CSJ. Decizia nr. 1160/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1160Dosar nr.3948/2002
Şedinţa publică din 24 martie 200.
La ordine pronunţarea în recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei civile nr.300 din 1 martie 2001 a Tribunalului Argeş – Secţia civilă precum şi împotriva deciziei civile nr.2188 din 7 septembrie 2001 a Curţii de Apel Piteşti Secţia civilă.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 11 martie 2003, care face parte din prezenta iar pronunţarea s-a amânat la 24 martie 2003.
CURTEA ,
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat în temeiul art.330 pct.2 C.proc.civ.astfel cum a fost modificat prin OUG nr.59/2001 şi OUG nr.138/2000,recurs în anularea deciziei civile nr.300 din 1 martie 2001 a Tribunalului Argeş şi deciziei civile nr.2188 din 7 septembrie 2001 a Curţii de Apel Piteşti.
În motivarea recursului în anulare s-a susţinut că hotărârile menţionate sunt vădit netemeinice.
S-a susţinut că prin completarea de acţiune (fila 159 dosar 833/1999) reclamantul M.I.a solicitat să se constate nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare nr.1492 din 25 iulie 1972 şi nr.491 din 25 iulie 1972 precum şi a schimbului constatat prin înscris sub semnătură privată la data de 3 decembrie 1967 precum şi că instanţele greşit au respins acest capăt de cerere.
S-a mai arătat că eronat instanţele au considerat prescris capătul de cerere din acţiune privind reducţiunea liberalităţilor din 19 decembrie 1969 şi 23 decembrie 1969 întrucât termenul de prescripţie curge de la data la care reclamantul a luat cunoştinţă de existenţa acestora şi anume 3 februarie 1998 când actele au fost depuse la dosar.
Curtea urmează să respingă recursul în anulare ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată sub nr.5010 din 9 decembrie 1997 reclamantul M.I.a chemat în judecată pe pârâţii M.F.şi M.A.solicitând să se dispună partajarea bunurilor rămase de peurma defuncţilor M.G.I., decedat la data de 14 octombrie 1971 şi M.E.decedată la data de 22 martie 1974 situate în comuna Rucăr, judeţulArgeş şi anume 5420 mp pct. „Pleşcioare", 5000 mp pct. „La Pietre", 400 mp pct." Cuculeţ", 105 mp pct. „Acasă".
Ulterior, la data de 17 februarie 1998, reclamantul M.I.şi-a completat acţiunea, a chemat în judecată pe pârâţii I.P., S.I., S.F.şi a solicitat să se dispună reducţiunea, în limita cotităţii disponibile a contractului de donaţie din 19 decembrie 1969 şi testamentului din 23 decembrie 1969.
Judecătoria Câmpulung Muscel prin încheierea interlocutorie din 17 martie 1998 a admis în parte în principiu acţiunea, a declarat deschise succesiunile defuncţilor M.G.I. şi M.E., a constatat că au calitatea de succesori reclamantul M.I., M.F.şi M.A., fiecare cu ¼ cotă asupra ½ din casă şiodăiţă (cealaltă cotă de ½ aparţine lui M.I.) şi 5420 mp pct. „Plescioare",com.Rucăr; că reclamantul M.I.are o cotă de ¼ din 5420 mp teren pct. „Plescioara" ca moştenitor al defunctei M.E.; că pârâtul M.A.are o cotă de 1/8 din dreptul cuvenit defunctei M.E.şi este titularul dreptului de proprietate pentru 200 mp teren.
Prin sentinţa civilă nr.2557 din 8 septembrie 1998 Judecătoria Câmpulung a admis în parte în fond acţiunea, adispus ieşirea părţilor din idiviziune, a atribuit reclamantului M.I.5420 mp teren în pct."Pleşcioare", pârâtului M.A.200 mp teren pct. „Acasă", şi a egalizat valoricloturile prinsulte.
Tribunalul Argeş – Secţia civilă prin Decizia civilă nr.25 din 25 ianuarie 1999 a admis apelul declarat de reclamantul M.I.împotriva sentinţei civile nr.2557/8 septembrie 1998 a Judecătoriei Câmpulung pe care a desfiinţat-o şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
La data de 26 mai 1999 pârâţii M.F.şi M.A.au formulat cerere reconvenţională solicitând să fie citaţiîn calitate de pârâţiM.I., M.D.şi M.V.şi să se constate nulitatea absolută a contractului deîntreţinere din 4 septembrie 1998 încheiat între reclamantul M.I.şi M.V., soţia sa, pe de o parte şi M.I. (fiica lor) şi M.D.pe de altă parte pentru 502 mp teren şi construcţii situate în comuna Rucăr, pct."Peste Vale".
Reclamantul M.I., la data de 9 iunie 1999 şi-a completat acţiunea cerând să seintroducă la masa de partaj 200 mp terenpct. Peste Vale com.Rucăr.
M.D.şi M.I. la data de 9 iunie 1999 au formulat cerere reconvenţională pentru a se constata nulitatea sentinţei civile nr.779 din 12 martie 1999 a Judecătoriei Câmpulung.
