TAXA JUDICIARĂ DE TIMBRU SI TIMBRUL JUDICIAR. SCUTIRE DE TAXA DE TIMBRU.
Comentarii |
|
Potrivit art. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile evaluabile în bani introduse la instanţele judecătoreşti se taxează diferenţiat, în funcţie de valoare, aceasta însă, potrivit dispoziţiilor art. 1, cu excepţiile prevăzute de lege.
Una dintre aceste excepţii este cea prevăzută de art. 17, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 29/1999, potrivit căruia sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, printre altele, de instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.
în categoria de venituri publice, potrivit prevederilor art. 21 alin. (2) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, se includ veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile altor instituţii publice cu caracter autonom. Or, în speţă, este evident că obiectul acţiunii este în legătură directă cu bugetul local, taxa de concesiune eventual datorată neputând avea decât o asemenea destinaţie.
(Secţia civilă, dec. nr. 1444 din 25 aprilie 2000)
CURTEA
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 152/18 martie 1999 a Tribunalului Ialomiţa, s-a admis în parte acţiunea formulată de Consiliul Local al comunei Bărăganul, judeţul Brăila, împotriva pârâtei Societatea
Comercială “M E & I” S. R. L. Bucureşti, şi în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtă. A fost obligată pârâta la plata sumei de 26.331.214 lei taxă de concesionare până la 31 decembrie 1998 şi 3.683.843 lei majorări de întârziere până la 31 decembrie 1998. Totodată, reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei 75.000.000 lei despăgubiri, respingându-se celelalte cereri formulate de părţi.
Prin decizia civilă nr. 178 din 8 septembrie 1999 Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, a anulat ca netimbrat apelul declarat împotriva acestei sentinţe de Consiliul Local Bărăganul.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin apel s-a solicitat în esenţă obligarea pârâtei la plata sumei de 112.026.246 lei taxă de concesiune şi 20.285.219 lei majorări de întârziere, situaţie în care în raport de dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, apelanta trebuie să timbreze la aceste valori, obligaţie pe care nu a îndeplinit-o, deşi a fost citată cu această menţiune.
împotriva acestei decizii a declarat recurs Consiliul Local al comunei Bărăganul, susţinând că nelegal apelul a fost anulat ca netimbrat, întrucât era scutit prin lege de plata taxei judiciare de timbru, dată fiind natura pretenţiilor şi calitatea sa de instituţie publică.
Recursul este fondat.
Obiectul principal, dedus judecăţii prin acţiunea introductivă de instanţă, ca şi cel rezultând din motivele de apel, îl constituie în speţă desfiinţarea unui contract de concesiune, încheiat între reclamant şi pârâtă pentru o suprafaţă de teren proprietatea comunei Bărăganul, cu obligarea la plată a taxei de concesiune aferente, neachitată de pârâtă.
Este adevărat că potrivit art. 2 din Legea nr. 146/ 1997 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile evaluabile în bani introduse la instanţele
judecătoreşti se taxează diferenţiat în funcţie de valoare, aceasta însă, potrivit dispoziţiilor art. 1, cu excepţiile prevăzute de lege.
Or, una din aceste excepţii este cea prevăzută de art. 17, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 26/ 1999, după care, sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii - printre altele de instituţiile publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.
în categoria de venituri publice, în conformitate cu prevederile art. 21 al. 2 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, se include veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile altor instituţii publice cu caracter autonom.
Or, în speţă, este evident că obiectul acţiunii introductive, deşi evaluabil în bani, este în legătură directă, cu bugetul local, taxa de concesiune eventual datorată neputând avea decât o asemenea destinaţie.
Faţă de prevederile legale invocate rezultă că şi calea respectivă de atac este scutită pe acest temei de plata taxei de timbru, în acest sens opinând de altfel şi Ministerul Finanţelor, în adresa nr. 50613/5 februarie i999.
Aşa fiind, recursul urmează a fi admis, hotărârea atacată casată şi cauza trimisă spre rejudecarea apelului, pe fond.
← RECURS. TARDIVITATE. | COMPETENTĂ MATERIALĂ. CONFLICT NEGATIV. CONTRACT DE LEASING... → |
---|