Înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă, cu măsura plasamentului. Admitere

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2015)

Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 362/A din 4 martie 2015

Prin sentinţa civilă nr. 2.336 din 05.09.2014 a Tribunalului Sălaj pronunţată în dosarul nr. .../84/2014 s-a admis cererea formulată de către petenta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI SĂLAJ, în contradictoriu cu intimaţii M.M.E., M.S.D. şi CENTRUL SOCIAL MULTIFUNCŢIONAL C. şi, în consecinţă, s-a înlocuit măsura plasamentului în regim de urgenţă a copilului M.S.F. născută la data de 1 octombrie 2013 în Zalău, jud. Sălaj, având CNP ..., din părinţii M.S.D. şi M.M.E., din Centrul de primire în regim de urgenţă din cadrul Centrului Social Multifuncţional C., cu măsura plasamentului în aceeaşi unitate.

S-a delegat exercitarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti cu privire la copil şi bunurile acestuia, directorului executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj, pe durata măsurii plasamentului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că minora M.S.F. s-a născut la data de 1 octombrie 2013 în loc. Zalau jud. Sălaj si este fiica lui M.S.D. si M.M.E..

Din înscrisurile depuse (raport privind situaţia psihosocială a copilului, referat, ancheta socială) rezultă că la data de 19.05.2014, ora 08:25, DGASPC Sălaj a fost sesizată telefonic de către o persoană care nu a dorit să-şi divulge identitatea cu privire la faptul că numitul M.I. îşi scoate din casă nepoţelul de 5 ani, îl bate, este agresiv fizic şi verbal, iar mama M.M.E. îşi bate fetiţa de 7 luni şi jumătate atunci când aceasta plânge.

Tot la data de 19.05.2014, reprezentanţii DGASPC Sălaj s-au deplasat în loc. S. pentru a evalua situaţia celor doi copii. Reprezentanţii DGASPC Sălaj împreună cu referentul social din cadrul Primăriei Comunei P. au discutat cu mama M.M.E., care a relatat că tatăl M.S.D. este plecat în loc. Huedin, jud. Cluj, unde lucrează ca îngrijitor de animale, iar bunicii paterni consumă frecvent băuturi alcoolice. Mama nu a negat afirmaţiile din sesizarea telefonică primită de la DGASPC Sălaj şi a fost de acord ca cei doi copii să fie preluaţi la centru până îşi rezolvă problemele cu bunicul copiilor şi până se va întoarce acasă tatăl copiilor.

La data de 26.05.2014 fetiţa M.S.F. a fost externată din Spitalul Orăşenesc Şimleu Silvaniei şi s-a stabilit plasamentul în regim de urgenţă la Centrul de primire în regim de urgenţă în cadrul Centrului Social Multifuncţional C., conform dispoziţiei nr.37 din 26.05.2014 a directorului executiv al DGASPC Sălaj. Pentru copilul M.I.F. s-a stabilit măsura de plasament în regim de urgenţă la Centrul Social Multifuncţional Zalău.

Din declaraţia martorului audiat la propunerea patentei rezulta ca parintii biologici nu isi ingrijesc copilul minor corespunzator. Astfel, tatăl este plecat frecvent la munca în alta localitate, lipsind copilul de grija si afectiunea sa, iar mama, care are probleme psihice a plecat timp de 6 zile cu alt barbat, lasand minora în grija bunicilor paterni.

Mama a fost de acord initial cu instituţionalizarea minorei, precum si a altui copil al sau, I.F..

Părinţii minorei nu au locuinţa proprietate personala, ci locuiesc împreuna cu bunicii paterni.

Bunicul este consumator de băuturi alcoolice si este foarte violent.

Doi din copii aceloraşi intimaţi sunt instituţionalizaţi. În februarie 2012 s-a luat aceasta măsura de urgenta în urma unei intoxicaţii acute involuntare cu Diazepam.

In sesizarea anonima se arata ca minora este rezultatul unei relaţii dintre nora si socru.

Bunici paterni au fost audiaţi ca si martori si au arătat, contrar concluziilor anchetei sociale ca „sunt de toate în gospodărie”.

asigurat din alocaţia de stat pentru copii de 244 lei, din alocaţia pentru susţinerea familiei de 82 lei şi din ajutorul social de 200 lei.

Se releva totodată ca tatăl consuma periodic băuturi alcoolice, iar mama prezintă instabilitate emoţionala.