Judecătoria Câmpulung prin încheierea interlocutorie din 12 octombrie 1999 a admis în parte în principiuacţiunea, a declarat deschisă succesiunea defunctului M.G.I., decedat la data de14 octombrie 1971, a constatat că au calitatea de moştenitori reclamantul M.I., M.F.şi M.A.şi M.E., fiecare cu cota de ½ din masa succesorală compusă din5420 mp teren pct."Plescioare", 200 mp teren pct."Acasă", ½ din casăşi odăiţă. Prin aceeaşi sentinţă instanţa de fond a declarat deschisă şi succesiunea E.M. decedată la data de 22 martie 1974, a constatat că aceasta a testat pârâtului M.A.suprafaţa de 200 mp pct. „Acasă" şi cota sa de moştenire de 1/8 din casă şi odăiţă, că a testat reclamantului M.I.cota sa de moştenire de ¼ din 5420 mp teren pct."Plescioare". Au fost respinse capetele de cerere din acţiune privind reducţiunea liberalităţilor, constatarea nulităţii actelor de vânzare-cumpărare şi cererile reconvenţionale.
Judecătoria Câmpulung prin sentinţa civilă nr.21o8 din 31 mai 2000 a admis în parte în fond acţiunea, a dispus ieşirea din indiviziune, a atribuit reclamantului M.I.suprafaţa de 5420 mp teren pct. Plescioare, pârâtului M.A.suprafaţa de 200 mp teren pct. „Acasă", casa şi odăiţa situate pe acestea şi a egalizat valoric loturile prin sulte.
Tribunalul Argeş prin Decizia civilă nr.300 din 1 martie 2001 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul M.I.împotriva sentinţei civile nr.2108 din 31 mai 2000 a JudecătorieiCâmpulung, soluţie menţinută prin Decizia civilă nr.2188 din 2001 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă.
Din probele administrate în cauză rezultă următoarea situaţie de fapt, corect reţinută de instanţe.
La data de14 octombrie 1971 a decedat M.G.I. de pe urma căruia au rămas ca moştenitoriM.E., soţie supravieţuitoare, cu cota de 1/4 , reclamantul M.I., fiu, pârâta M.F.fiică, M.E., decedată ulterior al cărui succesor este fiul acesteia, M.A., împreună cu cota de ¾ din 5420 mp teren în pct.Plescioare, com.Rucăr şi o cotă de ½ din casă şi odăiţă în pct."Acasă".
În timpul vieţii sale, E.M. a donat la data de 19 decembrie 1969 în favoarea pârâtei I.P., fiica pârâtei M.F., 270 mp teren, cămin de casă în com.Rucăr iar la data de 23 decembrie 1969 a instituit-o legatar cu titlu particular pentru 5000 mp teren pct."La pietre", com.Rucăr.
La data de 25 iulie 1972 prin contractul autentic nr.1492 M.E.a vândut soţilor I.I. şi I.P. suprafaţa de 234 mp teren cămin de casă în com.Rucăr bunce a format obiectul legatului din 19 decembrie 1969.
E.M., la data de 29 iunie 1972 a instituit legatar cu titlu particular pe pârâtul M.A., nepotul său, pentru 100 mp teren cămin de casă, în com.Rucăr.
Princontractul de vânzare-cumpărare autentic din 25 iulie 1972, nr.1494 M.E.a vândut pârâţilor S.I. şi S.F.100 mp teren cămin de casăîn com.Rucăr, jud.Argeş.
Prin completarea de acţiune din 17 februarie 1998 reclamantul M.I.nu a solicitat reducţiunea liberalităţii acordate prin testamentul din 29 iunie 1972.
La data de 22 martie 1974 a decedat M.E.de pe urma căreia au rămas ca moştenitori testamentari reclamantul M.A.şi pârâtul M.I.asupra masei succesorale compusă din 200 mp teren cămin de casă, 1/8 din casă şi odăiţă aflată pe acesta şi ¼ din 5420 mp teren pct. Plescioare, com.Rucăr.
S-a constatat că sunt străine de succesiune prin neacceptare pârâta M.F.şi sora acesteia M.E..
Pentru cele două succesiuni a fost eliberat certificat de moştenitor la data de 27 septembrie 1974 de către notariatul de Stat local Cîmpulung, opozabil reclamantului M.I..
Acţiunea în reducţiunea liberalităţilor, fie făcute prin acte între vii, fie făcute prin testament, întemeiată pe dispoziţiile art.841 C.civ., este o acţiune personală patrimonială şi, ca atare, prescriptibilă în termenul general de prescripţie prevăzut de art.3 din Decretul nr.167/1954 şi anume de 3 ani. Acest termen începe să curgă de la data la caremoştenitorul rezervatar a luat cunoştinţă de existenţa liberalităţilor.
În speţă instanţele au reţinut corect că la data dezbaterii notariale a succesiunii autorilor săi – 27 septembrie 1974 – reclamantul a cunoscut cămama sa, E.M., a donat nepoatei sale, I.P., fiica pârâtei M.F., bunurile arătate, pe baza depoziţiei martoreiB.S.
Motivul de critică referitor la greşita respingere a capătului de cerere referitor la nulitatea unor acte juridice cu titlu oneros este de asemenea neîntemeiat.
Reclamantul M.I.nu a formulat prin acţiune sau completările ulterioare (inclusiv cea de la fila 159 dosar 833/1999) un capăt de cerere prin care să se solicite să se constate nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de mama sa, E. M. la data de 25 iulie 1972 cu I.P. şi Ică Ion (nr.1494) şi S.I. şi S.F.(nr.941) şi nici a actului de schimb din 3 decembrie 1967.
Instanţele nu puteau, fără a încălca principiul disponibilităţii, să procedeze la cercetarea valabilităţii acestora din oficiu. De altfel reclamantul M.I.nu a formulat motive de apel sau recurs sub acest aspect.
Faţă de considerentele menţionate CURTEA va respinge recursul în anulare ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei nr.300 din 1 martie 2001 a Tribunalului Argeş, Secţia civilă şi a deciziei nr.2188 din 7 septembrie 2001 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1163/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1161/2002. Civil → |
|---|
