Adopţie. Încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 367/A din 4 martie 2015
Soluţia primei instanţe
Prin Sentinţa civilă nr.282/CC/14.10.2014, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. .../117/2014, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea extinsă formulată de petenta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, în contradictoriu cu intimaţii D.J. şi V.G..
Considerentele hotărârii primei instanţe.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei sale, următoarele:
^D.S., provine din relaţia de concubinaj dintre D.J. (d.n. 22.11.1992) şi V.G. (d.n. 12.09.1979), iniţial neavând stabilită filiaţia faţă de tată. Ulterior, pârâtul V.G. a recunoscut copilul, aşa cum rezultă din certificatul de naştere de la fila 66.
Părinţii minorului, în faţa instanţei s-au opus deschiderii procedurii adopţiei.
Potrivit disp. art. 29 din Legea nr. 273/2004, este necesar ca pentru deschiderea procedurii adopţiei interne să fie cumulate mai multe condiţii şi anume:
a) planul individualizat de protecţie să aibă ca finalitate adopţia internă;
b) să fie îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 26 din Legea nr. 273/2004, respectiv după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii şi rudele copiilor, până la gradul al patrulea care au putut fi găsite, au declarat în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi nu şi-au retras această declaraţie în termen de 60 de zile.
c) să fie întrunite condiţiile prevăzute de art. 8 din Legea nr. 273/2004 privind consimţământul părinţilor la adopţie.
In acord cu disp. art. 8 din legea nr. 273/2004, instanţa va reţine că pentru a putea trece peste refuzul părinţilor fireşti de a consimţi la adopţia copilului, trebuie să se dovedească, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului.
Legiuitorul prevede că poate fi considerat refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti nu se prezintă în mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimţământului, situaţie care nu se verifică în speţă, părinţii prezentându-se în faţa instanţei la termenele de judecată.
Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului acestuia la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie.
Petenta a motivat, în esenţă, cererea prin aceea că părinţii nu au condiţii materiale să-şi crească copilul, că nu au manifestat interes în îngrijirea lui, că minorul nu este ataşat de ei.
Din ancheta socială rezultă că intimaţii locuiesc abuziv într-un apartament cu 2 camere dintr-un imobil dezafectat situat în mun. Cluj-Napoca, str. ..., jud. Cluj şi că familia se întreţine din valorificarea deşeurilor de fier, de altfel intimaţii prezentând instanţei spre vedere borderouri de achiziţie deşeuri feroase şi neferoase.
În faţa instanţei reprezentantul petentei a indicat că intimaţii s-au prezentat la programul de vizită, însă nu reuşesc să interacţioneze cu minora. În condiţiile în care vizitele stabilite pentru părinţi sunt lunare, iar intimaţii au participat la acestea, nu se poate reţine o conduită abuzivă a acestora în faptul că interacţiunea cu copilul se dovedeşte dificilă.
Instanţa mai reţine că părinţii după consiliere au procedat la clarificarea situaţiei minorei, astfel că aceasta a fost recunoscută de tată, intimatul V.G., în vara acestui an şi de atunci acesta manifestă preocupare pentru soarta copilului fiind interesat de respectarea programului de vizită. Preocuparea faţă de copil a fost afirmată şi în faţa instanţei, ambii părinţi manifestându-şi acordul pentru a depune muncă în folosul comunităţii, având în vedere că nu plătesc întreţinere pentru copilul aflat în plasament.
Prin urmare nu suntem în prezenţa unei conduite a părinţilor din care să rezulte, mai presus de orice îndoială, că nesocotesc drepturile copilului lor.
Din înscrisurile depuse rezultă, într-adevăr că intimaţii nu dispun la acest moment de mijloacele materiale necesare asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru reintegrarea minorei în familie însă, lipsa acestora nu duce automat la deschiderea procedurii adopţiei.
Atât mama cât şi tatăl minorei s-au opus constant la deschiderea procedurii adopţiei faţă de fiica lor şi au manifestat interes în realizarea unei legături mai puternice din punct de vedere afectiv cu minora.
În acest context, instanţa va reţine că în lipsa unui refuz de natură abuzivă din partea părinţilor nu poate fi primită cererea petentei, astfel că se va dispune respingerea acţiunii formulată de petenta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului în contradictoriu cu intimata D.J., avand ca obiect deschiderea procedurii adopţiei interne”.