Instanţa de fond a mai reţinut ca de la instituirea plasamentului minorei, părinţii au vizitat-o de puţine ori, respectiv de doua ori pe luna si nu au formulat cerere de reintegrare a minorei în familie.

Din ansamblul probatoriului administrat a reieşit ca mediul în care minora a fost crescuta în casa bunicilor paterni nu este adecvat unei dezvoltări armonioase si ca părinţii biologici nu oferă acesteia stabilitatea si afecţiunea de care are aceasta nevoie în mod constant.

Conform planului individualizat de protecţie, finalitatea măsurii este reintegrarea în familie, în momentul în care familia va putea asigura condiţii corespunzătoare pentru creşterea si îngrijirea copilului.

Faţă de situaţia expusă anterior, instanţa va reţine că deşi părinţii minorei doresc reintegrarea acesteia în familie, nu prezintă garanţiile necesare şi mijloacele educaţionale suficiente pentru a-i asigura o dezvoltare psiho-emoţională armonioasă şi corespunzătoare minorei.

Având în vedere cele de mai sus, instanţa, având în vedere principiul interesului superior al copilului, a apreciat că este oportună stabilirea măsurii de plasament a copilului în Centrul Social Multifuncţional C., unde aceasta va beneficia de protecţia specifică centrului.

Din aceste motive, în baza art. art. 60 alin. 1 lit. c, art. 65, art. 66 din Legea nr. 272/2004, instanţa de fond a admis cererea precizată a petentei şi a dispus înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă a copilului M.S.F. născută la data de 1 octombrie 2013 în Zalău, jud. Sălaj, având CNP ..., din părinţii M.S.D. şi M.M.E., din Centrul de primire în regim de urgenţă din cadrul Centrului Social Multifuncţional C., cu măsura plasamentului în aceeaşi unitate.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta M.M.E. a declarat apel, în termen legal, prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea în totalitate a sentinţei apelate în sensul respingerii cererii având ca obiect înlocuirea măsurii de plasament pentru minora M.S.F..

În motivarea apelului, pârâta a arătat că hotărârea instanţei de fond este netemeinică si nelegală deoarece din probatoriul administrat în cauza nu reiese ca este în interesul superior al minorului aceasta măsura.

Chiar daca familia locuieşte în condiţii modeste, acesta nu este un motiv suficient pentru ca acest copil să nu locuiască împreună cu familia. Este adevărat ca veniturile din ajutorul social si alocaţia copilului sunt destul de reduse insa aşa cum au arătat părinţii minorei si cum a reieşit si din declaraţiile martorilor, tatăl fetitei mai realizează venituri din alte munci efectuate la săteni.

Chiar si bunicul patern a arătat ca „sunt de toate în gospodărie", acesta manifestându-si dorinţa ca acest copil sa revină în locuinţă. Faptul că părinţi au vizitat copilul doar de doua ori pe lună, nu se datorează lipsei de interes faţă de copil ci posibilităţilor financiare limitate de care aceştia dispun, iar în ceea ce priveşte faptul că nu au formulat cerere de reintegrare a minorei se explica prin nivelul de educaţie pe care aceştia îl au.

Având în vedere ca părinţii au solicitat în fata instanţei să se respingă cererea de plasament exprimându-si dorinţa e a lua copilul acasă pentru a se ocupa de creşterea si îngrijirea acestuia, se apreciază că este în interesul superior al minorului ca acesta să crească in familie alături de părinţi biologici.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 466 şi urm. C.pr.civ.

Reclamanta intimată DIRECŢIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECŢIA COPILULUI SĂLAJ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulată de apelantă ca nefondată şi menţinerea sentinţei apelate (f.24-25).

În argumentarea poziţiei procesuale, intimata a arătat că în sentinţa apelată se relevă faptul că mediul în care minora a fost crescută în casa bunicilor paterni nu este adecvat unei dezvoltări armonioase, iar părinţii biologici nu oferă micuţei stabilitatea şi afecţiunea de care aceasta are nevoie în mod constant. Tatăl, în marea majoritate a timpului, este plecat de acasă, desfăşurând diferite munci agricole în loc. Huedin, jud. Cluj, iar mama care are probleme psihice, fără a-şi fi reînnoit certificatul de încadrare în grad de handicap, are perioade când pleacă de acasă cu alţi bărbaţi. În prezent este însărcinată, însă nu se ştie cine este tatăl copilului (aceasta face un copil celor care îi oferă 10 milioane lei).

