CSJ. Decizia nr. 116/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 116.
Dosar nr. 899/2002
Şedinţa publică din 25 martie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 217 din 21 iunie 2001 Tribunalul Dolj a admis acţiunea formulată de reclamantul N.G. împotriva pârâţilor: Consiliul Local Craiova, Prefectura Judeţului Dolj, Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi pe cale de consecinţă pârâţii au fost obligaţi să restituie reclamantului suprafaţa de 220 mp situat în Municipiul Craiova.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că terenul în litigiu a aparţinut autorului N.M. (tatăl reclamantului) iar prin Decretul nr. 157 din 31 mai 1985 terenul a fost expropriat pentru cauză de utilitate publică. Exproprierea nu şi-a atins scopul în sensul construirii de locuinţe.
Curtea de Apel Craiova prin Decizia civilă nr. 212 din 12 decembrie 2001, a respins recursul declarat de Consiliul Local Craiova, împotriva deciziei civile nr. 217 din 21 iunie 2001 a Tribunalului Dolj.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a reţinut că terenul în litigiu şi construcţia de pe acest teren, au fost expropriate conform Decretului nr. 157/1985 în vederea construirii unor blocuri. Din terenul expropriat a rămas liberă, neafectată de utilitate publică suprafaţa de 220 mp.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionate a declarat recurs Consiliul Local al Municipiului Craiova, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, în sensul art. 304 pct. a C. proc. civ., deoarece:
Terenul în litigiu ce a fost expropriat conform Decretului nr. 157/1985, este cuprins într-o zonă în care s-au construit blocuri pentru locuinţe, s-au lărgit artere pentru circulaţie, zone verzi, căi de acces etc. Cu alte cuvinte, scopul exproprierii pentru utilitate publică a fost atins.
De asemenea, Decizia civilă mai sus menţionată a fost atacată şi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, invocând art. 304 pct. 8 C. proc. civ. deoarece:
Terenul în litigiu a fost preluat de stat cu titlu, respectiv în baza Decretului de expropriere nr. 157/1985. Terenul este necesar în vederea bunei funcţionări a reţelelor tehnico-edilitare ce deservesc construcţiile din zonă, deci este afectat de detalii de sistematizare.
Recursurile sunt fondate şi vor fi analizate împreună deoarece conţinutul lor este asemănător.
Imobilul, teren în suprafaţă de 380 mp este situat în Municipiul Craiova, proprietatea reclamantului N.G. în calitate de succesor legal al autorului N.M., a fost expropriat prin Decretul nr. 157/1985, în scopul realizării unui ansamblu de locuinţe, decret menţionat.
Potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994, dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot cere retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică.
În speţă, se discută exproprierea efectuată în anul 1985 în vederea realizării unor construcţii pentru locuinţe. Scopul exproprierii din 1985 a fost realizat în sensul că expropriatorul a construit blocuri pentru locuinţe, s-au lărgit artere de circulaţie, s-au amenajat zone verzi şi căi de acces la locuinţe etc.
Este adevărat faptul că în cauză s-a efectuat o expertiză tehnică, ordonată de instanţa de fond, din care rezultă că din suprafaţa totală de 380 mp de teren revendicată de reclamant este rămasă "liberă" suprafaţa de 220 mp, însă această suprafaţă rămasă "liberă" este folosită pentru amenajarea de spaţii verzi, pentru căi de acces la blocurile de locuinţe, pentru funcţionarea reţelelor tehnico-edilitare ce deservesc construcţiile din zonă. Deci, terenul revendicat, în totalitatea lui este afectată de detalii de sistematizare.
Cu alte cuvinte, problema retrocedării terenului în litigiu nu se poate pune deoarece obiectivul de utilitate publică în considerarea căruia s-a făcut exproprierea a fost realizat.
Prin urmare, instanţele au pronunţat o hotărâre cu încălcarea esenţială a legii atunci când au statuat că obiectivul de utilitate publică în considerarea căruia s-a făcut exproprierea terenului litigios, 380 mp, nu a fost realizat.
Pentru toate aceste considerente Curtea reţine că motivele de recurs invocate se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. şi în consecinţă în conformitate cu art. 312 alin. (2) C. proc. civ., va admite ca fondate recursurile declarate de Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Finanţelor Publice Dolj, şi de Consiliul Local al Municipiului Craiova, va casa Decizia civilă nr. 212 din 12 decembrie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, precum şi sentinţa civilă nr. 217 din 2 iunie 2001 a Tribunalului Dolj, iar pe fond se va respinge acţiunea formulată de reclamantul N.G.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, şi de Consiliul Local al Municipiului Craiova.
Casează Decizia civilă nr. 212 din 12 decembrie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, precum şi sentinţa civilă nr. 217 din 21 iunie 2001 a Tribunalului Dolj şi respinge acţiunea formulată de reclamantul N.G.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1174/2002. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1169/2002. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
