CSJ. Decizia nr. 1491/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1491Dosar nr.1086/2002
Şedinţa publică din 10 aprilie 200.
La data de 28 martie 2003 s-au luat în examinare recursurile declarate de pârâţiiConsiliul Local al Municipiului Galaţi, C.M., C.H.J. şi G.D.împotriva deciziei civile nr.77 din 7 decembrie 2001 a Curţii de Apel Galaţi – Secţia civilă.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 28 martie 2003, care face parte integrantă dinprezenta, iar pronunţarea s-a amânat la 8 aprilie 2003, apoi la 10 aprilie 2003.
CURTEA ,
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin acţiunea formulată la 24 martie 2000 şi completată ulterior,reclamanta N.I.a chemat în judecată Primăria Municipiului Galaţi şi pe pârâţii G.D., C.H.J., C.M., pentru ca prinhotărârea ce se va pronunţa: să fie obligată pârâta să-i lase în deplină proprietate şi paşnică posesie imobilul situat în Galaţi str.G.Coşbuc nr.113 A şi nr.113 B, compus din teren şi construcţiile existente; să se constate nulitatea contractelor dedobândire încheiate cu pârâta.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că este fiica adoptivă a foştilor proprietari, imobilul fiind expropriat în anul 1965 în scopul construiriiansamblului de blocuri Ţiglina II, scop care nu s-a realizat, impunându-se retrocedarea conform dispoziţiilor art.35 din Legea nr.33/1994 – motiv pentru care nici vânzarea imobilului întemeiul Legii nr.112/1995 nu se putea efectua.
Prin întâmpinare şi cerere reconvenţională, pârâţii C.M., C.H.J. şi G.D., au fost de acord cu admiterea acţiuniiînrevendicare şi constatare a nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare, solicitând însă obligarea reclamanteila plata valorii lucrărilor de transformare, extindere şi amenajare aduse imobilului, precum şi constituirea unui drept deretenţie până la plata sumei datorate.
Prin aceeaşi cerere, au chemat în garanţie Primăria municipiului Galaţi pentru a răspunde de evicţiune în situaţia admiterii acţiunii, cu valoarea ce reprezintă preţul actualizat plătit pentru imobil.
Tribunalul Galaţi prin sentinţa civilă nr.170 din 27.07.2001 :
- a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Primăria Galaţi, faţă de acţiunea principală;
-a admis cererea privind constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nr.32651 şi 32653, ambele din 8.01.1997 precum şi a actelor adiţionale la acestea privind transmiterea proprietăţii terenurilor aferente locuinţelor;
- a dispus repunerea în situaţia„actuală" în privinţa dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au format obiectul actelor adiţionale menţionate (în sensul, că dreptul de proprietate va reveni cu titlu retroactiv la Primăria Galaţi);
- a admis în parte cererea de retrocedare imobil expropriat, „ pe motiv de nerealizare a utilităţii publice declarate" formulată împotriva Primăriei Municipiului Galaţi;
- a obligat pârâta să retrocedeze în deplină proprietate reclamantei suprafaţa de 241,02 mp teren (11,70 m x 20,60) marcată pe schiţa anexă la raportul de expertiză topometrică prin perimetrul d-f-g-h situată în Galaţi, str.G.Coşbuc nr.113 şi nr.113 B;
- a respins pentru lipsa dreptului legitim, cererea reconvenţională formulată de pârâţii C.I., C.H.J.şi G.D.împotriva reclamantei, cu obiectul obligării la plata valorii actualizate a construcţiilor edificate de pârâţi pe terenul ce se retrocedează reclamantei;
- a respins cererea de chemare în garanţie pentru evicţiune formulată de aceiaşi pârâţi împotriva Primăriei Municipiului Galaţi, ca prematur formulată în ceea ce priveşte valoarea construcţiilor vândute de chemata în garanţie,şi, ca nefondată, în ceea cepriveşte valoarea terenurilor aferente construcţiilor;
- a obligat pe toţi pârâţii la plata către reclamantăa sumei de 300.000 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia civilă nr.77 din 7 decembrie 2001, a admis apelul declarat de reclamanta N.I.împotriva sentinţei civile nr.170 din 27.07.2001 a Tribunalului Galaţi, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că,
- a obligat Primăria Galaţi să retrocedeze în deplină proprietate reclamantei suprafaţa de 650 mp teren în loc de 241,02 mp teren;
-a menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii apelate;
- a respins ca nefondate apelurile declarate, de intimata Primăria municipiului Galaţi şi pârâţi;
- a obligat apelanţii pârâţi şi apelanta intimată să plătească apelantei N.I.suma de 590.999 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că, prinexpropriere, terenul în litigiu a intrat în domeniul public, situaţie în care nu putea face obiectul actelor de vânzare-cumpărare, incidente în acest sens fiind şi prevederile art.35 din Legea nr.33/1994, iar cumpărătorii, de rea-credinţă fiind, şi-au asumat în aceste condiţii riscul edificării construcţiilor. Sub un alt aspect, mai arată instanţa, conform expertizei efectuate, terenul este în suprafaţă de 650 mp, astfel expropriată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Consiliul Local al Municipiului Galaţi şi pârâţii C.M., C.H.J. şi G.D..