Cererea de apel.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială Şi Protecţia Copilului Cluj, solicitând în temeiul prevederilor art.8 alin.(l), art.26 alin.(l) lit. a, art.29 din Legea nr. 273/2004, republicată, privind procedura adopţiei, coroborate cu prevederile art.466 alin. l, art.470 şi art.471 Noul Cod de Procedură
Civilă, admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelate, în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.
Motivele de apel.
Apelanta a arătat că în fapt, copilul în cauză, V.D.S., provine din relaţia de concubinaj dintre D.J. (d.n. 22.11.1992) şi V.G. (d.n. 12.09.1979), neavând stabilită filiaţia faţă de tată la data introducerii cererii de chemare în judecată respectiv 23 iulie 2014. între timp conform noului Certificat de naştere al minorei eliberat la 30.07.2014 tatăl V.G. a recunoscut paternitatea fetiţei astfel încât şi numele de familiei al acesteia s-a modificat din V. în <V.D.>.
Cazul a fost sesizat de asistentul social din Clinica Ginecologie II Cluj-Napoca, ţinând cont de intenţia mamei exprimată imediat după naştere precum şi de atitudinea sa faţă de copil caracterizată prin pasivitate şi indiferentă. Ambii părinţi sunt neşcolarizaţi, nu deţin o locuinţă stabilă nici în prezent, locuind pe străzi sau în clădiri dezafectate. Veniturile lor erau inconstante şi insuficiente, provenind din colectarea cartoanelor, a fierului vechi etc. în jur de 30 RON/zi. Mama a declarat că nu doreşte să-şi asume responsabilitatea creşterii şi îngrijirii copilului şi că este de acord; cu demararea procedurilor de deschidere a adopţiei interne.
D.S. a fost plasată Ia asistent maternal profesionist V.M. în baza Hotărârii CPC Cluj cu nr.l0/19.01.2011, iar ulterior în temeiul Sentinţei Civile cu nr.242/ 13.03.2012, s-a dispus menţinerea plasamentului la AMP V.M..
După plasarea copilului la AMP, părinţii au încheiat contractul nr. 943/16.02.2011 cu DGASPC Cluj, prin care se obligau să întreprindă demersuri pentru reintegrarea fetiţei. Cei doi nu au respectat prevederile contractului. Prin adresele nr.943/17.05.2011, 943/24.08.2011, 943/14.09.2011 s-a încercat identificarea în teritoriu a mamei, D.J.. Conform răspunsului nr. 538900/14.09.2011 mai sus numita a fost semnalată în zona gării C.F.R. Cluj Napoca, în anturajul persoanelor care practică prostituţia. în aceeaşi dată a fost condusă, împreună cu concubinul său, V.G., la sediul Secţiei 1 Poliţie pentru a fi audiate de reprezentantele DGASPC Cluj. Părinţii au declarat că locuiesc pe str. ..., Cluj-Napoca, dar deşi mama a fost depistată la naştere cu sifilis, aceasta nu a recunoscut că ar fi bolnavă vreodată. în aceste condiţii asistentul social i-a solicitat o declaraţie prin care opinează cu privire la deschiderea procedurii adopţiei interne pentru copil. Deoarece a susţinut că nu doreşte ca fetiţa să fie dată spre adopţie, i s-a cerut ca la vizita din data de 20.09.2011 să se prezinte la sediul DGASPC Cluj cu analize medicale recente care să demonstreze că nu suferă de o afecţiune transmisibilă.
În data de 07.10.2011 părinţii s-au prezentat la vizita cu copilul, iar în cadrul întâlnirii părinţii şi-au exprimat dorinţa de a boteza copilul şi presupusul tată a fost consiliat cu privire la demersurile pentru recunoaşterea paternităţii, explicându-i-se paşii ce trebuiesc făcuţi în acest sens. D.J. era însărcinată, dar şi-a exprimat alegerea de a avorta.
În data de 07.11.2011 părinţii au cerut anularea vizitei motivând că trebuie să meargă la Turda, pentru a-şi întocmi J. certificatul de naştere. în aceste condiţii li s-a cerut ca în termen de o săptămână să se prezinte la sediul DGASPC Cluj cu certificatele de naştere şi cu Cărţile de Identitate, pentru a iniţia procedura de recunoaştere a copilului de către tată. D-na D.J. nu a prezentat rezultatul analizelor medicale solicitate.
