Înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă, cu măsura plasamentului în centrul social multifuncţional. Lipsa interesului părinţilor faţă de copiii lor minori
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 17/A din 7 ianuarie 2015
Prin sentinţa civilă nr. 1690/05.06.2014, pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. .../84/2014, a fost admisă cererea precizată, formulată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj, în contradictoriu cu intimaţii: P.Z., P.E.E., Centrul Social Multifuncţional Zalău, Centru de plasament „B.” J. şi Centrul Social Multifuncţional C..
A fost dispusă înlocuirea măsurii de plasament in regim de urgenţă din Centrul Social Multifuncţional Zalău cu măsura plasamentului in Centrul Social Multifuncţional C. a copiilor: P.E.E., născut la data de 13.08.2000 in loc Zalău, şi P.Y.F., născut la data de 14.06.2007 in localitatea Zalău din părinţii: P.Z., P.E.E.
A fost delegat exerciţiul drepturilor si obligaţiilor părinteşti cu privire la copii în favoarea şefului Centrului pe toată durata plasamentului.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei sale, următoarele:
„Prin cererea sa, reclamanta Direcţia Generala de Asistenta Sociala si Protecţie Copilului Sălaj, a solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care sa se dispună înlocuirea măsurii de plasament în regim de urgenţă din Centrul de Primire în Regim de Urgenţă din cadrul Centrului Social Multifuncţional Zalău cu măsura plasamentului in Centrul de Plasament „B.” J. pentru copiii: P.E.E. şi P.Y.F..
Cererea a fost motivată prin aceea că cei copii s-au prezentat în data de 19.12.2013 la sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj şi au solicitat o măsură de protecţie specială pe motiv că mama îi supune la rele tratamente, consumă frecvent băuturi alcoolice şi nu este preocupată de creşterea şi educarea lor, iar tatăl este plecat în Ungaria.
Ulterior reclamanta a depus la dosar o precizare la acţiune solicitând instanţei măsura de plasament în Centrul Social Multifuncţional C.(f.46).
Pârâtul P.Z. a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca nefondată.
În primul rând arată că are pe rol un proces privind desfacerea căsătoriei, soluţionat de prima instanţă prin încredinţarea celor doi copii mamei. A formulat apel împotriva acestei soluţii, fiind nemulţumit de faptul că locuinţa minorilor a fost stabilită la mamă, iar aceasta nu se ocupă corespunzător de copii. Dovadă este faptul că aceştia au solicitat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj protecţie specială.
Mai arată pârâtul P.Z., că doreşte ca minorii să rămână în Centrul Social Multifuncţional Zalău şi pentru că aceştia sunt la şcoală şi poate mai uşor să ia legătura cu ei.
De asemenea în Centrul de Plasament „B.” J. plasaţi cei doi copii din lipsă de locuri.
Şi mama copiilor P.E.E. a depus întâmpinare, arătând că nu este de acord cu susţinerile reclamantei că şi-ar fi agresat copiii. Consideră că dispune de condiţii materiale pentru a-i putea creşte şi se opune instituţionalizării acestora .
Asupra cererii de fată instanţa a reţinut următoarele:
Copiii P.E.E. şi P.Y.F.s-au născut la data de 13.08.200 respectiv 14.06.2007 in localitatea Zalău, din părinţii P.Z. şi P.E.E.. Părinţii copiilor sunt despărţiţi în fapt, tatăl fiind plecat în Ungaria. Mama nu se ocupă de minori, consumă băuturi alcoolice şi are un comportament necorespunzător faţă de aceştia. La data de 19.12.2013 copiii s-au prezentat la sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj, solicitând o măsură de protecţie specială, având în vedere că au fost agresaţi în repetate rânduri de către mamă. Prin Dispoziţia nr. 142/30.12.2013 a Directorului executiv al DGASPC Sălaj, copiii au fost plasaţi in regim de urgenţă la Centrul Social Multifuncţional Zalău.
Aşa cum prevede art. 56 din Legea nr. 272/2004, de măsurile de protecţie specială, beneficiază: ” a) copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, când nu a putut fi instituită tutela; b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora; c) copilul abuzat sau neglijat sau supus oricărei forme de violenţă asupra copilului; d) copilul găsit sau copilul părăsit în unităţi sanitare e) copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal”.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj a întocmit planul individualizat de protecţie al copiilor minori având ca obiectiv asigurarea condiţiilor optime pentru creşterea şi dezvoltarea lor .
Din raportul asupra anchetei psiho-sociale reiese că între cei doi soţi au existat conflicte, mama îi supune la rele tratamente iar tatăl este plecat la muncă în Ungaria. Mama nu a manifestat interes faţă de soarta copiilor iar tatăl, care ar avea posibilitate materială şi prezintă interes este plecat în Ungaria.
Copii ar dori să locuiască împreună cu tatăl, însă acesta nu a solicitat preluarea copiilor.