Mai mult, minora în cauză este rezultatul relaţiei dintre mamă şi socrul acesteia, M.I., potrivit susţinerilor sătenilor. Deşi, părinţii au trei copii, doi fiind instituţionalizaţi în Centrul Social Multifuncţional Şimleu Silvaniei, aceştia nu prezintă niciun interes faţă de aceştia şi nici nu doresc reintegrarea lor în familie. Singura dorită este micuţa în cauză, însă în momentul de faţă părinţii nu prezintă garanţiile necesare şi mijloacele suficiente pentru a-i asigura o dezvoltare psiho-emoţională armonioasă şi corespunzătoare minorei în cauză, motiv pentru care solicităm respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea măsurii de plasament în Centrul Social Multifuncţional C..

Pârâţii intimaţi M.S.D. şi CENTRUL SOCIAL MULTIFUNCŢIONAL C., deşi legal citaţi, nu s-au prezentat personal sau prin reprezentant în faţa instanţei şi nu au depus întâmpinări prin care să-şi susţină poziţia procesuală.

Analizând sentinţa criticată prin prisma motivelor de apel invocate şi a apărărilor formulate, Curtea, în temeiul art. 479 C.pr.civ., reţine următoarele:

Astfel, minora M.S.F. s-a născut la data de 1 octombrie 2013 în loc. Zalau jud. Sălaj si este fiica lui M.S.D. si M.M.E. (f.6 dosar fond).

Din înscrisurile administrate în faţa primei instanţe respectiv, raport privind situaţia psihosocială a copilului, referat, ancheta socială, scrisoare medicală rezultă că la data de 19.05.2014, ora 08:25, DGASPC Sălaj a fost sesizată telefonic, de către o persoană care nu a dorit să-şi divulge identitatea, cu privire la faptul că numitul M.I. îşi scoate din casă nepoţelul de 5 ani, îl bate, este agresiv fizic şi verbal, iar mama M.M.E. îşi bate fetiţa de 7 luni şi jumătate atunci când aceasta plânge (f.3-5, 8-9, 11-12, dosar fond)

La data de 26.05.2014 fetiţa M.S.F. a fost externată din Spitalul Orăşenesc Şimleu Silvaniei (f.13 dosar fond).

Prin declaraţia din data de 19.05.2014, pârâta M.M.E. a fost de acord cu instituţionalizarea minorei, precum si a altui copil al sau, I.F. (f.7 dosar fond).

Prin Dispoziţia nr.37/26.05.2014 emisă de Consiliul Judetean Sălaj s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgenţă al copilului M.S.F. în Centrul de Primire în Regim de Urgenţă din cadrul Centrului Social Multifuncţional C., cu motivarea că părinţii copilului nu prezintă condiţii pentru creşterea, îngrijirea şi întreţinerea corespunzătoare a minorei (f.9 dosar fond).

De la instituirea plasamentului minorei, părinţii au vizitat-o de puţine ori, respectiv de doua ori pe luna si nu au formulat cerere de reintegrare a minorei în familie.

Ancheta sociala insa releva ca locuinţa este formată dintr-o singură încăpere cu deschidere directă la exterior, fără nici un antreu, este încălzită cu combustibil solid, iluminată electric, mobilă modest. Locuinţa nu asigură exigenţele minime de locuit. Bugetul familiei este asigurat din alocaţia de stat pentru copii de 244 lei, din alocaţia pentru susţinerea familiei de 82 lei şi din ajutorul social de 200 lei. Se releva totodată ca tatăl consuma periodic băuturi alcoolice, iar mama prezintă instabilitate emoţionala (f. 14-15 dosar fond).

Din declaraţia martorului P.S. rezulta ca parintii biologici nu isi ingrijesc copilul minor corespunzator. Astfel, tatăl este plecat frecvent la munca în alta localitate, lipsind copilul de grij a si afectiunea sa, iar mama, care are probleme psihice a plecat timp de 6 zile cu alt barbat, lasand minora în grija bunicilor paterni (f.45 dosar fond).