Prin adresa nr. 396/ 25.04.2012 mama copilului, D.J., a fost informată cu privire la situaţia fiicei şi i s-a adus la cunoştinţă faptul că având în vedere că nu a prezentat interes vis-a-vis de copil se analizează posibilitatea demarării procedurilor de deschidere a adopţiei interne, în aceeaşi adresa i s-au dat mamei date de contact (adresa DGASPC Cluj şi nr. de telefon la care poate fi contactat asistentul social al copilului) pentru cazul în care doreşte să se informeze şi să-şi exprime opinia cu privire la copil. La data de 05.05.2012 D.J. s-a prezentat la sediul DGASPC Cluj împreună cu concubinul său, V.G.. Aceasta a dat o declaraţie, redactată de asistentul social al copilului, în prezenţa concubinului, prin care declara că doreşte
menţinerea copilului în familia AMP pentru că nu are serviciu şi locuinţă pentru a putea să se ocupe de el.
La vizita din data de 13.07.2012, stabilită prin Programul de vizită, mama copilului nu s-a prezentat şi nici nu a anunţat asistentul social că va lipsi. S-au efectuat demersuri şi în ceea ce priveşte rudele până la gradul IV, fiind identificată bunica maternă, L.A. şi mătuşile materne, D.C. şi D.A.. Acestea au fost informate şi consiliate de responsabilul de caz cu privire la situaţia copilului, dar au declarat faptul că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului în cauză. Având în vedere faptul că mama copilului, D.J., nu prezenta garanţii morale, nu are abilităţi parentale, nu a respectat programul de vizită şi obiectivele stabilite prin contractul încheiat care a avut ca scop reintegrarea, iar rudele copilului au declarat că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea sa, Compartimentul Adopţii din cadrul DGASPC Cluj a promovat pe rolul Tribunalului Cluj acţiunea privind deschiderea procedurii adopţiei interne privind pe minora D.S. d.n.09.12.2010. în temeiul Sentinţei Civile nr.225/27.11.2012, Tribunalul Cluj, Secţia Civilă a respins acţiunea cererea DGASPC Cluj prin care se solicita deschiderea procedurii adopţiei interne pentru minora în cauză.
Sentinţa mai sus amintită nu a fost atacată - fiind dată cu drept de recurs pe vechiul cod de procedură civilă - Compartimentul Adopţii considerând argumentele aduse de Instanţă în motivarea acesteia ca fiind pertinente şi concludente concluziei de respingere a cererii de deschidere a procedurii adopţiei interne. De asemenea s-a considerat că renunţarea apelantei de a promova calea de atac poate reprezenta pentru mamă o a doua şansă care i se oferă în vederea creşterii abilităţilor parentale, identificarea unui loc de muncă care să-i permită să solicite în viitorul apropiat reintegrarea copilului în familie.
Având în vedere că în termenul de 1 an de la data respingerii cererii de deschidere a procedurii adopţiei interne pentru minora V.D.S., respectiv 27.11.2012, mama fetiţei un a făcut nici un demers concret de reintegrare a fetiţei în familia, a fost promovată în Dosarul Civil de mai sus pe rolul Tribunalului Cluj o nouă acţiune de deschidere a procedurii adopţiei interne pentru S.. Este important de menţionat că de la data introducerii cererii de chemare în judecată tatăl copilului a recunoscut paternitatea copilului la data 30.07.2014, fiind emis un nou Certificat de Naştere pentru fetiţă în care Ia rubrica TATĂL apare numele intimatului V.G..
Astfel a fost extinsă acţiunea civilă dedusă judecăţii şi faţă de numitul V.G., care de altfel o însoţea pe mamă la toate vizitele care se desfăşurau la sediul Instituţiei noastre cât şi la toate termenele de judecată ale dosarelor de deschidere a procedurii adopţiei interne, acesta fiind citat la termenele de judecată în vederea exprimării poziţiei sale faţă de solicitarea Direcţiei.
Ambii părinţi au fost prezenţi în faţa instanţei de judecată unde au declarat că nu sunt de acord cu deschiderea procedurii adopţiei interne pentru fiica lor V.D.S., d.n.09.12.2010.
