CSJ. Decizia nr. 1640/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 1640Dosar nr. 1754/2002
Şedinţa publică din 18 aprilie2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiuneaînregistrată la 24 august 2001 pe rolul Tribunalului Alba, reclamanţiiD.D. şi D.H. au solicitat, în contradictoriu cu S.C. R. SRL Câmpeni, anularea deciziei nr. 112 din 18 februarie 2001 emisă de pârâtă, prin care s-a respins, ca greşit îndreptată, cererea lor, formulată conform Legii nr. 10/2001, de restituire în natură a terenului intravilanîn suprafaţă de 304,64 mp.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că au fost proprietarii terenului, împreună cu o construcţie, demolată în 1988, în urma decretului de expropriere iar societatea pârâtă a construit un bloc de locuinţe, astfel că se impune să le ofere despăgubiri echivalente.
Prin sentinţa civilă nr. 619 din 12 decembrie 2001 Tribunalul Alba, secţia civilă, a respins acţiunea, reţinând în esenţă că reclamanţii, au fost expropriaţi prin Decretul nr. 235/1988, clădirea fiind demolată, iar pe teren s-a început construirea unui bloc de locuinţe, finalizat după 1989 de către pârâtă, care prin contractul de vânzare-cumpărare nu a dobândit şi proprietatea asupraterenului, care a rămas la Consiliul local Câmpeni. Ca atare, corect a fost emisă Decizia nr. 112/2001, conformart. 33 alin. (1) raportat la art. 11 pct. 4 din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei a fost respins prin Decizia nr. 6 din 22 februarie 2002 a Curţii de Apel Alba, secţia civilă.
Şi instanţa de apel a motivat soluţia adoptată prin invocarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, statul rămânând proprietarul terenului în urma exproprierii, iar nu pârâta, care deţine construcţii, edificatepe acest teren după demolarea fostei locuinţe a reclamanţilor.
Împotriva acestei decizii în termen legal au declarat recurs reclamanţii, care au criticat-o pentru nelegalitate (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.). Se susţine astfelcă au fost încălcate dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi art. 26 din Legea nr. 10/2001 şi se solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, prinobligarea pârâtei, ca „deţinător" să le facă oferta de despăgubire pentru terenul ocupat.
Recursul nu este fondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Din probele administrate, expuse rezumativ în cele ce preced, a rezultat că restituirea în natură a terenului ce a aparţinut reclamanţilor şi a fost expropriat în anul 1988 pentru utilitate publică, nu este posibilă.
Statul, prin fostul consiliu popular, l-a preluat, a demolat construcţia şi a început edificarea unui bloc de locuinţe, conform planurilor de sistematizare.
În anul 1996, structurile începute şi neterminate au fost cumpărate de pârâtă, care a continuat construcţia blocului şi a altor supraedificate, ce ocupă tot terenul, aflat în continuare în proprietatea primăriei.
Deşi gramatical, prin noţiunea „unitate deţinătoare" se poate înţelege deţinerea cu orice titlu – proprietate, administrare, folosinţă ori chiar numai în fapt (cum susţin recurenţii), Legea nr. 10/2001 oferă soluţie viabilă situaţiilor ca cea din speţă, prin dispoziţiile art. 33.
Astfel cum au reţinut ambele instanţe, în temeiul acestui text, ce face trimitere ladispoziţiile art. 10 şi art. 11 (imobile expropriateşi demolate) notificarea se adresează primăriei în raza căreia s-aaflat imobilul, în vederea emiterii dispoziţiei reparatorii prin echivalent.
Ca atare soluţia se impune, fiind mai eficientă notificarea entităţii locale, care are posibilitatea de a acorda diferitemăsuri reparatorii prevăzute de lege (titluri de valoare nominală, acţiuni, alte bunuri sau servicii) spre deosebire de pârâta – o societate privată cu răspundere limitată.
Pentru considerentele anterior expuse, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii D.D. şi D.H. împotriva deciziei nr. 26/A din 22 februarie 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1641/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1636/2002. Civil → |
|---|