Raportat la probele administrate în cauză Tribunalul apreciază că măsura de protecţie solicitată de reclamantă, apare ca fiind singura în măsură să corespundă interesului superior al copiilor, cel puţin până la clarificarea situaţiei acestora, cu referire înlăturarea suspiciunilor legate de abuzul fizic şi emoţional la care minorii pretind că au fost supuşi de mamă.
Având în vedere prevederile art. 64 alin 1 lit. a art. 58 alin. 1 lit. c, 59 şi 65 alin.1 si 66 alin. 1 şi 2 din Legea 272/2004, instanţa admite cererea formulată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj şi dispune înlocuirea măsurii de plasament în regim de urgenţă a copiilor P.E.E. şi P.Y.F..
In baza art. 38 lit. a şi art. 66 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, deleagă exerciţiul drepturilor şi obligaţiilor părinteşti cu privire la copii în favoarea Centrului Social Multifuncţional C. pe toată durata plasamentului”.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, pârâtul P.Z., solicitând admiterea apelului, cu consecinţa respingerii cererii reclamantei.
În motivarea apelului s-a arătat că mutarea copiilor P.E.E. si P.Y.F., in sensul înlocuirii măsurii plasamentului de la Centrul Social Multifuncţional Zalău la Centrul Social Multifuncţional C., este nelegala in raport cu motivele de fapt si de drept, periclitează interesele majore ale copiilor, ar fi foarte afectaţi, motivat de faptul ca aceştia au domiciliul in Zalău, sau obişnuit in localitate, aici au mers la scoală, ar fi despărţiţi de sora lor, P.C., si doresc sa locuiască cu apelantul.
Aşa cum se poate observa si in foaia matricola si adeverinţa de la scoală, P.E.E. a absolvit scoală si va urma formele de învăţământ in continuare. Din ancheta sociala (fila 13-15 la dosar), este consemnat faptul că membri familiei nu prezintă probleme deosebite de sănătate si ca pârâtul se ocupă de creşterea, educarea si întreţinerea copiilor.
Pe de alta parte, nu s-a luat in considerare nici faptul ca Centrul de Plasament „ B." J. a comunicat ca nu au locuri.
Pârâtul s-a întors in ţară pentru a avea grija de ei, fiind învoiţi la pârât, care a făcut demersuri de a-i lua la el, copiii dorind, la fel, sa fie cu pârâtul. Pârâtul solicită să fie audiaţi copiii în acest sens.
Se mai menţionează faptul că, aşa cum a menţionat si în întâmpinare, pârâtul a atacat sentinţa de divorţ si urmează (termen in septembrie dosar nr. .../337/2013) sa i se atribuie custodia exclusiva a minorilor si sa locuiască cu acesta, de altfel si mama acestora s-a învoit in acest sens. Nu s-a luat in considerare nici faptul ca pârâtul a solicitat sa nu fie soluţionata prezenta cauza până la soluţionarea apelului declarat, in care pârâtul a solicitat încredinţarea minorilor.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj a arătat că nu se opune apelului promovat de către pârât.
Prin Decizia Civilă nr. 428/2014 din 09.09.2014 Tribunalul Sălaj a stabilit domiciliul minorilor P.Y.F., născut la data de 14.06.2007, P.E.E., născută la data de 13.08.2008 şi P.C.E., născută la data de 01.06.2002 la tatăl reclamant situat în Ungaria, loc.....
De asemenea, instanţa stabileşte că tatăl reclamant va contribui în natură la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesionale ale minorilor potrivit cu mijloacele de care dispune, precum şi obligarea mamei Ia plata sumei de câte 133 lei lunar pentru fiecare minor, începând cu data de 09.09.2014 şi până Ia majoratul fiecărui minor.
Apelul este nefondat.
Din starea de fapt reţinută în cauză de prima instanţă, astfel cum aceasta a fost conturată de ansamblul probatoriului administrat în cauză - raport privind situaţia psiho-socială a copiilor P.E.E. şi P.Y.F., înregistrat la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj, sub nr. 22/10.01.2014 (f. 3-6 dosar fond); Dispoziţia nr. 141/19.12.2013 a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj (f. 9 dosar fond); proces-verbal din 19.12.2013 încheiat de Centrul Social Multifuncţional Zalău (f. 10 dosar fond); declaraţia minorei P.E.E., datată 19.12.2013, şi prin care minora a arătat că doreşte să stea în Centru pentru că mama ei o bate zi de zi, nu are condiţii în casă, doarme pe jos, iar mama ei bea alcool (f. 11 dosar fond); ancheta socială nr. 13451/13.11.2013, înregistrată la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj sub nr. 26096/19.11.2013 (f. 13-15 dosar fond); planurile individualizate de protecţie a minorilor P.E.E. şi P.Y.F.(f. 21-23, 24-26 dosar fond); raport privind situaţia psiho-socială a copiilor P.E.E. şi P.Y.F.(f. 47-49 dosar fond) - rezultă faptul că minorii P.E.E., născută la 13.08.2000 şi P.Y.F., născut la 14.06.2007, s-au prezentat în data de 19.12.2013 la sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj şi au solicitat o măsură de protecţie specială, pe motiv că mama lor îi supune la rele tratamente, consumă frecvent băuturi alcoolice, şi nu este preocupată de creşterea şi educarea lor, iar tatăl este la lucru în Ungaria.