Nici unul dintre aceştia un şi-a motivat concret refuzul de a consimţi la adopţia, rezumându-se la a solicita ca fetiţa să rămână în sistemul de protecţie până la 18 ani, că un mai doresc să urmeze nici o formă de învăţământ având în vedere vârsta lor, că doresc să-şi trăiască viaţa aşa cum le-a dat-o Dumnezeu şi că sunt de acord să presteze muncă în folosul comunităţii pentru a participa financiar la creşterea minorei.
Având în vedere cele prezentate mai sus a apreciat că aceste argumente nu sunt în măsură să reprezinte o garanţie că părinţii nu refuză abuziv să-şi exprime consimţământul la adopţia copilului, cu atât mai mult cu cât perioada de timp în care aceştia puteau acţiona concret în demersurile de reintegrare a fost una mai mult decât generoasă de aprox. 1 an şi 8 luni de la data respingerii primei cereri de deschidere din noiembrie 2012 şi până la data promovării prezentului dosar, respectiv iulie 2014.
În concluzie, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinţei civile atacate, cu reţinerea cauzei spre judecare, iar prin decizia ce va fi pronunţată, să fie încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne pentru minora :V.D.S., având CNP ..., născută la data de 09.12.2010
în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, fiica lui V.G. şi D.J., cu suspendarea exerciţiului drepturilor părinteşti ale numiţilor V.G. şi D.J. în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea cu nr. 273/2004 şi exercitarea acestora pe perioada suspendării de către Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, iar în ceea ce priveşte consimţământul părinţilor se solicită să se facă aplicarea prevederilor art. 8 din Legea cu nr. 273/2004, republicată.
Soluţia din apel Apelul este fondat Circumstanţele de fapt ale cauzei.
Starea de fapt evidenţiată de ansamblul probatoriului administrat în cauză -raport cu privire la ancheta psiho-socială nr. 195/10.07.2014 (f.5-9 dos. fond); raport de revizuire a planului individualizat de protecţie nr. 195/12.06.2014 (f. 10-15 dos. fond); referat de situaţie nr. 195/13.06.2014 (f.16-21 dos. fond); certificat de naştere al minorei seria NJ nr. 696932 eliberat în baza actului de naştere nr. 38/04.01.2011 (f.4 dos. fond); declaraţie dată de D.J., înregistrată sub nr. 304/08.11.2013, prin care aceasta a arătat că nu doreşte să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului D.S. (f.25 dos. fond); fişa de informare a părintelui ca urmare a realizării activităţii de consiliere şi informare în vederea exprimării consimţământului la adopţie nr. 195/10.07.2014 (f.26-27 dosar fond); Hotărârea nr.10/19.01.2011 emisă de Comisia pentru protecţia copilului din cadrul Consiliului Judeţean Cluj în dosar nr. 14/2011, prin care a fost instituit plasamentul minorei D. S. la asistentul maternal profesionist V.M. (f.34 dosar fond); interpretarea rezultatelor evaluării psihologice a minorei D.S. (f.35-37 dosar fond); declaraţie dată de D.C. înregistrată sub nr. 195/01.04.2014, prin care aceasta a arătat că nu doreşte să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului D.S. (f.43 dos. fond); declaraţie dată de L.A., înregistrată sub nr. 195/01.04.2014, prin care aceasta a arătat că nu doreşte să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului D.S. (f.44 dos. fond); declaraţie dată de D.A. Adriana, înregistrată sub nr. 195/01.04.2014, prin care aceasta a arătat că nu doreşte să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului D.S. (f.45 dos. fond); Ancheta socială efectuată de Consiliul Local Cluj -Napoca - Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală - Serviciul Protecţia Copilului, Familiei şi Dezvoltare Comunitară (f.46 dosar fond); declaraţie dată de Lunean Steluţa, înregistrată sub nr. 195/23.01.2014, prin care aceasta a arătat că nu doreşte să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului D.S. (f.51 dos. fond); certificat de naştere seria NW nr. 987510, eliberat la data de 30.07.2014 pentru minora D.S., ca urmare a recunoaşterii paternităţii sale de către tatăl V.G., recunoaştere în urma cărei minora a luat numele V.D. (f.66 dosar fond); referat de situaţie întocmit la data de 25.08.2014 (f.67-68 dosar fond); ancheta socială nr. 316421/301/11.09.2014, întocmită de Consiliul Local Cluj - Napoca - Serviciul Autoritate Tutelară (f. 72 dosar fond); proces verbal încheiat la data 19.09.2014 de reclamantă, cu ocazia vizitării minorei de către părinţi (f.75 dosar fond); raport de consiliere nr. 195/19.09.2014 (f.77 dosar fond) - relevă faptul că minora a rezultat din relaţia de concubinaj a pârâţilor, fiind recunoscută de tată abia ulterior, atât părinţii cât şi rudele până la gradul IV, precizând faptul că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrij irea minorei, părinţii subliniind faptul că nu dispun de condiţiile materiale, financiare şi locative adecvate pentru creşterea unui copil.
