesorul părților a fost colaborator al organelor de securitate, însă prin Sentința nr. 3527/_ a fost condamnat la 4 ani închisoare și în prezent se află în Penitenciarul Cluj pentru întreținerea ilegală de arme și muniții, raportul fiind datat 22 decembrie 1954 - f.61.
În lipsa unor alte probe, de altfel reclamanții arătând că nu dețin înscrisuri privind această condamnare, Tribunalul va respinge acțiunea din perspectiva primului petit în condițiile în care nu s-a făcut dovada caracterului politic al condamnării defunctului potrivit art.4 alin.1 din Legea 221/2009, rezultând că acesta a fost condamnat, dar pentru o infracțiune de drept comun, propunându-se scoaterea sa din rețeaua informativă.
În ceea ce privește petitul privind acordarea daunelor morale, Tribunalul îl va respinge, având în vedere următoarele aspecte:
Prin Decizia nr. 1358/_ a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 761 din_ și intrată în vigoare la aceeași dată s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a F. P. Constanța, într-o serie de dosare aflate pe rolul Tribunalului Constanța - Secția civilă și s-a constatat că prevederile art. 5 alin. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 -
22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale.
Potrivit art. 31 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale "Decizia prin care se constată neconstituționalitatea … a unei dispoziții dintr-o lege … în vigoare, este definitivă și obligatorie";.
În atare situație, solicitarea de acordare a daunelor morale, în temeiul textului de lege declarat neconstituțional, nu poate fi primită, aceeași soartă având și cererea formulată pe temeiul dreptului comun, raportat la motivarea deciziei menționate.
Astfel, din cuprinsul acestei decizii, Tribunalul reține faptul că, așa cum s-a statuat în jurisprudența acestei instanțe, "atât Parlamentul cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerentele și în dispozitivul prezentei decizii";.
De asemenea, Curtea a avut în vedere și faptul că "nu poate exista decât o obligație <morală> a statului de a acorda despăgubiri persoanelor persecutate";, "Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat… că dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu impun statelor membre nici o obligație specifică de a repara nedreptățile sau daunele cauzate de predecesorii lor";.
Din această perspectivă, Curtea a concluzionat că "în materia despăgubirilor pentru daunele morale suferite de foștii deținuți politici în perioada comunistă nu ar exista vreo obligație a statului de a le acorda și, cu toate acestea, legiuitorul român de după 22 decembrie 1989 a adoptat 2 acte normative, Decretul Lege nr. 118/1990 și Legea nr. 221/2009, având același scop";.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională a Ungariei, stabilind că măsura compensării prevăzută de legislația internă, care reglementa acordarea de despăgubiri pentru daune morale persoanelor condamnate politic în perioada
2
comunistă, nu este luată pe baza existenței unei obligații legale, care-și are izvorul în trecut, ci statul a acordat aceste compensații în echitate, astfel încât nicio persoană nu poate avea un drept substanțial la despăgubiri pentru daune morale.
Instanța constituțională a mai avut în vedere faptul că "prin adoptarea art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 nu s-ar putea susține că persoanele în cauză ar putea avea o <speranță legitimă> (astfel cum este consacrată în jurisprudența constată a Curții Europene a Drepturilor Omului) la acordarea despăgubirilor morale întrucât, așa cum a statuat instanța de la Strassbourg … atunci când există o dispută asupra corectei aplicări a legii interne și atunci când cererile reclamanților sunt respinse în mod irevocabil de instanțele naționale, nu se poate vorbi despre o <speranță legitimă> în dobândirea proprietăților";. În acest sens, a fost citată o cauză în care o dispoziție de lege referitoare la obținerea compensațiilor a fost anulată pe calea exercitării controlului de constituționalitate al acesteia, ceea ce a dus la concluzia Curții Europene a Drepturilor Omului că reclamanții nu au putut dobândi o <speranță legitimă> în obținerea compensațiilor respective.
Rezultă, așadar, din cele menționate anterior, că, în opinia Curții Constituționale, S. R. nu poate fi considerat persoană răspunzătoare de prejudiciile cauzate condamnaților politici și celor care au fost supuși măsurilor administrative cu un asemenea caracter, nefiind aplicabile, astfel, prevederile art. 998-999 C. civ..
Implicit, nici celelalte condiții ale antrenării răspunderii civile delictuale nu sunt îndeplinite.
Față de cele ce preced, tribunalul va respinge petitul privind daunele morale.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții V. L., E. T. V. ,
T. M. și T. M. împotriva pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 09 Ianuarie 2013.
Președinte,
O. -C. T.
Grefier,
G. -C. Ț.
Red.dact.OCT/GB/_ 7 ex.
3
| ← Sentința civilă nr. 3638/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 | Decizia civilă nr. 1082/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
|---|