Rezultă, totodată, faptul că părinţii copiilor sunt despărţiţi în fapt, tatăl lucrează în Ungaria, prin efectuarea unor munci de zidar-sobar, unde a intrat în relaţii de concubinaj cu o altă femeie, tatăl fiind şi cel care a introdus acţiunea pentru desfacerea căsătoriei prin divorţ la Judecătoria Zalău.
Mama a părăsit domiciliul conjugal cu trei dintre copii, iar A., fiul mamei dintr-o relaţie anterioară căsătoriei cu apelantul, a rămas împreună cu tatăl vitreg.
Probaţiunea administrată a conturat faptul că mama are o atitudine agresivă faţă de copii, locuieşte în condiţii improprii, împreună cu alte familii, pe str. G. din Zalău, copiii refuzând să se întoarcă la mamă şi dorind să locuiască cu tatăl lor - care atunci când este în ţară se ocupă parţial de creşterea copiilor - însă, tatăl nu a solicitat preluarea minorilor în familia sa.
Situaţia şcolară a minorei nu este una tocmai fericită, având în vedere că minora P.E.E. are note foarte slabe la învăţătură, nu învaţă, are probleme de comportament, înjură, vorbeşte obraznic cu profesorii, manifestă atitudine ostilă şi are un vocabular de mahala faţă de colegi.
În ceea ce îl priveşte pe minorul P.Y.F., acesta este elev în clasa pregătitoare la Şcoala „M.”, însă nu prezintă probleme deocamdată, fiind un copil cuminte şi ascultător.
Curtea constată, însă, că din perspectiva dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 272/2004, coroborat cu art. 263 C.civ., este în interesul superior al minorilor de a se menţine măsura plasamentului dispusă prin hotărârea primei instanţe.
Astfel, art. 2 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, actualizată, prevede că orice reglementări adoptate în domeniu respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu, se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului, alin. 2 al aceluiaşi articol precizând că principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai acestuia, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.
În conformitate cu art. 2 alin. 3 din aceeaşi lege, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele j udecătoreşti.
Prin urmare, în toate situaţiile în care instanţa judecătorească este chemată să dispună asupra vreunei măsuri în legătură cu un minor, ceea ce primează în mod absolut este interesul
superior al minorului, orice decizie dispusă de instanţa de judecată trebuind să aibă în vedere cu prioritate acest interes superior al minorului.
Art. 263 alin. 1 NCC, consacră principiul interesului superior al copilului, prevăzând că orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Din perspectiva modalităţii în care art. 2 din Legea nr. 272/2004 şi art. 263 alin. 1 NCC, au consacrat principiul interesului superior al copilului, rezultă în mod cert faptul că acesta trebuie avut în vedere în toate situaţiile în care se dispune de către instanţa judecătorească o măsură privitoare la minor.
Or, este evident că măsura plasamentului minorilor a fost dispusă tocmai la cererea minorilor, care s-au prezentat personal la sediul reclamantei Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj şi au solicitat o măsură de protecţie specială în ceea ce îi priveşte, cu motivarea că tatăl este în Ungaria la muncă, iar mama îi supune la rele tratamente, consumă frecvent băuturi alcoolice şi nu este preocupată de creşterea şi educarea lor.
Se constată, aşadar, de către Curte, prin raportare la starea de fapt conturată de probele administrate în cauză, că cel puţin pentru moment este în interesul superior al copiilor de a rămâne în plasament, la Centrul de Plasament Multifuncţional C., unde există condiţii bune pentru îngrijirea şi educarea acestora şi unde minorii sunt feriţi de eventualele abuzuri fizice şi emoţionale la care, conform propriilor afirmaţii şi susţineri ale minorilor, aceştia au fost supuşi de către mama lor.
În ceea ce priveşte solicitarea pârâtului apelant, de a fi reintegraţi minorii în familia apelantului şi de a se dispune ca aceştia să locuiască cu apelantul, Curtea constată că această solicitare a fost formulată pentru prima dată în apel - la fondul cauzei pârâtul neformulând o cerere reconvenţională cu acest obiect -, astfel încât, aceasta intră sub incidenţa excepţiei inadmisibilităţii, întemeiată pe dispoziţiile art. 478 alin. 3 NCPC, text legal care prevede că în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi.
Aşa fiind, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse, Curtea urmează să respingă prezentul apel.
| ← Instituirea plasamentului copilului minor la bunicii maternali | Adopţie. Încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne → |
|---|