Cu ocazia programului de vizită stabilit pentru vizitarea minorei, precum şi cu ocazia consilierii părinţilor de către reclamantă, aceştia au declarat că nu sunt de acord cu adopţia minorei şi că doresc ca minora să rămână în centru de plasament până la împlinirea vârstei de 18 ani.
În nici un moment, părinţii nu şi-au manifestat dorinţa sau intenţia de a o lua pe minoră la locuinţa lor şi de a încerca să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acesteia.
Dispoziţiile legale aplicabile
Art. 9 din Legea nr. 273/ 2004 republicată, prevede că „ părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele acestuia trebuie să consimtă la adopţie în mod liber şi necondiţionat, numai după ce au fost informaţi în mod corespunzător asupra consecinţelor exprimării
consimţământului şi asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţării adopţiei. Direcţia în a cărei rază teritorială locuiesc în fapt părinţii fireşti sau, după caz, tutorele este obligată să asigure consilierea şi informarea acestora înaintea exprimării consimţământului la adopţie şi să întocmească un raport în acest sens”.
Potrivit art.13 alin.1 din Legea nr. 273/ 2004 repb., consimţământul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui se dă în faţa instanţei judecătoreşti odată cu soluţionarea cererii de deschidere a procedurii adopţiei, odată cu solicitarea consimţământului prevăzut la alin. (1), instanţa având obligaţia să solicite direcţiei raportul de consiliere şi informare care confirmă îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 9.
Art. 29 alin.1 lit. a, b, c, din Legea nr. 273/2004 repb., prevede care sunt condiţiile a căror întrunire face posibilă încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne, respectiv:
„(1) Încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne se face numai dacă:
a) planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă;
b) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 26 sau, după caz, cele prevăzute la art. 27;
c) părinţii copilului sau, după caz, tutorele, îşi exprimă consimţământul la adopţie, în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 8, precum şi prevederile legale care reglementează situaţiile speciale privind consimţământul părinţilor se aplică în mod corespunzător”.
În conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 273/2004 repb., instanţa de judecată poate trece peste refuzul părinţilor fireşti de a consimţi la adopţie, dacă acest refuz de consimţământ este unul abuziv.
Astfel, art.8 alin.1 din Legea nr. 273/2004 repb., prevede faptul că „instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă”.
Conform art. 8 alin.2 din Legea nr. 273/2004 repb., „se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă în mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimţământului”.
În speţă, prezenţi la termenul de judecată din 02.09.2014 în faţa instanţei de fond, părinţii minorei au arătat că nu sunt de acord cu adopţia minorei.
Totodată, aşa cum rezultă din ansamblul probatoriului administrat în cauză, părinţii minorei au arătat în mod constant că doresc ca minora să rămână în centru de plasament până la împlinirea vârstei de 18 ani.
În nici un moment, părinţii nu şi-au manifestat dorinţa sau intenţia de a o lua pe minoră la locuinţa lor şi de a încerca să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acesteia.
Dată fiind această poziţie a părinţilor minorei, este de apreciat în sensul că, refuzul acestora de a consimţi la adopţia minorei apare ca fiind unul abuziv.
Pe cale de consecinţă, Curtea constată că, în condiţiile art. 8 din Legea nr. 273/2004 repb., se poate trece peste refuzul părinţilor minorei de a consimţi la adopţia copilului - acest refuz fiind, în mod evident, unul abuziv - , mai ales că în speţă au fost îndeplinite toate celelalte cerinţe pretinse de art. 29 din aceeaşi lege.
Aşa fiind, în temeiul tuturor considerentelor mai sus expuse şi a prevederilor art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 8 şi art.29 din Legea nr. 273/2004 repb., Curtea va admite apelul, conform dispozitivului prezentei decizii.
| ← Înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă, cu măsura... | Daune morale. Persoană privată de libertate. Admitere → |
|---|
