CSJ. Decizia nr. 1686/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1686DOSAR NR.3965/2002
Şedinţa publică din 22 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de contestatorul G.I.M împotriva deciziei nr.47/A din 27 iunie 2002 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă.
La apelul nominal s-au prezentat recurentul-contestator G.I.M şi intimaţii-pârâţi Oraşul Băile Govora, prin Primar şi Primăria Băile Govora, ambii reprezentaţi de domnul B.C., secretarul Primăriei.
Procedura completă.
Recurentul-contestator G.I.M cere admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.
Reprezentantul Oraşului şi Primăriei Băile Govora solicită respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.98/14.03.2002 a Tribunalului Vâlcea, s-a respins contestaţia formulată de contestatorul G.M.împotriva dispoziţiei nr.152/15.10.2001 emisă de primarul Oraşului Băile-Govora cu privire la terenul în suprafaţă de 1200 mp situat pe raza oraşului Băile - Govora pct."Sub Izman".
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că terenul în litigiu – 1200 mp din pct."Sub Izman" – a intrat în patrimoniul fostului C.A.P.Mihăieşti urmare a înscrierii autorilor contestatorului în această unitate, iar mai apoi a intrat în patrimoniul oraşului Băile - Govora în urma unei comasări făcute în baza Decretului nr.151/1950.
În conformitate cu art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001, terenul în litigiu nu poate face obiectul dreptului de restituire în condiţiile acestei legi.
Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia civilă nr.47/27.06.2002, a respins ca nefondat apelul declarat de contestatorul G.M.împotriva sentinţei civile nr.98/14.03.2002 a Tribunalului Vâlcea.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că terenul în litigiu – 1200 mp – face parte din patrimoniul oraşului Băile – Govora ca urmare a comasărilor făcute în baza Decretului nr.151/1950, regimul juridic al terenului este acela de teren adus în C.A.P. şi trecut ulterior în proprietatea statului, aflat la data de 01.01.1990 în administrarea Primăriei Băile – Govora.
S-a mai reţinut că în raport de situaţia juridică a terenului, constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate al foştilor proprietari este reglementată de prevederile art.8 alin.2 şi art.37 din Legea nr.18/1991 în redactarea ei iniţială. Prin cererea depusă după intrarea în vigoare a Legilor nr.18/1991, nr.169/1997 şi nr.1/2000, contestatorul a utilizat procedura acestora. În atare situaţie, contestatorul nu poate să uzeze de prevederile Legii nr.10/2001, avându-se în vedere art.8(1) din această lege.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată a declarat recurs contestatorul G.M., criticând-o ca fiind nelegală – invocând art.304 pct.9 C.proc.civ.deoarece:
- terenul în litigiu – 1200 mp pct."Sub Izman" de pe raza oraşului Băile – Govora – nu a făcut parte din patrimoniul fostului C.A.P.Mihăieşti, în acest sens este adeverinţa nr.2389/2001 emisă de Primăria comunei Mihăieşti;
- regimul juridic al terenului litigios nu poate fi reglementat concomitent de prevederile art.8 alin.2 şi art.37 din Legea nr.18/1991 în redactarea ei iniţială;
- art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001 care stabileşte corelaţia dintre acest act normativ şi legile fondului funciar face referire la dispoziţiile Legii fondului funciar nr.18/1991 republicată şi cele ale Legii nr.1/2000;
- instanţa de apel a făcut o aplicare greşită a textelor de lege mai sus menţionate.
Recursul nu este fondat.
Terenul în litigiu în suprafaţă de 1200 mp situat în pct."Sub Izman" de pe raza oraşului Băile – Govora, ce a făcut obiectul Notificării formulate de G.M.în condiţiile art.21 din Legea 10/2001, către Primăria Băile – Govora, a aparţinut autorilor acestuia care au fost locuitorii comunei Mihăieşti, judeţul Vâlcea şi care au avut calitatea de membri cooperatori – Adeverinţa nr.6699 din 09.12.1998 eliberată de Consiliul Local Mihăieşti – fila 66 dosar fond.
Terenul mai sus menţionat face parte din perimetrul oraşului Govora – Băi ca urmare a unor comasări efectuate între localităţile Mihăieşti şi oraşul Băile – Govora, în baza Decreetului 151/1950, în acest sens sunt procesele-verbale încheiate la 05.04.1962 şi la 26.10.1964 filele 69-70 dosar fond.
Aşa se face că suprafaţa de teren agricol cu care autorii reclamantului au intrat în C.A.P.-ul Mihăieşti, fizic, nu se mai regăseşte în perimetrul acestuia după operaţiunea de comasare. Acest lucru nu înseamnă că prin schimb C.A.P.-ul a pierdut suprafeţe de teren, câtă vreme este vorba de schimb prin comasare, în locul terenului ce i-a aparţinut, C.A.P.-ul a primit alte suprafeţe de teren. În sensul comasării este şi Hotărârea nr.2030/1996 a Comisiei Judeţene Vâlcea pentru aplicarea legii fondului funciar, potrivit căreia punerea în posesie a contestatorului se va face pe raza comunei Mihăieşti, judeţul Vâlcea – fila 71 dosar fond.
Aşadar, regimul juridic al terenului este acela de teren adus în C.A.P. şi trecut ulterior în proprietatea statului, aflat la data de 01.01.1990 în administrarea Primăriei Băile – Govora.
În raport de situaţia juridică, constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate a foştilor proprietari ori moştenitorilor acestora este reglementat de art.8 alin.2 şi art.37 din Legea nr.18/1991 în redactarea iniţială a acesteia.
De altfel, contestatorul G.M.după intrarea în vigoare a Legilor nr.18/1991, nr.169/1997 şi nr.1/2000 a urmat procedura prevăzută de acestea.
În atare situaţie nu are relevanţă juridică faptul că lui G.M.nu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate cu privire la terenul în litigiu în temeiul legilor mai sus menţionate, de vreme ce art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001 prevede că „nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/1991 republicată şi prin Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997".
Cu alte cuvinte instanţele au făcut o corectă aplicare a legilor mai sus enunţate.
Pentru toate aceste considerente Curtea va reţine că motivul de recurs invocat de contestatorul G.M.nu se circumscrie motivului de casare prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ.şi pe cale de consecinţă se va respinge ca nefondat recursul declarat de G.M.împotriva deciziei civile nr.47/A din 27.06.2002 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de G.I.Mîmpotriva deciziei nr.47/A din 27.06.2002 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1685/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1682/2002. Civil → |
|---|