În recursul promovat de Consiliul Local Galaţi, neîntemeiat pe vreunul din motivele de casare prevăzute de art.304 C.proc.civ., se susţine că imobilul a trecut în proprietatea statului cu titlu, în baza decretului de expropriere nr.679/1963 şi, întrucât terenul a rămas neafectat de lucrări, au fost încheiate contractelede închiriere, iar apoi, cele de vânzare-cumpărare, contracte încheiate în mod valabil. Cum reclamanta nu s-a adresat cu cerere de retrocedare în termen de un an de zile, acţiunea acesteia este şi prescrisă, mai susţine recurenta.
Recurenţii C.M., C.H.J.şi G.C., critică hotărârea atacată, susţinândcă în mod greşit s-a decis menţinerea dispoziţiilor din sentinţă privind: constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare, repunerea Primăriei Galaţi în situaţia anterioară încheierii contractelor, retrocedarea în natură a terenului în suprafaţă de 650 mp în loc de a se dispune numai pentru suprafaţa de 522 mp; respingerea ca nefondată a cererii reconvenţionale şi ca prematură a cererii de chemare în garanţie
Recursurile nu sunt întemeiate.
Cadrul procesual fixat de reclamant prin acţiune, are ca temei juridic prevederile art.35 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, potrivit căruia, dacă bunurile mobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică.
În cauză, imobilul în litigiu afost expropriat prin decretul nr.679/1973 în scopul construirii de blocuri, terenul rămânând însă liber, neafectat de detalii de sistematizare, fiind deci supus retrocedării în proprietate sub incidenţa temeiului de drept invocat, aplicabil în atare situaţie şi exproprierilor dispuse anterior acestei legi.
Nu poate fi primită nici susţinerea făcută în recurs privind prescrierea dreptului la acţiune (în termen de un an) câtă vreme era în discuţie un drept real imobiliar, dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, situaţie în care, de principiu, dreptul la acţiune este imprescriptibil (art.21 din Decretul 167/1958).
Mai departe, cum imobilul a fost preluat de stat, în scopul arătat, prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, apare ca evident faptul că, el nu putea face obiect de înstrăinare către terţe persoane potrivit art.135 (5) din Constituţie şi art.11 lit.a din Legea nr.213/1998
Aşadar şi cum pârâţii au fost de altfel de acord – fila 52 dosar fond -, în mod legal subacest aspect, instanţa a constatatat nulitatea absolută a actelor juridice de înstrăinare iar faţă de modul în care a fost formulată cererea introductivă de instanţă şi precizarea acesteia, a dispus în consecinţă obligarea Primăriei Galaţi la retrocedareaterenului de 650 mp- suprafaţa reală deţinută de foştii proprietari şi expropriată.
Cât priveşte chestiunea privind respingerea cererii reconvenţionale şi a cererii de chemare în garanţie, şi sub acest aspect soluţia pronunţată în primă instanţă şi menţinută în apel este legală.
Trebuie reţinut însă, în acest sens, esenţial, că, aşa cum s-a amintit, în acest cadru procesual, recurenţii persoanefizice au calitatea de pârâţi numai în legătură cu cererea având ca obiect constatareanulităţii contractelor de vindere-cumpărare (f.42 fond).
Tocmai de aceea, obligaţia de retrocedare în deplină proprietate a imobilului şi de repunere în situaţia anterioară (prin predarea bunului) a foststabilită, indiscutabil,- conform acţiunii – numai în contradictoriu cu Primăria Galaţi.
Ca atare, câtă vreme repunerea în situaţia anterioară, în sensul arătat, nu s-a dispus în contradictoriu cu pârâţii recurenţi, şicererile având ca obiect pretenţii decurgând numai dintr-o asemenea măsură, nu pot fi primite, ele putând forma obiect de judecată, eventual, într-un altcadru procesual.
În raport de aceste considerente deci, şi sub acest aspect soluţia atacată apare ca legală.
Cum celelalte chestiuni invocate îndezvoltarea motivelor de recurs, faţă de cele arătate nu mai prezintă semnificaţie, în baza art.312 C.proc.civ., ambele recursuri urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâţii ConsiliulLocal al Municipiului Galaţi, C.M., C.H.J.şi G.D.împotriva deciziei civile nr.77 din 7.12.2001 a Curţii de Apel Galaţi, Secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 aprilie 2001.
| ← CSJ. Decizia nr. 1490/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1487/2002. Civil → |
|---|