Din declaraţiile martorilor M.I. şi M.M., bunicii paterni ai minorei, reiese că aceştia nu au văzut niciodată ca minora să fie lovită de părinţii săi sau de alte persoane din casă. Copilul locuieşte cu părinţii săi în casa bunicilor paterni şi au menţionat că „sunt de toate în gospodărie”. Este adevărat că mama copilului a lipsit 6 zile de acasă iar în lipsa ei minora a fost îngrijită de bunica paternă (f.46, f.49 dosar fond).

În opinia Curţii, aceste declaraţii se impun a fi înlăturate având în vedere relaţia de rudenie dintre bunicii paterni şi fiul lor, relaţie care implică în mod evident subiectivitate şi părtinire faţă de raportul dintre părinţi şi copilul lor.

Potrivit art. 56 din Legea nr.272/2004, de măsurile de protecţie specială, instituite de prezenta lege, beneficiază:

a) copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, când nu a putut fi instituită tutela;

b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora;

c) copilul abuzat, neglijat, exploatat şi supus oricărei forme de violenţă;

d) copilul găsit sau copilul părăsit în unităţi sanitare;

e) copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal.

In speţă, din ansamblul probelor administrate, s-a dovedit că minora M.S.F. este un

copil neglijat, care a fost supus unor forme de violenţă fizică astfel încât a beneficiat de măsura plasamentului în regim de urgenţă.

Plasamentul copilului constituie o măsură de protecţie specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în condiţiile art.58 alin.1 lit.c din Legea nr.272/2004 prezentei legi, la un serviciu de tip rezidenţial, prevăzut la art. 110 alin. (2) şi licenţiat în condiţiile legii.

Conform art.61 alin.2 lit.a din actul normativ mai sus menţionat, măsura plasamentului se stabileşte de către instanţa judecătorească, la cererea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului: în situaţia copilului prevăzut la art. 56 lit. a), precum şi în situaţia copilului prevăzut la art. 56 lit. c) şi d), dacă se impune înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă dispus de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Art. 66 alin.2 din Legea nr.272/2004 prevede că instanţa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi va dispune încetarea plasamentului în regim de urgenţă şi, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanţa se va pronunţa, totodată, cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti.

De asemenea, potrivit art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse

de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele j udecătoreşti.

În acest sens Curtea constată că interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie.

În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puţin următoarele criterii reglementate de art.2 alin.5 din lege, şi anume:

a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie;

b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate;

c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor;

d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

Deşi pârâta apelantă a menţionat că măsura înlocuirii plasamentului în regim de urgenţă cu plasamentul nu este în interesul superior al minorei aceasta nu a solicitat administrarea unor probe suplimentare prin care să dovedească cele afirmate.

Contrar susţinerilor pârâtei apelante, din ansamblul probatoriului administrat a reieşit ca mediul în care minora a fost crescuta în casa bunicilor paterni nu este adecvat unei dezvoltări armonioase si ca părinţii biologici nu oferă acesteia stabilitatea si afecţiunea de care are aceasta nevoie în mod constant. Deşi părinţii minorei doresc reintegrarea acesteia în familie, aceştia nu au dovedit că prezintă garanţiile necesare şi mijloacele educaţionale suficiente pentru a-i asigura o dezvoltare psiho-emoţională armonioasă şi corespunzătoare minorei.

Având în vedere principiul interesului superior al copilului, Curtea apreciază că, în mod legal prima instanţă a stabilit că se impune stabilirea măsurii de plasament a copilului în Centrul Social Multifuncţional C., unde aceasta va beneficia de protecţia şi îngrijirea necesară.

În condiţiile în care părinţii copilului vor dovedi că prezintă garanţii suficiente pentru a asigura creşterea, îngrijirea şi educarea corespunzătoare a minorei vor putea solicita reintegrarea acesteia în familie deoarece măsura plasamentului este o măsură de protecţie specială cu caracter temporar.

Pentru considerentele de fapt şi de drept anterior expuse Curtea, în temeiul art.480 alin. 1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta M.M.E. împotriva sentinţei civile nr. 2.336 din 05.09.2014 a Tribunalului Sălaj pronunţată în dosarul nr. .../84/2014, pe care o menţine ca fiind legală şi temeinică.

← Pensie de întreţinere pentru un minor. Stabilire la cota de...		Instituirea plasamentului copilului minor la bunicii maternali →

Înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă, cu măsura plasamentului. Admitere

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă, cu măsura plasamentului. Admitere